Dupa modul de manifestare, "Cutremurul cel Mare" din 26 octombrie 1802, cel mai puternic seism vrancean produs in ultimii 1000 de ani, "creditat" cu o magnitudine M[sub]GR[/sub] de 7,6-7,7 grade (magnitudine moment Mw 7,9), face parte din tipul A de seisme vrancene. Deci a fost un cutremur de foarte mare adancime (probabil in jur de 150 km), dovada si aria macroseismica foarte larga, uniformitatea relativa a distributiei intensitatilor mai mici de cea maxima (intensitati mari in centrul si estul Munteniei, in Focsani, foarte mari si spre Iasi, se pare), prelungirea marcata a izoseistelor spre Moscova (sunt relatari privind resimitea seismului la Moscova, miscarea unor statui pe postamente, etc.). Deci a fost un cutremur de tip A (a se vedea, pentru detalii, topicul Tipuri de cutremure vrancene).
Acum, sa vedem in ce context, intern si extern, s-a produs acest cutremur.
In ceea ce priveste contextul intern, sa vedem care a fost succesiunea de cutremure puternice (M[sub]GR[/sub] > 6,5) de tip A (epicentru la nord de Vrancioaia si focar la 145-165 km) din ultimii 600 de ani. Iata seria evenimentelor de tip A:
25.10.1446 M[sub]GR[/sub] ~ 7,1
24.11.1516 M[sub]GR[/sub]~ 7,2-7,3
01.02.1637 M[sub]GR[/sub]~6,6-6,8
12.06.1701 M[sub]GR[/sub]~6,8-7,0
26.10.1802 M[sub]GR[/sub]~7,6-7,7
13.11.1868 M[sub]GR[/sub]~6,6-6,7
10.11.1940 M[sub]GR[/sub]=7,4
Ce observam ? Ca seismul major din 1802 a venit la aproape 300 de ani dupa cel major din 1516, ambele de tip A si ambele cu magnitudini mai mari de 7,0 pe scara Richter clasica, cu efecte macroseismice diseminate pe scara foarte larga si directivitate marcata spre Moscova. Intre 1516 si 1802 nu s-a mai produs nici un cutremur catastrofal de tip A, seismele din 1637 si 1701 fiind mai slabe. Si de aici rezulta contextul intern al producerii cutremurului din 1802, unic pentru mileniul trecut in Vrancea. In acesti 300 de ani (mai exact 286 de ani fata de 1516), segmentul litosferic foarte adanc de la nord de Vrancioaia a acumulat tensiuni foarte mari, care nu prea s-au mai eliberat intre timp decat in masura relativ mica. Asta explica si faptul ca marele cutremur din 1802 nu a mai avut nevoie de influenta clara din estul Turciei, deoarece tensiunea acumulata era deja foarte mare, undeva la 150-160 km adancime. Si de aici trecem la contextul extern.
Pai contextul extern a fost reprezentat de cutremurele mari din estul Turciei din 1784 si 1789, care au rezultat in seismul vrancean de tip C din 1790 urmat de un cutremur vrancean de tip B in 1793. Si parea ca lucrurile se potolesc, estul Turciei influentase deja Vrancea...si gata! Ei, nu a fost chiar asa. Desi dupa 1789 nu s-a mai produs nici un cutremur mare in estul Turciei, totusi...pe de o parte, tensiunea in segmentul litosferic de la 140-170 km era deja foarte mare (acumulata in cei 300 de ani de la 1516), pe de alta parte dinamica placii Indo-Australiene era accelerata, dovada si megaseismul de magnitudine Mw ~ 8,5 din Sumatra produs in 1797. Acest megaseism din Sumatra a accelerat probabil miscarea spre nord a placii Indiei...si acest lucru...a avut consecinte...pana departe in Vrancea, inducand, indirect, la inceputul secolului al XIX-lea, in ziua de 26 octombrie 1802, producerea celui mai mare cutremur care a zguduit Romania in mileniul 2. Si care cutremur a fost pregatit timp de aproape 300 de ani, tensiunea fiind suficient de mare pentru a nu mai fi nevoie de o influenta pe termen relativ scurt (6 luni-1-2 ani) care sa vina din estul Turciei.
Prin urmare, lungirea excesiva a intervalului de la 1516 plus influenta puternica a Indiei, dupa anul 1797, au avut rezultatul consemnat in 1802.
)