Cutremure sec.10-sec.21 in Vrancea

[GeoX1]

Ursache ( :32: ), cred ca ar mai trebui considerate si conditiile extrem de temperatura si presiune la care au loc fenomenele. Iti dai seama, sunt temperaturi si presiuni enorme la acele adancimi. Unii specialisti sugereaza ca nu e vorba doar de o componenta mecanica, ci ca mai intervin alte procese fizice si chimice care s-ar petrece la acele adancimi...:sad: :32:

 

[ursamajor]

Ah, ştiu că avem de-a face cu condiţii extreme la acele adâncimi. Până şi starea de agregare e incertă acolo. Mă refer la proprietăţile astenosferei, care se află într-o stare solidă, dar plastică, ca un semifabricat ce trebuie laminat. :sad: Intrăm pe specialitatea mea, unde vă dau clasă. :32:

 

[GeoX1]

Unii autori (Enescu si altii) au propus in model bazat pe lubrifiere, pe infiltrarea de material fluid fierbinte in vechi fisuri existente in acest bloc paleosubdus. Se presupune, conform acestor teorii, ca partile laterale ale blocului se incalzesc mai repede fata de interior, tocmai prin infiltrarea de topitura in acele fracturi vechi. Repet, e o teorie a unor oameni de stiinta, o ipoteza ca atatea altele.

 

[Sever]

Daca acel bloc subdus s-ar scufunda odata in magma aceea, care ar rabufni, am pierde cateva milioane de localnici dar restul ar trai din turism tectono-ecumenic la Romanian Krakatoa ! Si daca nu ar mai fi ce sa se subduca, am scapa de seisme, dand de vulcani, care sunt mai previzibili !

 

[Bogdan]

Daca acel bloc subdus s-ar scufunda odata in magma aceea, care ar rabufni, am pierde cateva milioane de localnici dar restul ar trai din turism tectono-ecumenic la Romanian Krakatoa ! Si daca nu ar mai fi ce sa se subduca, am scapa de seisme, dand de vulcani, care sunt mai previzibili !

:sad: luam un ciocan mare-mare si dam cu el in dop pana se scufunda...
Sau un tirbuson mare-mare si dam dom\'le cep odata la magma aia...

 

[real321]

Intrebarea ar fi: seismul din 1986 la ce asperitate ar putea, teoretic, \\"induce\\" un alt seism important ? Exista teoria transferului de stress, in sensul ca un cutremur produs intr-un loc poate redistribui tensiunile in zone invecinate.

Probabil ca seismul din 1986 nu a avut energia necesara sa induca un alt seism important. Alte zone sensibile ar putea fi intre 1977a si 1940, sub 1977b, intre 1940 si 1986 sub 1986, sub 1990ab sau oriunde in alta parte ca nu prea avem de unde sa stim.

Pe mine altceva mă intrigă la modelul ăsta gravitaţional: dacă tot se rupe încontinuu acolo (şi se rupe de milioane şi milioane de ani), iar subducţie nu mai există, de unde se tot refac zonele acelea rupte odată, în aşa fel încât să fie posibile noi rupturi? În mod normal, acest model de întindere, ar trebui să se detensioneze în timp. Apropo, hipocentrele vrâncene sunt mereu diferite spaţial? Au fost cutremure cu hipocentre identice?

Daca i-au trebuit milioane de ani sa se roteasca cu 15 grade probabil ca in 2-3 se va rupe de tot.Oricum scufundarea este foarte lenta,diferenta de densitate intre bloc si astenosfera nu este prea mare.

Epicentrele sunt intr-o zona foarte ingusta de aproximativ 20 de km care si ea este impartita in doua segmente. Posibil ca zona lipsa dintre segmente sa includa si portiuni care au fost rupte pana acum.

Hipocentrele sunt aproape intr-un plan vertical sau mai bine zis in doua planuri paralele. Vedere din profil si din fata.

Referintele sunt de aici.
http://hal.archives-ouvertes.fr/docs/00/29/92/63/PDF/nhess-5-679-2005.pdf

Cred că treaba e ceva mai complicată şi n-au fost luate în calcul şi alte tipuri de fenomene ce se produc acolo: glisări, alunecări, probabil torsiuni etc. deşi la adâncimile alea...

Sunt diverse ipoteze, modele, teorii. Ceva cu torsiunea am gasit aici:
http://www.geodin.ro/~prezentare/Departments/Stanica/Protorv/Rezultate4.html

Mă refer la proprietăţile astenosferei, care se află într-o stare solidă, dar plastică, ca un semifabricat ce trebuie laminat. Intrăm pe specialitatea mea, unde vă dau clasă.

