Revin acum cu detalii in legatura cu efectele marelui cutremur vrancean din
14/26 octombrie 1802 (stil vechi/stil nou la datare). Am creat un topic separat consacrat acestui seism care isi pastreaza pana astazi sinistrul renume de
CUTREMURUL CEL MARE fiindca, intr-adevar, merita acordata atentie acestui mare cutremur vrancean.
Mai demult deschisesem un topic intitulat \"Cutremure din trecut\", inceput prin prezentarea efectelor seismului vrancean din
29 august 1471; voi continua altadata acel topic prin prezentarea efectelor seismelor vrancene puternice din secolele 16,17,18, a celorlalte cutremure din secolul 19 (
1829,1838,1894) precum si a efectelor seismelor vrancene importante de la inceputul secolului 20 (respectiv, ale cutremurelor din
6 octombrie 1908 si, respectiv,
25 mai 1912), care, desi nefiind totusi foarte violente (magnitudini Ms <
7,0),s-au manifestat totusi in cateva moduri particulare care au starnit atentia si spaima opiniei publice la acea vreme.
Dar sa revin la Cutremurul cel Mare ! Inainte de a trece in revista efectele acestui seism (prin descrierile notate in diverse insemnari din epoca), as vrea sa mai subliniez un alt lucru oarecum socant al cutremurului de la inceputul secolului 19, si anume acela ca seismul din
1802 s-a produs la numai
64 de ani de la un alt cutremur vrancean foarte puternic, cel din
31 mai/11 iunie 1738, seism a carui violenta a fost comparata cu aceea a seismului din
10 noiembrie 1940; insusi Ion Atanasiu nota, in monografia sa de sinteza \"Cutremurele de pamant din Romania\" ca
seismul din 1738 a fost cam de aceeasi amploare cu acela din 10 noiembrie 1940 !!! Si dupa cutremurul din 1738 (Mw~
7,7 sau Ms~
7,4-7,5) s-au mai produs si alte cutremure vrancene semnificative, in
1740,1778,1790,1793, cu efecte mai intense fie spre Moldova, fie spre Muntenia, oarecum alternativ ! Repet, in conditiile unei astfel de serii de cutremure vrancene, pare oarecum surprinzatoare aparitia unui seism ca cel din 1802 !!! :harhar::harhar::harhar: Acest lucru dovedeste, daca mai era loc de indoiala, cat de periculoasa poate fi zona Vrancea, ce enorm potential poate \"salaslui\" acolo \"jos\", in adancurile Curburii Carpatilor Orientali...:harhar::harhar:
Sa trec acum la descrierile propriu-zise...
\"Secolul al XIX-lea a debutat cu un cutremur neobisnuit de puternic, denumit de contemporani si pastrat in memoria generatiilor urmatoare, pana in zilele noastre, drept <<Cutremurul cel Mare>>. Sinistrul eveniment s-a produs la 26 octombrie 1802 si a fost resimtit intens pe o arie geografica extrem de vasta, de la St. Petersburg pana in insulele grecesti din Marea Egee, de la Belgrad pana la Moscova. Seismul a avut loc cam la o ora dupa pranz (12:55 timp local), cand lumea tocmai iesise de la slujbe din biserici. Cei mai batrani locuitori ai provinciilor istorice romanesti care l-au trait si au avut sansa sa-i supravietuiasca, au marturisit ca nu isi puteau aminti usor o catastrofa comparabila in secolul de dinainte. Cu multe decenii mai tarziu, batranii isi socoteau anii raportandu-i la acest sinistru.
Celebra a fost prabusirea (in Bucuresti) a Turnului Coltei, ridicat cu peste 8 decenii inainte; turnul s-a rupt de la mijloc, iar partea superioara a cazut <<cu totul>> pe caldaram !!!\"
O relatare a efectelor acestui violent seism este facuta de un profesor sas din Brasov: \"Dupa mai multe luni de seceta extraordinara si calduri inabusitoare, sudul Transilvaniei a fost lovit, la 26 octombrie 1802, la pranz, de un cutremur de pamant foarte violent, ale carui oscilatii au scuturat o mare parte a Europei Rasaritene si de Sud, incepand din insulele grecesti din Marea Egee si pana la nord de St. Petersburg. Varfurile inalte ale masivelor Bucegi si Piatra Craiului se clatinau in chip inspaimantator. Pamantul se deschidea intre ele si se inchidea din nou. Directia oscilatiilor a fost dinspre est spre vest. In multe localitati din Tara Barsei s-au format gropi uriase in pamant, crapaturi, crevase largi de cateva picioare (1 picior=33 cm) si adanci de mai multi stanjeni, partial umplute cu apa\".
