• Bine ati venit! Acesta este noul server al forumului Cutremur.net!

Cutremurul vrancean major din 26 octombrie 1802

GeoX1

Administrator
Înscris
8 Dec 2012
Mesaje
27.321
Scor reacție
4
Deschid aici un topic nou, dedicat marelui cutremur din 26 octombrie 1802, de magnitudine Ms=7,6-7,8 pe scara Richter. Pentru inceput, voi atasa o harta de izoseiste a acestui cutremur, asa cum a fost ea construita pe baza informatiilor istorice legate de efectele macroseismice in teritoriu. Observam ca Bucurestiul se afla pe izosesita de intensitate IX pe scara Mercalli !!! Un alt lucru demn de interes este faptul ca pe zone destul de intinse din sudul Moldovei si nord-estul Munteniei seismul a depasit gradul IX pe scara Mercalli, generand numeroase efecte morfologice la nivelul scoartei terestre (la o intensitate macoseismica de IX-X efecte geomorfologice sunt foarte severe!!!). Este singurul cutremur din ultimii cel putin 300 de ani la care s-a atins o intensitate macroseismica mai mare de IX pe o arie destul de intinsa, spre deosebire de ceea ce s-a observat in 1940, cand la cutremurul din 10 noiembrie intensitatea macroseismica a fost mai mare de IX doar in cateva localitati din nordul si centrul judetului Vrancea (de exemplu la Panciu). Este un alt indiciu care arata ca magnitudinea seismului din 1802 a fost, probabil, cu 2-3 zecimi de grad mai mare decat a celui din 1940. In rest, aria macroseismica a acestui cutremur major este una tipica pentru seismele vrancene puternice, care, fiind de mare adancime, se resimt puternic pe suprafete foarte intinse.
Voi reveni ulterior cu descrieri ale efectelor seismului din 1802 (in Bucuresti si in alte zone din tara). :harhar: :harhar: :harhar:
 
Revin acum cu detalii in legatura cu efectele marelui cutremur vrancean din 14/26 octombrie 1802 (stil vechi/stil nou la datare). Am creat un topic separat consacrat acestui seism care isi pastreaza pana astazi sinistrul renume de CUTREMURUL CEL MARE fiindca, intr-adevar, merita acordata atentie acestui mare cutremur vrancean.

Mai demult deschisesem un topic intitulat \"Cutremure din trecut\", inceput prin prezentarea efectelor seismului vrancean din 29 august 1471; voi continua altadata acel topic prin prezentarea efectelor seismelor vrancene puternice din secolele 16,17,18, a celorlalte cutremure din secolul 19 (1829,1838,1894) precum si a efectelor seismelor vrancene importante de la inceputul secolului 20 (respectiv, ale cutremurelor din 6 octombrie 1908 si, respectiv, 25 mai 1912), care, desi nefiind totusi foarte violente (magnitudini Ms < 7,0),s-au manifestat totusi in cateva moduri particulare care au starnit atentia si spaima opiniei publice la acea vreme.

Dar sa revin la Cutremurul cel Mare ! Inainte de a trece in revista efectele acestui seism (prin descrierile notate in diverse insemnari din epoca), as vrea sa mai subliniez un alt lucru oarecum socant al cutremurului de la inceputul secolului 19, si anume acela ca seismul din 1802 s-a produs la numai 64 de ani de la un alt cutremur vrancean foarte puternic, cel din 31 mai/11 iunie 1738, seism a carui violenta a fost comparata cu aceea a seismului din 10 noiembrie 1940; insusi Ion Atanasiu nota, in monografia sa de sinteza \"Cutremurele de pamant din Romania\" ca seismul din 1738 a fost cam de aceeasi amploare cu acela din 10 noiembrie 1940 !!! Si dupa cutremurul din 1738 (Mw~7,7 sau Ms~7,4-7,5) s-au mai produs si alte cutremure vrancene semnificative, in 1740,1778,1790,1793, cu efecte mai intense fie spre Moldova, fie spre Muntenia, oarecum alternativ ! Repet, in conditiile unei astfel de serii de cutremure vrancene, pare oarecum surprinzatoare aparitia unui seism ca cel din 1802 !!! :harhar::harhar::harhar: Acest lucru dovedeste, daca mai era loc de indoiala, cat de periculoasa poate fi zona Vrancea, ce enorm potential poate \"salaslui\" acolo \"jos\", in adancurile Curburii Carpatilor Orientali...:harhar::harhar::unsure:

Sa trec acum la descrierile propriu-zise...