Astenosfera ar trebui sa fie mai degraba vascoasa. Laminatele incalzite in domeniul austenitic sunt plastice dar pastreaza o structura cristalina, o anumita tenacitate, o rezistenta la tensiuni de forfecare. Ce nu inteleg este cum se pot propaga undele transversale prin astenosfera:angel:

 

[ursamajor]

Bună şi postarea asta!

Apropo: Probabil undele transv. se propagă prin astenosferă tocmai datorită unor proprietăţi de rigiditate asemănătoare cristalinelor, păstrând şi proprietăţi de plasticitate, care n-ar fi de mirare să coexiste în condiţiile de presiune şi temperatură de la acele adâncimi.
Vâscozitatea mă duce cu gândul la ceva amorf, ceva fără însuşiri de transfer al undelor... Mai potrivit mi se pare plastic.

 

[real321]

Datele respective ne permit o analiza a seismicitatii in jurul anilor 1940 si 1977. Cutremurul din anul 1940 a venit dupa o intensificare continua a seismicitatii moderate a etajului median - ultimii doi ani, ultimul an, ultima luna - in timp ce ruperea majora s-a produs in zona inferioara.

De remarcat ca seismele din 13-07-1938 6R, 05-09-1939 6.1R, 22-10-1940 6.5R nu au \"eliberat din energia acumulata\" ci mai degraba au accelerat procesul de rupere care s-a produs in 10-11-1940. Ideia ca energia acumulata se poate elibera treptat prin cutremure de magnitudine mai mica poate fi valabila in cazul unor seisme crustale sau poate fi valabila in cazul unor ruperi locale produse de seisme cu magnitudine mica (4-5R) dar nu pare a fi valabila pentru cutremurele puternice produse in zona inferioara. Aici mecanismul este mai degraba asemanator cu o rupere ductila, unde exista faze intermediare de nucleatie, crestere si coalescenta care preced procesul de rupere.

Interesant este faptul ca zona superioara nu a parut prea impresionata de evenimentele seismice care s-au produs in zonele inferioare aici aparand o pauza pentru seismele de magnitudine medie intre 26-01-1937 si 13-04-1942, in timp ce in zonele inferioare seismicitatea s-a mentinut ridicata timp de mai multi ani.

Fenomenul nu apare la cutremurul din 1977 cand avem doar trei curemure de intensitate medie in ultimii patru ani si desi doua dintre ele au avut magnitudinea 6R nu au \"eliberat din energia acumulata\" rezultand ruperea majora din 04-03-1977.

Aici mecanismul de rupere pare a asemanator unei ruperi fragile unde materialul se rupe brusc, fara deformatii importante.

Aceasta deosebire a mecanismelor de rupere (fragila - ductila) poate fi o explicatie pentru anumite neconcordante in previziunile celor de la IRSA. Curemurul din 25-04-2009 de magnitudine 5.7R s-a produs brusc, fara prea multe \"discutii\" si perturbatii ale infrasunetelor (noi asteptam un cutremur pentru maine si eventual ceva mai mic) intr-o zona de rupere fragila (~100km adancime) , in timp ce pentru cutremure de 4.4R produse la adancime mai mare - unde ruperea pare a fi ductila iar semnalele de infrasunete sunt puternice - se spune \"nu a fost eliberata toata energia acumulata\".

 

[GeoX1]

Real32, chiar meriti sa iti facem cinste cu o berica =)) =)) =)) :55: =))

Intr-adevar, se pare ca exista unele diferente de \"comportament\" intre etajele de adancime, respectiv 70-110 km, 110-140 km si 140-170 km, ceea ce explica diferentele in modul de generare a seismelor puternice din fiecare etaj.

 

[GeoX1]

S-a emis ipoteza, in unele studii stiintifice de specialitate, ca seismele vrancene generate in etajul 70-110 km sunt mai \"bruste\", mai \"abrupte\", ca ruperea se produce mai rapid. In schimb, seismele cu focare mai adanci de 110 km ar fi mai \"lente\", ruperea s-ar desfasura progresiv, cu incepere dintr-o zona superioara progresand treptat catre o asperitate inferioara. Poate nu e intamplator faptul ca schemele precursoare de tip MIGRATIE/PROGRESIE HIPOCENTRALA au fost observate numai in cazul seismelor din 1940 si 1986.
Cum viitorul cutremur vrancean puternic (MGR > 6,7) are toate sansele sa se produca la o adancime mai mare de 110 km (fie la 110-140 km, fie la 140-170 km), ar fi de asteptat sa se realizeze un proces, o evolutie progresiva, in etape, de la o asperitate la alta, pana la ruptura finala majora....:55: =)) =)) =))