GeoX1
Administrator
- Înscris
- 8 Dec 2012
- Mesaje
- 27.321
- Scor reacție
- 6
Dodo intreba ieri daca se poate preciza si in ce fel cat de incarcata este Vrancea. 
) De la bun inceput ar trebui sa spun ca nu se poate da o apreciere foarte precisa, ca sa zic asa, \"la centima\", asupra nivelului stressului acumulat in profunzimile zonei Vrancea. Nici aprecierile bazate pe statisticile pe termen lung (referitoare la succesiunea in timp a cutremurelor majore) nu sunt suficiente. Iar pretentia unora de a preciza cu 2 zecimale exacte (!!!! :10::12 incarcarea seismica a Vrancei este total nelalocul ei. Nu stiu americanii sa aprecieze cat de mare e tensiunea acumulata in lungul unui anumit sector \"critic\" al faliei San Andreas, desi dansii detin aparatura ultra-performanta si cercetatori cu doctorat in fizica si seismologie, si stiu niste romanasi care vor sa se creada buricul pamantului...) Ok, totusi exista anumite \"indicii\" (sa le zic asa) care pot sugera (repet si accentuez, SUGEREAZA)toate laolalta, deci nu luate separat, ca in Vrancea un cutremur major ar fi intr-un stadiu sa-i zicem mai avansat de pregatire, si ca acesta s-ar putea produce in termen de cateva luni pana la 2-3 ani, cel mult. Accentuez ca e vorba de o interpretare prudenta a unor \"indicii\" care nu trebuie luate separat, Dodo !!!! )
Un prim element care poate fi luat in discutie este nivelul activitatii seismice in crusta terestra in fata Curburii carpatice; se pare ca inaintea cutremurelor vrancene mari se semnaleaza intensificari ale acestei activitati, la rate anormal de ridicate fata de perioadele obisnuite. In sensul ca apar secvente multiple de cutremure cu magnitudini de pana la 4,7-5,2 pe scara Richter, cu pre-socuri si numeroase replici, intinse pe durata mai multor saptamani chiar ! Uneori, epicentrele migreaza in lungul sistemelor de falii crustale, de exemplu falia Trotusului, prelungirea faliei IntraMoesice, etc. Fenomene de acest gen au fost inregistrate inaintea cutremurelor din 1977 si 1986, se pare ca si inaintea cutremurului din 1940. Vreau insa sa accentuez faptul ca astfel de fluctuatii, singure, nu au valoare predictiva; repet, trebuie analizat cu maxima prudenta in corelatie cu alte elemente, Dodo. :12: Un al doilea element chiar mai sugestiv ar fi aparitia si accentuarea unei anomalii seismice (modificare majora a seismicitatii de \"background\") in volumul focal al viitorului cutremur major vrancean, deci in \"felia\" sau in etajul de adancime, Dodo, in care se va produce ruptura majora. O astfel de anomalie precursoare se manifesta prin alternanta unor perioade de seismicitate crescuta cu scheme de calm seismic prelungit (deci explozii sau roiuri de mici cutremure/scheme de activizare alternand cu perioade mai indelungate de liniste totala, denotand, astfel, o MODIFICARE MAJORA A SEISMICITATII DE FOND IN ETAJUL DE ADANCIME VIZAT) !!!! Lacuna precursoare se manifesta prin scaderea progresiva a activitatii seismice la un anumit etaj de adancime, scadere care devine evidenta intai pentru seisme moderate (5,0 sau mai mult), apoi, pe masura ce nivelul stressului creste, incepe sa scada si numarul seismelor de magnitudine 4 la adancimea respectiva ! Foarte interesante ar mai fi SCHEMELE DE MIGRATIE/PROGRESIE HIPOCENTRALA, care ar fi chiar valoroase !!!!!!! Un astfel de fenomen, de tip MIGRATIE/PROGRESIE HIPOCENTRALA, a fost constatat, a priori, inaintea cutremurului din august 1986, pe durata a circa 5 ani, pentru evenimente de magnitudine 5. Practic, incepand din 1981, hipocentrele cutremurelor vrancene de magnitudine mai mare sau egala cu 5,0 au capatat o evolutie ascendenta, incepand de la 166 km adancime si \"urcand\" treptat, de la an la an: astfel, adancimile cutremurelor de 5-5,5 grade au fost 166 km (1981), 150 km (1983), 132 km si 124 km (1984), 118 km si 96 km (1985), 15 km (27 aprilie 1986, Ramnicu Sarat). Acest fenomen de MIGRATIE/PROGRESIE HIPOCENTRALA a fost corelat cu cresterea stressului de compresiune care a dus, in cele din urma, la declansarea cutremurului major din 30/31 august 1986 !!!! Un ultim indiciu pe care l-as mai mentiona, cu valoare predictiva pe termen mediu (1 luna la 1 an) ar fi VARIATIA ANORMALA A COEFICIENTULUI B DIN RELATIA