• Bine ati venit! Acesta este noul server al forumului Cutremur.net!

Cutremurele crustale din Vrancea

Aceasta corelatie, legatura directa intre cele 2 tipuri de cutremure in Vrancea, reprezinta o observatie personala, sau e rezultatul unor studii pe o anumita perioada, mentionat in diverse lucrari de specialitate?

Am gasit pe wiki o lista cu cutremurele mari incepand de la anul 1000, dar nu stiu cat de exacta e, si nu e precizat care e crustal si care adanc.
 
Lista de pe wiki nu e prea corecta. La un moment dat pusesera intensitate XII pentru cutremurul din 1802 :blink::blink::blink::blink::blink::blink::43::43::blink::blink:. Ei nici chiar asa. O fi fost el mare, dar nici in halul asta.
 
Sunt legaturi rezultate si din analiza datelor din cataloage, dar si din ceea ce au remarcat diversi specialisti in lucrari de specialitate. Chiar si Atanasiu a evidentiat in cartea lui niste lucruri pe tema asta.
 
Apropo de crustale, in ultimul timp am citit despre cutremurele catastrofale care au avut loc in ultimul secol in lume. Sincer n-am gasit nici unul(bine nici n-am parcurs chiar toata lista) care sa fie de adancime, ma refer la 120-150 km. Toate cutremurele catastrofale din Japonia, Chile, Sumatra, Turcia, Iran, China, Haiti, etc au fost intre 0-20 km, maxim 30...din punctul asta de vedere posibil sa fim norocosi. Mie sincer 5,7 din noiembrie mi s-a parut ca un 6,2 - 6,5...doar am mai prins cutremure 5,5-5,7 si mie unul nu mi-au semanat deloc cu cel din noiembrie, chiar l-am simtit considerabil mai puternic decat cel din 2004. In 2004 mi-a cazut after shaveul(s-a spart, era unul bun :) ) asta a fost singura pierdere...acum toate obiectele din baie au cazut, mi-a miscat , foarte putin e drept, mobila, televizorul(era deplasat mult fata de pozitia standard),etc. Ce vreau sa zic e ca cele crustale sunt net mai periculoase, suna a truism, dar e diferenta mare intre ele, extrem de mare...probabil si 77 a fost resimtit asa puternic si datorita faptului ca s-a produs pe la 100 km, nu pe la clasicele 125-150. Tot stau si ma intreb cum a mai ramas ceva din Japonia la 9(ma refer in zona epicentrului in special), produs la 30 km...la cum mi s-a parut mie 5,7 produs la 40 km...
 
Epicentrul megaseismului din Japonia a fost in ocean, nu pe insula. Efectele grave au fost provocate mai mult de tsunami, nu de miscarea seismica. Intr-adevar, un cutremur crustal e mult mai periculos pentru zona epicentrala, chiar si la magnitudini nu prea mari, de 5,5-6,0 grade.
 
Ai dreptate, acum am vazut la 130 km de Sendai(care a fost cel mai apropiat oras de epicentru) unde au fost si cele mai mari pagube...asa se explica. Daca era undeva pe insula sau mai aproape de insula probabil ar fi fost ceva gen Haiti, chiar daca acolo a fost considerabil mai mic, e diferenta uriasa de infrastructura, dar diferenta de magnitudine probabil ar fi egalizat efectele...
Revenind la subiect, sa speram ca am scapat(generatia noastra si urmatoarea) de un seism crustal mare...
 
takuma a spus:
Revenind la subiect, sa speram ca am scapat(generatia noastra si urmatoarea) de un seism crustal mare...
Click pentru a extinde...
Poate te referi strict la seism crustal in Vrancea. Ca altfel ne paste in mod cert unul crustal major in Fagaras, cat de curand. Mai rau ar fi sa dea si Sabla-Mangalia ceva (vezi 7,2-ul crustal din 1901), ca acolo e rost si de tsunami.
 
Ai dreptate Arhi Tect, uitasem de Fagaras, iar de Sabla-Mangalia nici nu auzisem...