\"Secolul al XIX-lea a debutat cu un cutremur neobisnuit de puternic, denumit de contemporani si pastrat in memoria generatiilor urmatoare, pana in zilele noastre, drept <<Cutremurul cel Mare>>. Sinistrul eveniment s-a produs la 26 octombrie 1802 si a fost resimtit intens pe o arie geografica extrem de vasta, de la St. Petersburg pana in insulele grecesti din Marea Egee, de la Belgrad pana la Moscova. Seismul a avut loc cam la o ora dupa pranz (12:55 timp local), cand lumea tocmai iesise de la slujbe din biserici. Cei mai batrani locuitori ai provinciilor istorice romanesti care l-au trait si au avut sansa sa-i supravietuiasca, au marturisit ca nu isi puteau aminti usor o catastrofa comparabila in secolul de dinainte. Cu multe decenii mai tarziu, batranii isi socoteau anii raportandu-i la acest sinistru.

Celebra a fost prabusirea (in Bucuresti) a Turnului Coltei, ridicat cu peste 8 decenii inainte; turnul s-a rupt de la mijloc, iar partea superioara a cazut <<cu totul>> pe caldaram !!!\"

O relatare a efectelor acestui violent seism este facuta de un profesor sas din Brasov: \"Dupa mai multe luni de seceta extraordinara si calduri inabusitoare, sudul Transilvaniei a fost lovit, la 26 octombrie 1802, la pranz, de un cutremur de pamant foarte violent, ale carui oscilatii au scuturat o mare parte a Europei Rasaritene si de Sud, incepand din insulele grecesti din Marea Egee si pana la nord de St. Petersburg. Varfurile inalte ale masivelor Bucegi si Piatra Craiului se clatinau in chip inspaimantator. Pamantul se deschidea intre ele si se inchidea din nou. Directia oscilatiilor a fost dinspre est spre vest. In multe localitati din Tara Barsei s-au format gropi uriase in pamant, crapaturi, crevase largi de cateva picioare (1 picior=33 cm) si adanci de mai multi stanjeni, partial umplute cu apa\".

Cutremurul a durat ceva mai mult de 2 minute. In Bucuresti au izbucnit numeroase incendii, provocate in principal de rasturnarea sobelor. Dupa marturiile contemporanilor, au cazut turlele tuturor bisericilor din Bucuresti. De fapt, numeroase biserici s-au daramat total sau partial; manastirea Cotroceni s-a daramat complet, doar poarta mai ramanand in picioare. Pretutindeni in oras era un aspect jalnic, putinele case si biserici ce au rezistat aratau complet \"desfigurate\", deformate, ca si cum o mana uriasa le-ar fi apasat, de sus in jos. Pe strazi \"oamenii fusesera aruncati la pamant, care se legana precum barca pe valuri\".

Conform multor martori, in Bucuresti, in timpul cutremurului, \"un zgomot infiorator a ingrozit lumea\". In multe locuri din Bucuresti si din tara s-au format crapaturi adanci si lungi in pamant, din care a tasnit,pe alocuri, apa fierbinte si \"murdara urat mirositoare\" (\"a iesit catran negru din crapatura\"). Unele crapaturi erau drepte, altele in zig-zag. \"Dupa cutremur preotii faceau sfestanii la gura crapaturilor\". \"Parintii si-au uns copiii pe obraji cu materiile tasnite din crapaturi, ca sa tie minte groaznica intamplare\". Remarcabil este faptul ca in multe locuri din tara case solide cu ziduri groase din piatra s-au prabusit inca din timpul primelor oscilatii. In urmatoarele zile au mai fost resimtite cateva cutremure mai mici (cel mai semnificativ fiind cel produs a doua zi dimineata, in jurul orei 8).