Cutremurul a durat ceva mai mult de 2 minute. In Bucuresti au izbucnit numeroase incendii, provocate in principal de rasturnarea sobelor. Dupa marturiile contemporanilor, au cazut turlele tuturor bisericilor din Bucuresti. De fapt, numeroase biserici s-au daramat total sau partial; manastirea Cotroceni s-a daramat complet, doar poarta mai ramanand in picioare. Pretutindeni in oras era un aspect jalnic, putinele case si biserici ce au rezistat aratau complet \"desfigurate\", deformate, ca si cum o mana uriasa le-ar fi apasat, de sus in jos. Pe strazi \"oamenii fusesera aruncati la pamant, care se legana precum barca pe valuri\".
Conform multor martori, in Bucuresti, in timpul cutremurului, \"un zgomot infiorator a ingrozit lumea\". In multe locuri din Bucuresti si din tara s-au format crapaturi adanci si lungi in pamant, din care a tasnit,pe alocuri, apa fierbinte si \"murdara urat mirositoare\" (\"a iesit catran negru din crapatura\"). Unele crapaturi erau drepte, altele in zig-zag. \"Dupa cutremur preotii faceau sfestanii la gura crapaturilor\". \"Parintii si-au uns copiii pe obraji cu materiile tasnite din crapaturi, ca sa tie minte groaznica intamplare\". Remarcabil este faptul ca in multe locuri din tara case solide cu ziduri groase din piatra s-au prabusit inca din timpul primelor oscilatii. In urmatoarele zile au mai fost resimtite cateva cutremure mai mici (cel mai semnificativ fiind cel produs a doua zi dimineata, in jurul orei 8).
Iata si alte cateva marturii referitoare la acest mare cutremur.
\"Tot intr-acest anu, toamna, la veleatul 1802, octomvrie 14, in zio de Vinerea Mare de Sf. Parascheva,s-au cutremurat pamantul foarte tare, si infricosat, cat multe ziduri s-au sfaramat cu totul si biserici, case asemenea. Atuncea s-au surpat si Coltea din Bucuresti.\"
\"1802, octomvrie 14, la 7 ciasuri si giumatate din zi (in jur de 12 si 55 minute la pranz), s-au cutremurat pamantul in zioa pre cuvioasei maicei noastre Paraschivei, si au tinut 3 menute scuturatura. Si asa s-au cutremurat de tare, incat au cazut Sfantul Spiridon si multe alte manastiri si biserici si case boeresti si au crapat pamantul in mai multe locuri in Bucuresti, si au esit apa cu nisip si pucioasa pe multe locuri, incat cu ochii mei am vazut crapatura pamantului in gradina pitariului Angheli: era neagra si tare adanca. Si a doa zi, iaras s-au cutremurat, dar nu asa tari, la 3 ciasuri den zi\".
\"In leat 1802, octomvrie 14, au fost un cutremur mare, care au tinut mai multe menute intr-una, cat au cazut multe case, biserici, au zdrobit mai multe binaliile mari. Atunci au cazut si Turnul Coltii din Bucuresti.\"
\"La leat 1802 s-au cutremurat tot pamantul la 7 ceasuri de zi si au cazut biserici multe si case, crapa tare pamantul si au isit apa si pacura in zilile lui Ipsilantu voda\"
\"La leat 1802, octomvrie 14, s-au cutremurat pamantul foarte tare, cat multe sfinte manastiri s-au daramat pana in pamant si case boeresti cu totul s-au sfaramat si pre alocurea rau au crapat pamantul de nu videam fundul, si au esit apa neagra ca pacura si imputita, cat sa spariiase lumea, copaci da cu varfurile in pamant si unii au esit cu totu din pamant\"
\"In zioa de Vinerea Mare, la leat 1802 octomvrie 14, s-au cutremurat pamantu foarte tare. Zidul manastirii Sf. Ion din Focsani au cazut, cu multe odai, turnurile bisericii, bolta, zidiri alte multe s-au darapanat\"
\"1802, octomvrie 14, s-au cutremurat pamantul foarte tare, incat au cazut multe turnuri du pe la sfintele biserici. Aici in Bucuresti s-au ruptu si turnul cel inalt Coltea, care era podoaba orasului, iar din casele boeresti si din cele de obste prea putine au scapat zdravene. In multe locuri s-au desfacut pamantul, esind nisip si apa\".
\"La anul 1802, octomvrie 14, in zilele marii sale Alexandru Moruz voevod, au fost un cutremur mare, incat in Iesi mai toate zidirile de piatra au cazut si la unile manastiri au cazut cubelile, iar cat au mersu in gios si mai mari cutremur au fost ca pamantul tare s-a despicat iesind murdarii din gauri\".