Geo, am citit postari ale tale de acum cativa ani in care spuneai ca "vezi" un cutremur de 5,5+ in intervalul 2013-2014. Incredibila predictie, mai ales daca ne gandim la "marii specialisti" care in fiecare an din ultimii 20 anunta un cutremur de 7+ in anul respectiv...dar faptul ca a fost crustal a fost o surpriza si pt tine, sunt convins. Cum afecteaza ecuatia acest aspect? Banuiesc, ca tabloul imaginat de tine e oarecum distorsionat de acest seism... Schimba cu ceva situatia? Nu se modifica putin tiparul?

ps: Ma refer in adancuri...(probabil ca intrebarea era mai potrivita pt topicul "Perspective seismice pentru 2015 si anii urmatori")
 
Takuma, la topicul Despre maxime si minime in activitatea seismica vranceana si semnificatia acestora , dar si la altele, am zis ca in perioada 2013-2014 sau 2013-2014-2015 sunt de asteptat cutremure vrancene de magnitudini 5,5+. Am discutat cu real32 in mai multe randuri, aici pe forum, si am ajuns la concluzia ca dupa 1977 activitatea seismica vranceana s-a regularizat foarte mult in ceea ce priveste maximele de 5,5+, succesiuni la 4-5 ani, cu exceptia intervalului de lungime dubla (9 ani) 1990-1999 (ala a fost alta poveste, in perioada 1994-1995 am avut minim in loc sa avem maxim, ceea ce e oarecum frapant). Iata succesiunea seismelor de 5,5+ dupa cele din 1976-1977:


18.07.1981 5,5 adancime 166 km -pe centru

01.08.1985 5,6 adancime 93 km -pe centru
31.08.1986 7,0 adancime 131 km -pe SV
04.09.1987 5,5 adancime 160 km -pe centru

30.05.1990 6,7 adancime 91 km -pe NE
31.05.1990 6,1 adancime 86 km -pe NE

28.04.1999 5,7 adancime 151 km -pe SV
06.04.2000 5,5 adancime 143 km -pe centru-nord
24.05.2001 5,5 adancime144 km -pe centru


27.10.2004 6,0 adancime 105 km -pe NE
14.05.2005 5,6 adancime 148 km -pe centru

25.04.2009 5,7 adancime 110 km -pe centru

06.10.2013 5,5 adancime 135 km -pe centru
22.11.2014 5,7 adancime 39 km -pe NE


In aceste conditii, nu era mare filozofie de observat ca in perioada 2013-2014 sunt sanse mari sa avem unul sau mai multe cutremure cu magnitudini 5,5+. Surpriza a fost ca seismul din 2014 a fost crustal, cum nu a mai fost la o astfel de magnitudine de 120 de ani, de la cel din 1 martie 1894. Succesiunea maximelor (singulare sau multiple) la 4-5 ani este de-a dreptul remarcabila.
 
Daca se respecta algoritmul(dar Vrancea nu e robot, citez din clasici :) ), atunci sunt sanse ca anul asta sa mai vina unul(caz 85-86-87/99-2000-2001 cu sanse bune din SV pt a echilibra situatia) sau nu(restul exemplelor tale). Cert e ca ar urma o pauza(dupa 2015) pana prin 2018-2019...
 
Cam asa ceva. Am spus ca daca trecem cu bine de 2015, deci daca scapam cu fata curata anul asta, sunt sanse mari sa nu mai avem 5,5+ pana in jurul anului 2018. Dar sa vedem, mai e pana atunci.
Sigur ca evenimentul crustal de 5,7 grade din 22 noiembrie 2014 ridica niste semne de intrebare, ca daca miscarile de la Galati din septembrie-octombrie 2013 au fost clar legate de cel adanc vrancean din 6 octombrie 2013, d-apai cel din zona vranceana MARASESTI-PANCIU...Oricum, chiar daca inseamna niste tensiuni, nu e musai sa vina si ceva mare, poate sa vina tot ceva moderat de 5,5-6,2 grade...ramane de vazut.
 