Iata si alte cateva marturii referitoare la acest mare cutremur.

\"Tot intr-acest anu, toamna, la veleatul 1802, octomvrie 14, in zio de Vinerea Mare de Sf. Parascheva,s-au cutremurat pamantul foarte tare, si infricosat, cat multe ziduri s-au sfaramat cu totul si biserici, case asemenea. Atuncea s-au surpat si Coltea din Bucuresti.\"

\"1802, octomvrie 14, la 7 ciasuri si giumatate din zi (in jur de 12 si 55 minute la pranz), s-au cutremurat pamantul in zioa pre cuvioasei maicei noastre Paraschivei, si au tinut 3 menute scuturatura. Si asa s-au cutremurat de tare, incat au cazut Sfantul Spiridon si multe alte manastiri si biserici si case boeresti si au crapat pamantul in mai multe locuri in Bucuresti, si au esit apa cu nisip si pucioasa pe multe locuri, incat cu ochii mei am vazut crapatura pamantului in gradina pitariului Angheli: era neagra si tare adanca. Si a doa zi, iaras s-au cutremurat, dar nu asa tari, la 3 ciasuri den zi\".

\"In leat 1802, octomvrie 14, au fost un cutremur mare, care au tinut mai multe menute intr-una, cat au cazut multe case, biserici, au zdrobit mai multe binaliile mari. Atunci au cazut si Turnul Coltii din Bucuresti.\"

\"La leat 1802 s-au cutremurat tot pamantul la 7 ceasuri de zi si au cazut biserici multe si case, crapa tare pamantul si au isit apa si pacura in zilile lui Ipsilantu voda\"

\"La leat 1802, octomvrie 14, s-au cutremurat pamantul foarte tare, cat multe sfinte manastiri s-au daramat pana in pamant si case boeresti cu totul s-au sfaramat si pre alocurea rau au crapat pamantul de nu videam fundul, si au esit apa neagra ca pacura si imputita, cat sa spariiase lumea, copaci da cu varfurile in pamant si unii au esit cu totu din pamant\"

\"In zioa de Vinerea Mare, la leat 1802 octomvrie 14, s-au cutremurat pamantu foarte tare. Zidul manastirii Sf. Ion din Focsani au cazut, cu multe odai, turnurile bisericii, bolta, zidiri alte multe s-au darapanat\"

\"1802, octomvrie 14, s-au cutremurat pamantul foarte tare, incat au cazut multe turnuri du pe la sfintele biserici. Aici in Bucuresti s-au ruptu si turnul cel inalt Coltea, care era podoaba orasului, iar din casele boeresti si din cele de obste prea putine au scapat zdravene. In multe locuri s-au desfacut pamantul, esind nisip si apa\".

\"La anul 1802, octomvrie 14, in zilele marii sale Alexandru Moruz voevod, au fost un cutremur mare, incat in Iesi mai toate zidirile de piatra au cazut si la unile manastiri au cazut cubelile, iar cat au mersu in gios si mai mari cutremur au fost ca pamantul tare s-a despicat iesind murdarii din gauri\".