Cutremurul cel Mare, cum au numit bucurestenii secolului 19 acest sinistru eveniment, coincide cu urcarea in scaun a domnitorului Constantin Voda Ipsilante, care se afla in drum spre Capitala. Cutremurul l-a surprins in comuna Radovanu (Ilfov), unde s-a rugat pentru salvarea supusilor. O stampa a timpului arata cum zburau acoperisurile si cosurile caselor, cum cadeau zidurile, ..., iar lumea incerca sa alerge speriata si nu se puteau tine in picioare. \"Atunci a cazut si renumita clopotnita de la Coltea\". Conform martorilor, \"clopotul cel mare s-a rostogolit de sus si a acoperit un negustor ambulant care vindea maruntisuri in gangul turnului\". Dupa cum sustin martorii, \"cand au inceput zguduielile, ceva asurzitor si nemaiauzit, niste strigate, zbierete, mugete, urlete s-au ridicat catre ceruri, amestecandu-se cu zgomotul duduiturilor care se rostogoleau pe sub pamant...in multe locuri se despica pamantul si ne feream ca sa nu ne inghita\". Tot in ziua aceea s-a prabusit frumoasa clopotnita de la Radu Voda si \"s-a naruit pana la temelii manastirea Cotroceni de-a mai ramas doar poarta-n picioare. Toate zidurile ei se culcara la pamant\". Cronica lui Dobrescu pomeneste ca \"s-a despicat pamantul cat ar incapea un om cu calu si a tasnit apa si catran\".
Oscilatiile pamantului provocate de acest cutremur au ajuns pana la Moscova si in multe alte orase din vestul Rusiei, unde \"oamenii au auzit cum zdranganeau vasele in dulapuri, cum trosneau si se deschideau singure usile, cum zornaiau geamurile ferestrelor\". La Moscova s-au crapat peretii catorva case, obiectele suspendate s-au leganat. In copilarie, marele poet rus Puskin a trait in timp la Moscova. \"Odata, jucandu-se in gradina sub supravegherea dadacei, el isi atinti privirea asupra unei statui de marmura. Si i s-a parut ca aceasta figura de piatra se apleaca si cade peste el. Speriat, el a inceput sa planga si s-a dus spre dadaca. Femeia, care dormea pe banca si nu observase nimic, l-a linistit pe copil adresandu-i cuvinte incurajatoare\". E posibil sa exista ceva real in aceasta relatare, intrucat in acea zi din octombrie 1802 la Moscova a fost resimtit un cutremur. Multi locuitori ai Moscovei au avut cateva minute de ameteala. Toata lumea a comentat acest eveniment nemaipomenit. La Moscova, dar si in multe alte orase din Rusia si Ucraina, solul a oscilat timp de cateva minute. \"Si cu cat era mai aproape de muntii Carpati, cu atat mai puternic s-a zguduit solul\".
Numeroase ziare europene ale vremii consemneaza:\"un cutremur devastator a fost simtit pe o uriasa suprafata incepand din insula greceasca Itaka, al Constantinopol si pana dincolo de St. Petersburg. Au fost distrugeri foarte mari in Moldova, Valahia, Transilvania, Banat si pana dincolo de Cernauti. Cutremurul a durat cam 2-3 minute (!!!!!!). Conform martorilor oculari, in multe parti din aceste regiuni s-a crapat pamantul si a tasnit apa amestecata cu noroi si pacura. Raurile au dat pe dinafara, malurile acestora s-au faramat si s-au rupt. La Brasov multe case au fost complet distruse. La Sibiu oamenii nu puteau sta in picioare. La Cernauti au fost, de asemenea, stricaciuni serioase. Stricaciuni importante au mai fost observate si in alte zone din Ucraina, la Lvov si chiar la Kiev. Cutremurul a cauzat ceva spaima la Varsovia, in Polonia, iar in Bulgaria orasele Ruse, Varna si Vidin au fost aproape complet distruse. La Constantinopol seismul a fost resimtit de asemeni, dar mai usor\"...
Cam asa arata descrierile efectelor acestui mare cutremur vrancean. Fara indoiala, efectele acestui devastator seism le-au intrecut considerabil pe cele ale seismelor anterioare si, respectiv, ale celor care i-au urmat. Acest mare cutremur arata cat de primejdioasa poate fi zona seismogena Vrancea, ce potential distructiv poate avea. Fiindca este de asteptat ca ceea ce s-a intamplat in trecut sa se repet si in viitor, la un moment dat...:harhar:
