• Bine ati venit! Acesta este noul server al forumului Cutremur.net!

Informatii despre cladiri

T

tjkl

New member
Înscris
12 Dec 2006
Mesaje
70
Scor reacție
0
As vrea sa incep cu niste informatii privind tipul structurilor din beton armat.Exista 4 tipuri de structuri din punctul de vedere al structurilor:
-structuri flexibile construite din cadre din beton armat
-structuri rigide construite din pereti structurali din beton armat
-structuri duale cadre+pereti folosite mai ales la cladirile inalte (tip tubular)
-structuri mixte construite din cadre la parter si pereti structurali pentru restul cladirii.Acest sistem e intalnit la cladirile cu magazine la parter.Acest sistem este cel mai vulnerabil la seism.
Toate aceste cladiri pot fi atat monolite cat si prefabricate (in totalitate sau partial).
Structurile in cadre au o flexibilitate mai mare decat cele cu pereti.Acestea din urma sunt mult mai rigide.Datorita acestei rigiditati cladirile cu pereti structurali din beton armat sunt mai potrivite pentru Bucuresti.Terenul din zona Bucurestiului este un teren slab, moale care amplifica unda seismica.Aceasta amplificare produce deplasari ale cladirilor foarte mari in timpul seismului de unde rezulta avarii mari mai ales la elementele nestructurale.De aceea cladiri in cadre propriu-zise nu prea se mai construiesc, preferandu-se sistemul cadre+pereti (un sistem tubular).
 
Tjkl, multumim ca ne ajuti cu informatii!

Am o intrebare legata de structurile blocurilor construite in perioada 1964-1989. O parte dintre acestea aveau denumiri tip, in functie de constructii. Este vorba de: R, OD-fagure, M.I.F.4 si M.I.F.8. Poti edita mesajul tau anterior sa scrii in dreptul fiecarui tip de structura in paranteza care dintre aceste denumiri apartin fiecarui tip de structuri? Si eventual daca mai sunt si alte denumiri pe care nu le cunosc eu.
 
Tjkl, multumim ca ne ajuti cu informatii!

Am o intrebare legata de structurile blocurilor construite in perioada 1964-1989. O parte dintre acestea aveau denumiri tip, in functie de constructii. Este vorba de: R, OD-fagure, M.I.F.4 si M.I.F.8. Poti edita mesajul tau anterior sa scrii in dreptul fiecarui tip de structura in paranteza care dintre aceste denumiri apartin fiecarui tip de structuri? Si eventual daca mai sunt si alte denumiri pe care nu le cunosc eu.
Click pentru a extinde...

R si OD se refera la structuri cu pereti din beton armat dispusi in fagure (pereti desi), iar M.1.F.4,8 se refera la structuri cu diafragme celeulare (pereti din beton armat dispusi rar).Exista destul de multe denumiri pentru blocurile construite intre 1964-1989 pentru ca au structuri diferite, au fost construite cu metode diferite, au intrebuintari diferite.
M-am uitat putin pe discutiile voastre si am vazut ca se vorbeste mult de perioada T.O cladire are n moduri de vibratie, n fiind numarul de etaje.Prin aceste moduri de vibratie cladirea disipa energia indusa de cutremur.Insa nu toate modurile de vibratie sunt importante.De obicei pentru cladiri cu mase dispuse uniform pe etaje numai primul mod de vibratie(fundamental) e important (se considera ca prin acest mod de vibratie se disipa cam 75% din energie pentru cladirile cu diafragme si cam 80% pentru cladirile cu structura in cadre).Perioada fundamentala se poate calcula exact, dar se poate si estima.De exemplu pentru cladiri in cadre din beton armat cu 6-10 etaje T=0.1n (nr. etaje),pentru n<6 T=0.3+0.5n (aceste valori sunt valabile pentru ambele directii).Pentru cladiri cu diafragme T=0.045n pe directie transversala si T=0.040n pe directie longitudinala .Utilizand aceasta formula aproximativa se poate determina forta seismica de calcul.O alta problema care trebuie evitata este rezonanta care apare cand Tmiscare=(0.8....1.2)Tcladire.Pentru Bucuresti Tmiscare=1.5s(1.6s conform noului cod de proiectare antiseismica).Tmiscare este perioada oscilatiilor induse de cutremur (depinde de natura terenului).Forta seismica este proportionala cu acceleratia terenului in timpul cutremurului si cu masa cladirii (este o forta inertiala).Forta seismica de calcul reprezinta o fractiune din forta seismica indusa (de obicei intre 25-45%).Acest lucru inseamna ca se accepta deformatii ale cladirii in timpul seismului (mai ales la elementele nestructurale).De asemenea se accepta plastificarea armaturilor in unele sectiuni.
 