Cutremurul cel Mare, cum au numit bucurestenii secolului 19 acest sinistru eveniment, coincide cu urcarea in scaun a domnitorului Constantin Voda Ipsilante, care se afla in drum spre Capitala. Cutremurul l-a surprins in comuna Radovanu (Ilfov), unde s-a rugat pentru salvarea supusilor. O stampa a timpului arata cum zburau acoperisurile si cosurile caselor, cum cadeau zidurile, ..., iar lumea incerca sa alerge speriata si nu se puteau tine in picioare. \"Atunci a cazut si renumita clopotnita de la Coltea\". Conform martorilor, \"clopotul cel mare s-a rostogolit de sus si a acoperit un negustor ambulant care vindea maruntisuri in gangul turnului\". Dupa cum sustin martorii, \"cand au inceput zguduielile, ceva asurzitor si nemaiauzit, niste strigate, zbierete, mugete, urlete s-au ridicat catre ceruri, amestecandu-se cu zgomotul duduiturilor care se rostogoleau pe sub pamant...in multe locuri se despica pamantul si ne feream ca sa nu ne inghita\". Tot in ziua aceea s-a prabusit frumoasa clopotnita de la Radu Voda si \"s-a naruit pana la temelii manastirea Cotroceni de-a mai ramas doar poarta-n picioare. Toate zidurile ei se culcara la pamant\". Cronica lui Dobrescu pomeneste ca \"s-a despicat pamantul cat ar incapea un om cu calu si a tasnit apa si catran\".

Oscilatiile pamantului provocate de acest cutremur au ajuns pana la Moscova si in multe alte orase din vestul Rusiei, unde \"oamenii au auzit cum zdranganeau vasele in dulapuri, cum trosneau si se deschideau singure usile, cum zornaiau geamurile ferestrelor\". La Moscova s-au crapat peretii catorva case, obiectele suspendate s-au leganat. In copilarie, marele poet rus Puskin a trait in timp la Moscova. \"Odata, jucandu-se in gradina sub supravegherea dadacei, el isi atinti privirea asupra unei statui de marmura. Si i s-a parut ca aceasta figura de piatra se apleaca si cade peste el. Speriat, el a inceput sa planga si s-a dus spre dadaca. Femeia, care dormea pe banca si nu observase nimic, l-a linistit pe copil adresandu-i cuvinte incurajatoare\". E posibil sa exista ceva real in aceasta relatare, intrucat in acea zi din octombrie 1802 la Moscova a fost resimtit un cutremur. Multi locuitori ai Moscovei au avut cateva minute de ameteala. Toata lumea a comentat acest eveniment nemaipomenit. La Moscova, dar si in multe alte orase din Rusia si Ucraina, solul a oscilat timp de cateva minute. \"Si cu cat era mai aproape de muntii Carpati, cu atat mai puternic s-a zguduit solul\".

Numeroase ziare europene ale vremii consemneaza:\"un cutremur devastator a fost simtit pe o uriasa suprafata incepand din insula greceasca Itaka, al Constantinopol si pana dincolo de St. Petersburg. Au fost distrugeri foarte mari in Moldova, Valahia, Transilvania, Banat si pana dincolo de Cernauti. Cutremurul a durat cam 2-3 minute (!!!!!!). Conform martorilor oculari, in multe parti din aceste regiuni s-a crapat pamantul si a tasnit apa amestecata cu noroi si pacura. Raurile au dat pe dinafara, malurile acestora s-au faramat si s-au rupt. La Brasov multe case au fost complet distruse. La Sibiu oamenii nu puteau sta in picioare. La Cernauti au fost, de asemenea, stricaciuni serioase. Stricaciuni importante au mai fost observate si in alte zone din Ucraina, la Lvov si chiar la Kiev. Cutremurul a cauzat ceva spaima la Varsovia, in Polonia, iar in Bulgaria orasele Ruse, Varna si Vidin au fost aproape complet distruse. La Constantinopol seismul a fost resimtit de asemeni, dar mai usor\"...


Cam asa arata descrierile efectelor acestui mare cutremur vrancean. Fara indoiala, efectele acestui devastator seism le-au intrecut considerabil pe cele ale seismelor anterioare si, respectiv, ale celor care i-au urmat. Acest mare cutremur arata cat de primejdioasa poate fi zona seismogena Vrancea, ce potential distructiv poate avea. Fiindca este de asteptat ca ceea ce s-a intamplat in trecut sa se repet si in viitor, la un moment dat...:harhar:
 
Ma intreb oare de unde pucioasa in zona Bucurestiului? Ca doar nu suntem intr-o zona vulcanica. Si vorba aia la cate s-au construit pana acum in Bucuresti, nu imi amintesc sa se fi anuntat ca s-a descoperit emanatii de gaze sau alte probleme specifice zonelor vulcanice. Ciudat...
 