Eu unul din tot ce am studiat/citit in ultimul timp(in noiembrie 2014 cunostintele mele despre seisme erau 0, de atunci tot "m-am cultivat"un mare merit il ai tu!) tind sa cred ca urmatorul cutremur va fi mai mare decat il astepti tu, dar mai mic decat prevad lunaticii de la TV, mai exact un 6,7-7 venit din SV, din Muntii Buzaului, ceva gen '86. Binenteles ca profanul de mine nu trebuie luat in serios...Mai rau e ca, s-ar putea sa fie anul asta...
 
Hai sa continuam discutia la topicul cu Perspective seismice pentru 2015 si anii urmatori.
Am zis mereu si imi mentin parerea ca exista legaturi intre cauzele cutremurelor crustale vrancene si procesele care genereaza seismele de adancime mare. Asa ca se poate presupune ca seismul din 22 noiembrie 2014 e legat de anumite tensiuni, dar, pe de alta parte, el nu s-a produs chiar in contextul celui de la 1 martie 1894. Deci diferente sunt, cel din 1894 a venit pe un fond in care Vrancea era bine destabilizata dupa seria de cutremure de 6,5+ din 1868, 1880 si 1893.
 
GeoX a spus:
Hai sa continuam discutia la topicul cu Perspective seismice pentru 2015 si anii urmatori.
Am zis mereu si imi mentin parerea ca exista legaturi intre cauzele cutremurelor crustale vrancene si procesele care genereaza seismele de adancime mare. Asa ca se poate presupune ca seismul din 22 noiembrie 2014 e legat de anumite tensiuni, dar, pe de alta parte, el nu s-a produs chiar in contextul celui de la 1 martie 1894. Deci diferente sunt, cel din 1894 a venit pe un fond in care Vrancea era bine destabilizata dupa seria de cutremure de 6,5+ din 1868, 1880 si 1893.
Click pentru a extinde...
Daca seismul din 1 martie 1894 a venit de pe fondul unor destabilizari din zona subcrustala, inseamna ca a fost intr-un fel provocat de acele tensiuni, dar fiindca a avut o magnitudine foarte mare pentru un seism crustal tot a reprezentat un fel de precursor pentru tensiunile subcrustale care nu au fost eliberate pana atunci, ci pe datele de 4 martie 1894 si 30 august 1894 daca nu gresesc... Totusi, pentru ca am avut multe seisme de 5,5+ subcrustale in perioada 1893-1894 , tesiunile pentru un seism de 7,0+ cred ca au fost eliberate... sau, pe aproape, oricum. Or, in 2014, situatia e total diferita... Pana la seismul de pe 22 noiembrie 2014 nu am avut niste eliberari importante de tensiune subcrustala, iar un seism crustal atat de mare(de cel putin 5,5 MGR), mereu a reprezentat niste tensiuni neeliberate in zona subcrustala(vezi cazurile 1734-1738, 1 martie 1894-4 martie 1894 si 30 august 1894, etc.). Deci, daca seismul de pe 22 noiembrie 2014 nu a reprezentat un post-soc pentru un seism de 6,5-6,7 MGR, pentru ca seismul din 22 noiembrie 2014 este evident ca nu il putem lega cu cele din 1990 si nu a reprezentat nici un post-soc, dar SI precursor, asa cum a fost seismul din 1 martie 1894, e clar ca trebuie cumva sa se elibereze tensiunile mult mai mari ce sunt acum printr-un seism de cel putin 7,0 MGR sau prin mai multe de 6,3-6,5-6,7 MGR, asa cum a fost in 1893-1894... Acuma, sa speram ca vom avea parte de varianta cu mai multe seisme in jur de 6,3-6,5-6,7 MGR sau ca seismul de 7,0+ va veni dupa 2020...
 