Dupa cum am spus forta seismica de calcul reprezinta doar o parte din forta seismica indusa de cutremur.Asta nu inseamna ca structura va ceda daca se va depasi aceasta forta.Aceasta forta este un fel de limita intre comportamentul elastic si cel plastic.Mult timp s-a crezut ca numai structura de rezistenta a cladirii preia forta seismica.Dupa cutremurul din 1977 s-a constatat ca peretii de zidarie nestructurali au un rol foarte important (asa se explica de ce multe cladiri care nu  erau construite anti-seismic au rezistat).Peretii in schimb pot influenta si negativ comportamentul cladirii (acest lucru e valabil mai ales pentru peretii cu goluri dispuse nesimetric).Acest concept de forta seismica de calcul nu e nou (practic a fost introdus dupa cutremurul din 1940).Teemenii acestei relatii sunt practic aceeasi acum ca si in 1960 (exista diferente de notatii).Problema este valoarea acestor termeni.Dupa cum am mai spus forta seismica e o forta inertiala (depinde de masa cladirii si de acceleratia terenului).Pe langa acseti termeni mai apar si alti termeni cum ar fi:un termen care tine cont de importanta cladirii, un factor care tine cont de tipul structurii,un termen care tine cont de raportul dintre acceleratia totala (cladire+teren) si acceleratia terenului si un alt factor care reprezinta contributia modului propriu respectic in preluarea fortei seismice.Ca si valori diferenta cea mai mare apare intre valoarea acceleratiei terenului asa cum aparea ea in codurile de proiectare anti-seismica valabile inainte de 1977 si cele de dupa 1977.Inainte de 1977 erau 4 zone seismice:6,7,8,9 (cifrele reprezinta intensitatea cutremurului).Bucurestiul era in zona 7.Valoarea spre exemplu pentru zona 7 era 0.025 (raportul dintre acceleratia terenului si cea gravitationala).In 1977 valoara acceleratiei terenului a fost cam de 0.2g (de 8 ori mai mare).Acum Bucurestiul este in zona seismica C (acceleratia terenului de calcul este 0.24g).Un alt factor care a suferit schimbari este cel care tine cont de tipul structurii (acest factor a scazut dupa 1977 datorita faptului ca peretii de zidarie pot prelua o parte din forta seismica).Ca o concluzie aceasta forta seismica de calcul era de 2-4 ori mai mica inainte de 1977 in comparatie cu perioada de dupa.Cauza acetei diferente este faptul ca cei care au facut acele coduri au considerat ca seismele din Vrancea se aseamna cu cele din California.Practic cutremurul dupa care s-au facut aceste norme este cutremurul El Centro din 1940 M=7.0 produs la o adancime de 24 de km (primul cutremur din lume pentru care s-a inregistrat o accelerograma).
 
Care este diferenta dintre accelerograma si seismograma? Am vazut inregistrari ale seismografelor mult mai vechi. De ex seismograma cutremurului din 1940 din Ro, realizata in Croatia. Am si din 1908 (de la cutremurul de atunci) dar se vad prost.

Click pe dreptunghiul asta negru ca sa se vada seismograma...
[attachment=151:post_1_1172144183.attach]
 
Care este diferenta dintre accelerograma si seismograma? Am vazut inregistrari ale seismografelor mult mai vechi. De ex seismograma cutremurului din 1940 din Ro, realizata in Croatia. Am si din 1908 (de la cutremurul de atunci) dar se vad prost.