Probabil era un fel de noroi, ceva, in functie de natura solului...:harhar::whistling: Fenomene de tip lichefiere cu formari de fisuri, crapaturi in sol, nu sunt neobisnuite in timpul unor cutremure foarte puternice. Mai ales ca fenomene ca cele mentionate par a fi fost concentrate in nordul si centrul Bucurestiului, intre Dambovita si Colentina...:harhar:
 
Se pare totusi ca s-ar fi identificat niste resurse de ape geotermale undeva prin apropierea Bucurestiului. Destul de recent am citit de asa ceva...:harhar: Pe de alta parte, un fenomen care poate insoti cutremurele foarte violente este cresterea temperaturii apelor freatice (subterane). Acest lucru pare a fi valabil, cum spuneam, pentru unele cutremure de foarte mare magnitudine.
 
Mi-am amintit si eu de apele geotermale. Mda... Deci se pare ca undeva la o oarecare adancime apele din panza freatica de adancime sa intre in contact cu zone mai \"fierbinti\"? Adica undeva sub bucresti se fala o microfisura ceva pe unde rocile fiind incinse transmit caldura intr-unul din asa-zisele lacuri subterane de sub Bucuresti?
 
Razor74, asta este, studiile geologice au aratat existenta unor fracturi in scoarta chiar sub Bucuresti, cam la 4.500 de metri adancime. Aceasta fractura e posibil chiar sa fi amplificat efectele cutremurului din 1977. In orice caz insa, fenomene ca cele semnalate in 1802 nu s-au observat in Bucuresti nici in 1940, nici in 1977. Si descrierile de atunci sunt destul de amanuntite. Era o zi in care se schimba domnia in Tara Romaneasca, si noul domnitor Ipsilanti era in drum spre Bucuresti. In consecinta, cronicarii erau oarecum \"pe faza\" sa consemneze tot ce urma sa se intample in acea zi...:harhar::whistling:
 
Daca ar fi fost si Bucurestiul asta mai la vest cu inca 200KM macar, erau mai slabe efectele cutremurelor din Vrancea. Din pacate pe o distanta de cca. 100-120KM primim din plin \"cadourile\" pe care ni le face Vrancea.
 
Asa e. Si directivitatea specifica seismelor vrancene, adica NE-SV, ne \"atinge\" din plin, cum s-ar zice...:harhar::harhar::harhar:
Pentru un eveniment de marimea celui din 1802 s-a stabilit, teoretic, o perioada medie de recurenta mai mare de 200 de ani. Din pacate, este totusi destul de greu sa se poata face mai mult decat o simpla estimare pe considerente statistice. Chestia cu \"perioada medie de recurenta pentru un eveniment de o anumita magnitudine\" este destul de relativa, fiindca argumentele pur statistice nu prea tin ele seama de o serie de alti factori, de exemplu faptul ca seismele vrancene majore se produc alternativ la adancimi diferite, nici de succesiunea cutremurelor de mai mica magnitudine (sa zicem de ordin 6-7 pe scara Richter)...:harhar::whistling::harhar: Catalogul de cutremure vrancene este mai putin complet pentru o perioada mai veche de 400 de ani, adica exista o anumita imprecizie, o lipsa de informatii coerente. Informatii mai bune sunt cele pentru seismele din ultimii 300-400 de ani. De aceea este greu sa se stabileasca precis cam care este perioada medie de recurenta a unui cutremur vrancean comparabil cu cel din 26 octombrie 1802, adica pentru o magnitudine Ms=7,6-7,8 pe scara Richter.
Dupa cum cred ca ai vazut si in harta cu izoseiste, zona de intensitate macroseismica de IX-IX+ pe scara Mercalli a fost destul de larga, incluzand estul Munteniei si sudul Moldovei. Aceasta a fost mult mai mare decat aria macroseismica pentru intensitate IX stabilita pentru cutremurele vrancene din 1940 si 1977.
Evident ca daca Doamne-fereste ne loveste un seism ca cel de acum 204 ani si ceva, e belea mare ! Speram totusi sa nu fim chiar atat de ghinionisti ! :harhar:
 