Astazi se implinesc 3 luni de la cel mai mare cutremur crustal produs in Vrancea in ultimii 120 de ani. Desi seismul din 22 noiembrie 2014, de magnitudine 5,7 grade, avand epicentrul in zona MARASESTI-PANCIU, focar la 39 km adanccime, a fost aproape identic cu cel de la 1 martie 1894, contextul in care s-a produs nu e chiar acelasi. Cutremurul de magnitudine 5,6-5,8 din 1 martie 1894 a venit dupa seismele vrancene din 1893 (dintre care cel mai mare a fost cel de magnitudine 6,7 din 17 august 1893, adancime 100 km), in timp ce in 2013 am avut doar un cutremur subcrustal moderat de magnitudine 5,5 la 6 octombrie.
Oricum, in ambele cazuri originea fenomenului pare a fi legata de prelungirea nord-vestica a faliei dobrogene Peceneaga-Camena, care ajunge panala marginea nord-estica a blocului litosferic vrancean. O alta chestie este adancimea de 39 km, care plaseaza sursa acestui cutremur in crusta inferioara, destul de aproape de discontinuitatea Mohorovici, care in afara zonei Carpatice ajunge pe la 45 km; in zona muntoasa a Curburii limita crusta-manta ajunge pe la 55 km adancime.
Un al doilea cutremur, de magnitudine 4,5 pe scara Richter, s-a produs in aceeasi zona la 7 decembrie 2014, adancimea focarului fiind de 40 km.
 
Intensitatea maxima cred ca a fost mai degraba VI-VII pe scara Mercalli, nu VI. Efectele cele mai intense s-au observat in zona epicentrala, intre MARASESTI, PANCIU si ADJUD, dar s-a simtit destul de puternic la FOCSANI, in judetul Galati si la TULCEA. Cutremurul a avut o directivitate neta spre est, dar s-a simtit si la vest, in cea mai mare parte a Munteniei, inclusiv la BUCURESTI unde intensitatea a fost de IV grade.
 
Eu sincer nu inteleg cum seismul asta a avut intensitate VI, iar cel din 2004 tot atat. Mie unul mi s-a parut clar mai puternic. Daca paradoxul legat de magnitudine e explicabil prin diferenta de adancime, intensitatea nu are nicio logica. Poate directivitatea(net estica) sa fie explicatia faptului ca l-am simtit mult mai puternic decat pe cel din 2004...apropo, ce directivitate a avut cel din 2004?
 
Directivitatea conteaza foarte mult, depinde si de mecanismul de focar. Si cutremurul de la 1 martie 1894 a avut directivitate neta spre est, sud-est, cu amplificari inclusiv in judetul Tulcea, Cel subcrustal din 2004 a avut directivitatea tipica spre sud-vest, ca la seismele de adancimi 90-110 km din capatul nord-estic.
Cred totusi ca intensitatea maxima a fost VI-VII in cazul cutremurului din 22 noiembrie 2014, dar a fost concentrata pe o arie limitata bine determinata. Oricum efectele la suprafata ale unui cutremur crustal sunt mai intense pe o arie bine concentrata, fata de cele ale unui cutremur adanc, subcrustal, ale carui efecte sunt mai difuze, adesea foarte uniforme pe arii intinse, dar semnificativ mai atenuate fata de unul crustal de aceeeasi magnitudine. Si cel din 2004 a avut intensitatea maxima VI-VII, dar apar unele diferente in ceea ce priveste uniformitatea manifestarii, caracterul mecanismului generator, efectele de directivitate, raspunsul terenului la o miscare seismica ce prezinta anumite caracteristici fizice. Un cutremur crustal e diferit de unul subcrustal nu numai prin intensitatea maxima la magnitudini egale, dar si prin componente fizice specifice. Intensitatea maxima de VI-VII a cutremurului din 2004 a fost cumva distribuita altfel, mai uniform in general pe o arie mai mare, cu unele amplificari spre sud-vest, mai putin spre Galati.
 
Repet, aici intervine diferenta majora intre un cutremur crustal si unul subcrustal. La crustal intensitatea maxima e foarte concentrata pe o zona, mai mare sau mai mica, functie de magnitudine, dar foarte bine localizata, aproape regulata. La subcrustal intensitatea maxima e mai difuza, adesea se observa o mare uniformitate in distributia intensitatilor, cu unele insule izolate de amplificari locale;efectele sunt mult imprastiate in cazul unui cutremur de adancime mare.
 
Trebuie să te autentifici sau să te înregistrezi pentru a răspunde aici.
Back
Sus