Click pe dreptunghiul asta negru ca sa se vada seismograma...
Click pentru a extinde...
Exista 3 parametri importanti care trebuie inregistrati in timpul unui cutremur:deplasarea, viteza si acceleratia.Seismograma  reprezinta variatia deplasarii in timpul cutremurului.Accelerograma reprezinta variatia acceleratiei in timpul unui cutremur.Cu aceste 3 inregistrari se poate determina intenstatea cutremurului intr-un anumit loc.Pe scara M.S.K.-64 exista corespondente intre viteza, acceleratia si deplasarea din timpul unui cutremur si intensitatea.O alta relatie dintre seismograma si accelerograma este ca accelerograma este derivata a doua a seismogramei (acceleratia e derivata a doua a deplasarii).De obicei se prefera sa se obtina seismograma din accelerograma (integrarea de doua ori e mai usoara decat derivarea de doua ori).In Romania prima accelerograma s-a obtinut in 1977 la INCERC.Au fost de fapt 2 accelerograme una la INCERC si alta obtinuta intr-un bloc din Balta Alba (la etajul 9). dar cea de la INCERC e cea mai importata (fiind obtinuta intr-o cladire parter reprezinta variatia adevarata a acceleratiei netulburata).O accelerograma are 3 componente:vertical, N-S si E-V.
 
Am spus ieri ca exista o diferenta foarte mare intre forta seismica de calcul stabilita conform normelor valabile inainte de 1977 si cele de dupa 1977.Aceasta diferenta este mai mare la cladirile din cadre din beton armat (forta seismica poate fi de 4 ori mai mica).Pentru cladirile din diafragme din beton armat diferenta este mult mai mica (de 1.5-2 ori pentru cladirile cu peste 9-10 etaje).Practic pentru cladirile cu pereti din beton armat cu mai putin de 9 etaje fortele seismice sunt cam la fel.Exista o diferenta intre cladirile construite intre 1963-1970 si cele construite intre 1970 si 1978.Primele norme oficiale de proiectare seismica au fost adoptate in 1963 (erau inspirate de normele sovietice de atunci), pana atunci existand niste recomandari care nu erau respectate intotdeauna.Aceste norme au fost revizuite in 1970.Ceea ce este interesant pe langa faptul ca aceste norme erau specifice unor cutremure de suprafata (perioada de calcul a oscilatiilor fiind cam 0.4s;in 1977 a fost de 1.4-1.6s) este ca in 1970 s-au modificat niste coeficienti (un coeficient dinamic care tine cont de perioada cladirii a fost diminuat de la 3 la 2, in schimb a fost crescut coeficientul care exprima raportul dintre acceleratia terenului si g de la 0.025 la 0.03-pentru zona seismica 7-Bucuresti).Aceasta diferenta nu este foarte importanta pentru cladirile din pereti de beton armat sau pentru cladirile de inaltime mica, insa pentru cladirile din cadre reprezinta o diminuare a fortei seismice destul de importanta.Partea buna e ca dupa 1970 pana in 1977 nu prea s-au facut multe cladiri din acest tip in Bucuresti (dar exista).
 
cum as putea afla ce fel de constructie este blocul in are locuiesc? daca aveti ceva informatii - este pe sos. iancului, la victor manu, 11 etaje, terminat in septembrie 1977.
 