tare rau mi-a facut sa citesc povestile astea. groaznica senzatie sa-ti imaginezi cum cade blocul cu tine si ramai prins sub daramaturi. mi se taie respiratia la propriu... :harhar:
 
oricum, la un cutremur de forta si durata asta, nici un bloc de peste 4 etaje nu ramane in piciaore, n-are cum
 
cck, trebuie sa ne gandim totusi ca astazi exista norme de proiectare antiseismica, care implica si asigurarea unei comportari la o anumita intensitate. Sa zicem la o intensitate foarte mare (IX pe scara Mercalli) sa nu se darame. Totusi la gradul IX nu pica tot. Daca blocurile sunt proiectate si executate cum trebuie, conform normelor specifice, si daca nu s-au facut prostii inauntru de catre niste locatari inconstienti, nu ar trebui sa se prabuseasca. Da, cck, pot fi avarii mai mult sau mai putin mari, caderi de plafoane, rasturnarea unor obiecte grele de mobilier, etc. Dar ideea e sa nu se darame !
In 1940 si 1977, la Bucuresti intensitatea a fost de circa VIII pe scara Mercalli, in 1986 si 1990 intensitatea a fost VII in Bucuresti, iar in 2004 cutremurul a fost de gradul VI pe scara Mercalli in Bucuresti. Cutremurul cel Mare din 1802 a avut la Bucuresti, intr-adevar, intensitatea de IX pe scara Mercalli, efectele observate corespund acestui grad de intensitate. Din consemnari, reiese ca replicile s-au produs pe parcursul zilelor urmatoare, dar au fost mici ca amploare (probabil nedepasind in intensitate gradul V-VI pe scara Mercalli, la Bucuresti. Prin urmare, si cutremurul de acum 204 ani confirma ceea ce se stie despre cutremurele majore vrancene, anume faptul ca replicile sunt considerabil mai slabe decat socul principal, fiind practic nepericuloase. Deci si in cazul seismului din 26 octombrie 1802, probabil ca cea mai puternica replica nu a depasit o magnitudine Ms de 5,5-5,7 pe scara Richter.
 
Se pare totusi ca s-ar fi identificat niste resurse de ape geotermale undeva prin apropierea Bucurestiului. Destul de recent am citit de asa ceva...:ack: Pe de alta parte, un fenomen care poate insoti cutremurele foarte violente este cresterea temperaturii apelor freatice (subterane). Acest lucru pare a fi valabil, cum spuneam, pentru unele cutremure de foarte mare magnitudine.

Asa este! Inca din anii 1980, foraje efectuate pe malul lacului Baneasa-Grivita, in zona din spatele Casei Presei, in apropiere de soseaua Straulesti, au dus la identificarea unor izvoare geotermale. O perioada dupa 1990 acestea au fost chiar valorificate comercial, se pare cu bune rezultate de proprietara de atunci a forajelor, FORADEX SA (privatizata recent).
De asemenea, se pare ca sub partea de nord, vest si sud-vest a Bucurestilor exista anumite rezerve de petrol si gaze naturale, legate de bazinul petrolifer prahovean respectiv de cel de la Videle-Teleorman.
Asadar aparitia de \"pacura\" si apa termala la suprafata nu era tocmai anormala.
 
In primul rand, bun venit pe forum, Kostagh...:crybaby::ack: Si la mai multe mesaje...:crybaby:
Da, intr-adevar, am citit si eu despre izvoarele geotermale si despre zacamintele de gaze din apropierea Bucurestiului. Si acestea ar explica si efectele seismului din 1802.
 
