Intr-adevar, la originea cutremurului din 5 august ca de altfel si a seismelor pontice moderate si puternice mai vechi din zona Shabla-Kaliacra-Mangalia se afla, in principal, falia majora IntraMoesica, o fractura crustala foarte interesanta care, pe verticala, ajunge pana la baza scoartei, imediat deasupra discontinuitatii Moho care separa crusta de manta. E adevarat ca in zona pontica de la sud de Mangalia mai exista o serie de fracturi locale si regionale, paralele cu tarmul Marii Negre, si probabil ca intersectiile acestor falii locale cu falia IntraMoesica sunt puncte mai sensibile, predispuse la acumularea de tensiuni elastice. Dovada este si faptul ca anual se inregistreaza numeroase cutremure mici in zona pontica, in principal in arealul Shabla-Kavarna-Balcik, la adancimi de 5-35 km, cu magnitudini mici (cele mai multe dintre evenimentele seismice anuale consemnate in acea zona nu depasesc 2,5-3 grade pe scara Richter). In ceea ce priveste falia IntraMoesica, trebuie spus ca aceasta falie majora porneste, se pare, de undeva din nordul Turciei, din Anatolia, se prelungeste prin parteaa de sud-vest a bazinului pontic (prin platforma continentala a Marii Negre), intra in Bulgaria prin zona capului Shabla-Kaliacra (unde intersecteaza o serie de falii locale mici), intra in Romania pe la Silistra, se prelungeste prin estul Munteniei, sectionand Campia Romana in doua, pe directia Calarasi-Ploiesti, iar de la Ploiesti se desparte in 2 ramuri: o ramura merge spre Vrancea, iar cealalta ramura se prelungeste catre Carpatii Meridionali, unde atinge zona Fagaras-Campulung !!!!!!! Este interesant ca sectorul sudic, de pe teritoriul bulgar si zona pontica, este mai activ ca nivel de seismicitate (potential de cutremure distrugatoare cu magnitudini mxime de 7-7,5 grade pe scara Richter). In sectorul romanesc, pe directia Calarasi-Ploiesti, in general nu se pot acumula energii prea mari, din cauza ca tensiunile rezultate din deplasarea blocului Marii Negre se consuma, secol de secol, in zona Vrancea prin cutremure subcrustale de mare magnitudine; ceea ce ramane se elibereaza anual prin seisme mici in Estul Munteniei. Din cand in cand, se inregistreaza si cutremure moderate; de exemplu, la 4 ianuarie 1960 s-a produs un cutremur de 5,4 grade pe scara Richter in zona Urziceni-Pogoanele, la o adancime de 41 km. Un alt cutremur s-a produs in februarie 1967 langa Slobozia, la o adancime de 30-50 km, avand magnitudinea 5,0 pe scara Richter. Un alt lucru extrem de interesant este ca in sectorul Calarasi-Ploiesti al faliei IntraMoesice se semnaleaza si cutremure cu focarele in partea inferioara a scoartei terestre, la adancimi de ordinul 35-60 km !!!!!! Asta arata totusi ca falia este activa si in partea mai de jos a scoartei terestre, eliberand tensiuni rezultate din culisarea blocului Marii Negre in raport cu blocul Central Moesic. Un alt punct de interes este situatia zonei Fagaras, aflata la capatul nord-vestic al acestei falii, de fapt la capatul unei ramificatii a faliei IntraMoesice. Va reamintesc ca anul acesta s-au produs destul de multe cutremure mici in Fagaras, mai multe decat in ultimii ani. Si in Marea Neagra am avut multe cutremure, ce e drept.
In orice caz, activitatea acestei falii este foarte interesanta.