FRECVENTA DE APARTITIE-MAGNITUDINE ! Este vorba de o relatie de forma logN=a-b*M, unde N este numarul de cutremure cu magnitudinea peste un anumit prag minim M, a este o constanta pentru o zona seismica data (stabilita prin analiza regimului seismic al respectivei zone, pe perioade mai mari), iar b este un parametru care poate varia si ale carui fluctuatii exprima matematic schimbarile ce intervin in seismicitatea naturala de fond in respectiva zona de interes. De regula, b are o valoare care prezinta mici variatii in jur de 0,8 (pentru Vrancea!!!!), in functie de variatiile naturale ale fondului anual de seismicitate. Se pare ca, virgula, cu pana la 1 an inainte de declansarea unui cutremur vrancean major, b prezinta o crestere notabila, la valori de 1,5 sau chiar mai mult (1,65 inaintea seismului din 1940,1,6 inaintea celui din 1977, 1,5 inaintea celui din 1986), urmata de o \"cadere\" brusca chiar pe parcursul anului in care se va declansa seismul major !!! Se afirma chiar ca nivelul atins de valoarea lui b ar sugera si magnitudinea cutremurului major care urmeaza sa se produca in perioada de \"cadere relativ abrupta\" a lui b. B se determina prin metoda ferestrei glisante, adica se ia un numar de cutremure cu magnitudinea mai mare sau egala un prag minim (pt Vrancea, se pare ca acest prag a fost coborat la 3,2 pentru a se urmari si schimbarile intervenite in seismicitatea minora !!!!!), se calculeaza b (pe baza unor formule care nu intereseaza aici) si apoi de deplaseaza in timp \"fereastra\", deci se avanseaza \"fereastra de evenimente seismice\" cu un anumit pas, luand deci un numar de noi si noi evenimente, de fiecare data. Valorile obtinute pt b se reprezinta grafic pentru a se trasa curba evolutiei temporale a parametrului B din relatia FRECVENTA DE APARITIE-MAGNITUDINE !!!!!!! Variatiile minore ale lui B sunt asociate cu fluctuatiile obisnuite ale fondului anual natural de seismicitate, iar variatiile majore (crestere la o valoare anormal de mare, de la 1,5 in sus, in cazul seismelor majore vrancene, urmata de o cadere brusca pe parcursul unui an) ar avea valoare precursoare.
Cam astea sunt \"indiciile\", Dodo. Tu ai vrut-o, asa ca asta e...)
) De la bun inceput ar trebui sa spun ca nu se poate da o apreciere foarte precisa, ca sa zic asa, \"la centima\", asupra nivelului stressului acumulat in profunzimile zonei Vrancea. Nici aprecierile bazate pe statisticile pe termen lung (referitoare la succesiunea in timp a cutremurelor majore) nu sunt suficiente. Iar pretentia unora de a preciza cu 2 zecimale exacte (!!!! :10::12 incarcarea seismica a Vrancei este total nelalocul ei. Nu stiu americanii sa aprecieze cat de mare e tensiunea acumulata in lungul unui anumit sector \"critic\" al faliei San Andreas, desi dansii detin aparatura ultra-performanta si cercetatori cu doctorat in fizica si seismologie, si stiu niste romanasi care vor sa se creada buricul pamantului...) Ok, totusi exista anumite \"indicii\" (sa le zic asa) care pot sugera (repet si accentuez, SUGEREAZA)toate laolalta, deci nu luate separat, ca in Vrancea un cutremur major ar fi intr-un stadiu sa-i zicem mai avansat de pregatire, si ca acesta s-ar putea produce in termen de cateva luni pana la 2-3 ani, cel mult. Accentuez ca e vorba de o interpretare prudenta a unor \"indicii\" care nu trebuie luate separat, Dodo !!!! )Un prim element care poate fi luat in discutie este nivelul activitatii seismice in crusta terestra in fata Curburii carpatice; se pare ca inaintea cutremurelor vrancene mari se semnaleaza intensificari ale acestei activitati, la rate anormal de ridicate fata de perioadele obisnuite. In sensul ca apar secvente multiple de cutremure cu magnitudini de pana la 4,7-5,2 pe scara Richter, cu pre-socuri si numeroase replici, intinse pe durata mai multor saptamani chiar ! Uneori, epicentrele migreaza in lungul sistemelor de falii crustale, de exemplu falia Trotusului, prelungirea faliei IntraMoesice, etc. Fenomene de acest gen au fost inregistrate inaintea cutremurelor din 1977 si 1986, se pare ca si inaintea cutremurului din 1940. Vreau insa sa accentuez faptul ca astfel de fluctuatii, singure, nu au valoare predictiva; repet, trebuie analizat cu maxima prudenta in