Scuzata fie lipsa mea de pregatire in domeniu...daca incalzirea panzei freatice se produce la cutremure foarte mari nu s-ar putea pune la punct un sistem de previziune a unor asemenea catastrofe prin monitorizarea parametrilor panzei freatice ?
 
Problema este ca in cazul cutremurelor adanci, precum cele din Vrancea, lucrurile sunt mai complexe. Fenomenele observate in 1802 au legatura, se pare, cu anumite izvoare geotermale care au fost deja identificate in apropierea Bucurestiului, in anii \'80. Cat priveste incalzirea apelor subterane ca fenomen precursor, aici lucrurile sunt dificile; in cazul cutremurelor de mica adancime, se pare ca, intr-adevar, ar exista si o anumita crestere a temperaturii apelor freatice. Dar pentru cutremurele adanci e mai dificil.
Revenind la fenomenele din 1802, repet, emanatiile de apa fierbinte ar putea avea totusi legatura cu izvoarele geotermale despre care o serie de studii geologice au aratat ca exista in vecinatatea Bucurestiului. Este intr-adevar interesant acest lucru...
 
Dar sa revin la Cutremurul cel Mare ! Inainte de a trece in revista efectele acestui seism (prin descrierile notate in diverse insemnari din epoca), as vrea sa mai subliniez un alt lucru oarecum socant al cutremurului de la inceputul secolului 19, si anume acela ca seismul din 1802 s-a produs la numai 64 de ani de la un alt cutremur vrancean foarte puternic, cel din 31 mai/11 iunie 1738, seism a carui violenta a fost comparata cu aceea a seismului din 10 noiembrie 1940; insusi Ion Atanasiu nota, in monografia sa de sinteza \\"Cutremurele de pamant din Romania\\" ca seismul din 1738 a fost cam de aceeasi amploare cu acela din 10 noiembrie 1940 !!! Si dupa cutremurul din 1738 (Mw~7,7 sau Ms~7,4-7,5) s-au mai produs si alte cutremure vrancene semnificative, in 1740,1778,1790,1793, cu efecte mai intense fie spre Moldova, fie spre Muntenia, oarecum alternativ ! Repet, in conditiile unei astfel de serii de cutremure vrancene, pare oarecum surprinzatoare aparitia unui seism ca cel din 1802 !!! :32::32::sad: Acest lucru dovedeste, daca mai era loc de indoiala, cat de periculoasa poate fi zona Vrancea, ce enorm potential poate \\"salaslui\\" acolo \\"jos\\", in adancurile Curburii Carpatilor Orientali...:32::32::unsure:

Se pare ca energia acumulata in zona inferioara nu este eliberata de cutremurele din zonele superioare cum a fost cel din 1738. Acestea mai degraba tensioneaza zona inferioara producand perturbatii (1471-1473, 1738-1740 cand dupa un seism mare in zona mediana a urmat o perturbatie importanta in zona inferioara). Astfel marele cutremur din 1802 urmeaza la 182 de ani dupa cel din 1620.

Nici cel din 1471 nu a detensionat zona inferioara, cutremurul din 1516 urmand la 70 de ani dupa cel din 1446.
 
\'GeoX\' pid=\'8203\' dateline=\'1172420531\' a spus:
\"1802, octomvrie 14, la 7 ciasuri si giumatate din zi (in jur de 12 si 55 minute la pranz) [...]\"

Salut, GeoX!

De ce 12h55? Daca zice \"la 7 ciasuri si giumatate din zi\", asta
ar insemna la 7h30 de la rasarit. Iar pe 14/26 oct., soarele a
rasarit la 6h33 ora Bucurestilor (GMT + 1h44\'24\"). Asadar,
\"7 ciasuri si giumatate din zi\" = 6h33+7h30 = 14h03 (ora locala,
ora Bucurestilor), adica aproximativ 12h20 GMT.
Si atunci, de ce 12h55? Imi scapa ceva?
Multumesc de atentie,
Micheline
 
Back
Sus