corelatie cu alte elemente, Dodo. :12: Un al doilea element chiar mai sugestiv ar fi aparitia si accentuarea unei anomalii seismice (modificare majora a seismicitatii de \"background\") in volumul focal al viitorului cutremur major vrancean, deci in \"felia\" sau in etajul de adancime, Dodo, in care se va produce ruptura majora. O astfel de anomalie precursoare se manifesta prin alternanta unor perioade de seismicitate crescuta cu scheme de calm seismic prelungit (deci explozii sau roiuri de mici cutremure/scheme de activizare alternand cu perioade mai indelungate de liniste totala, denotand, astfel, o MODIFICARE MAJORA A SEISMICITATII DE FOND IN ETAJUL DE ADANCIME VIZAT) !!!! Lacuna precursoare se manifesta prin scaderea progresiva a activitatii seismice la un anumit etaj de adancime, scadere care devine evidenta intai pentru seisme moderate (5,0 sau mai mult), apoi, pe masura ce nivelul stressului creste, incepe sa scada si numarul seismelor de magnitudine 4 la adancimea respectiva ! Foarte interesante ar mai fi SCHEMELE DE MIGRATIE/PROGRESIE HIPOCENTRALA, care ar fi chiar valoroase !!!!!!! Un astfel de fenomen, de tip MIGRATIE/PROGRESIE HIPOCENTRALA, a fost constatat, a priori, inaintea cutremurului din august 1986, pe durata a circa 5 ani, pentru evenimente de magnitudine 5. Practic, incepand din 1981, hipocentrele cutremurelor vrancene de magnitudine mai mare sau egala cu 5,0 au capatat o evolutie ascendenta, incepand de la 166 km adancime si \"urcand\" treptat, de la an la an: astfel, adancimile cutremurelor de 5-5,5 grade au fost 166 km (1981), 150 km (1983), 132 km si 124 km (1984), 118 km si 96 km (1985), 15 km (27 aprilie 1986, Ramnicu Sarat). Acest fenomen de MIGRATIE/PROGRESIE HIPOCENTRALA a fost corelat cu cresterea stressului de compresiune care a dus, in cele din urma, la declansarea cutremurului major din 30/31 august 1986 !!!! Un ultim indiciu pe care l-as mai mentiona, cu valoare predictiva pe termen mediu (1 luna la 1 an) ar fi VARIATIA ANORMALA A COEFICIENTULUI B DIN RELATIA FRECVENTA DE APARTITIE-MAGNITUDINE ! Este vorba de o relatie de forma logN=a-b*M, unde N este numarul de cutremure cu magnitudinea peste un anumit prag minim M, a este o constanta pentru o zona seismica data (stabilita prin analiza regimului seismic al respectivei zone, pe perioade mai mari), iar b este un parametru care poate varia si ale carui fluctuatii exprima matematic schimbarile ce intervin in seismicitatea naturala de fond in respectiva zona de interes. De regula, b are o valoare care prezinta mici variatii in jur de 0,8 (pentru Vrancea!!!!), in functie de variatiile naturale ale fondului anual de seismicitate. Se pare ca, virgula, cu pana la 1 an inainte de declansarea unui cutremur vrancean major, b prezinta o crestere notabila, la valori de 1,5 sau chiar mai mult (1,65 inaintea seismului din 1940,1,6 inaintea celui din 1977, 1,5 inaintea celui din 1986), urmata de o \"cadere\" brusca chiar pe parcursul anului in care se va declansa seismul major !!! Se afirma chiar ca nivelul atins de valoarea lui b ar sugera si magnitudinea cutremurului major care urmeaza sa se produca in perioada de \"cadere relativ abrupta\" a lui b. B se determina prin metoda ferestrei glisante, adica se ia un numar de cutremure cu magnitudinea mai mare sau egala un prag minim (pt Vrancea, se pare ca acest prag a fost coborat la 3,2 pentru a se urmari si schimbarile intervenite in seismicitatea minora !!!!!), se calculeaza b (pe baza unor formule care nu intereseaza aici) si apoi de deplaseaza in timp \"fereastra\", deci se avanseaza \"fereastra de evenimente seismice\" cu un anumit pas, luand deci un numar de noi si noi evenimente, de fiecare data. Valorile obtinute pt b se reprezinta grafic pentru a se trasa curba evolutiei temporale a parametrului B din relatia FRECVENTA DE APARITIE-MAGNITUDINE !!!!!!! Variatiile minore ale lui B sunt asociate cu fluctuatiile obisnuite ale fondului anual natural de seismicitate, iar variatiile majore (crestere la o valoare anormal de mare, de la 1,5 in sus, in cazul seismelor majore vrancene, urmata de o cadere brusca pe parcursul unui an) ar avea valoare precursoare.
Cam astea sunt \"indiciile\", Dodo. Tu ai vrut-o, asa ca asta e...
)
uf !!!