Vreau sa va spun acum cateva lucruri despre modul cum se calculeaza o structura, adica despre incarcarile(actiunile) care actioneaza asupra ei.In primul rand trebuie spus ca in acest moment calculul structurilor se face utilizand metoda starilor limita.In trecut(pana in 1977 se foloseau metoda rezistentelor admisibile sau metoda rezistentelor ultime).Aceasta metoda este o metoda de tip semi-probabilistic.Incarcarile care actioneaza asupra unei cladiri se impart in 3 categorii:
-incarcari permanente-greutatea elementelor de constructie,etc.
-incarcari temporare care se impart in:-incarcari cvasipermanente-greutatea peretilor
                                                    despartitori,greutatea unor utilaje,greutati  
                                                    tehnologice,etc.
                                                    -incarcari temporare-greutatea oamenilor,
                                                     vant,zapada,etc  
-incarcari exceptionale-seism,soc datorita unor ciocniri,inundatii,explozii,etc.
Toate aceste incarcari inmultite cu niste coeficienti partiali de siguranta se grupeaza (se aduna)in:
-stari limita ultime-rezistenta si oboseala                                              
-stari limita de exploatare normala
Practic o cladire se calculeaza la mai multe stari limita ultime si se verifica la stari limita ale exploatarii normale.Din aceste stari limita vor rezulta eforturile maxime pentru care se vor dimensiona toate elementele.Daca cumva aceste eforturi vor fi depasite nu inseamna ca strucura va ceda, inseamna ca va suferi niste deformatii plastice mai mici sau mai mari.Un planseu dintr-o cladire rezidentiala spre exemplu se dimensioneaza pentru o incarcare utila(oameni) de 210 kg/m2.Asta nu inseamna ca daca greutatea oamenilor va fi mai mare planseul va ceda, ci se va deforma, betonul de la partea inferioara se va fisura.
 
Dupa cutremurul din 1977 s-au prelevat de catre specialisti probe din betoanele cladirilor cazute deoarece avea o culoare albicioasa, era relativ poros si avea mult nisip in compozitie.S-au facut teste atat pentru ciment cat si pentru betoane.Cimentul corespundea normelor in vigoare,cele mai multe probe fiind chiar mai rezistente.Au fost luate probe de beton de la cateva blocuri vechi din Bucuresti care au cazut (Nestor, Continental, 2 blocuri de pe str.Alex.Sahia, blocul din str. Academiei), precum si de la cele 3 cladiri noi care au cazut.S-a descoperit ca betoanele erau afectate de un fenomen numit carbonatare intr-o proportie mai mica sau mai mare (cele mai afectate de acest fenomen erau betoanele de la blocul Continental si de la un bloc din Alex. Sahia).Acest fenomen provoaca corodarea armaturilor.Rezistenta betonului de la cladirile vechi se incadra in limitele densitatii (aproximativ 2000-2100 kg/m3).Betoanele cu aceasta densitate au cam 8-17 N/mm2 rezistenta.Media era cam de 12-13 N/mm2.Aceste betoane dupa standardele de astazi sunt slabe si nu se folosesc la strucura de rezistenta, dar in acele vremuri (1935-1940) erau conform standardului.Pentru betoanele de la cladirile noi, media era de 30-32 N/mm2.Deci problema nu a fost atat rezistenta betonului.La toate aceste cladiri s-au pus in evidenta cateva aspecte foarte importante legate mai ales de executie:betoane segregate, armaturi corodate datorita carbonatarii, rosturi de turnare prost tratate si prost alese ca amplasament-de unde au pornit primele fisuri.De asemenea s-a observat lipsa etrierilor in noduri (sau distantele prea mari dintre ei), deoarece incomodau amplasarea carcaselor de armatura.Deci cauzele prabusirii acestor blocuri sunt foarte complexe, tinand atat de proiectare, de executie cat si de modul de utilizare al cladirii.
 
Aseara la tv un ing a spus ca blocurile pe cadre nu sunt asa de sigure deoarece sunt prea elastice. a spus ca cele din beton sunt mai bune pentru Bucuresti. Ce parere ai tjkl?
 
Aseara la tv un ing a spus ca blocurile pe cadre nu sunt asa de sigure deoarece sunt prea elastice. a spus ca cele din beton sunt mai bune pentru Bucuresti. Ce parere ai tjkl?
Click pentru a extinde...

In primul rand as spune ca blocurile din cadre sunt din beton armat.Cand am inceput topicul despre cladiri am facut o clasificare destul de simpla a structurilor.Probabil ing. a spus ca structurile cu pereti din beton armat (diafragme) sunt mai potrivite pentru Bucuresti.Daca a spus acest lucru, e foarte corect.Lucrul acesta e stiut de toti inginerii.Datorita terenului pe care se afla Bucurestiul structurile in cadre nu sunt foarte potrivite deoarece sunt flexibile.Asta nu inseamna ca sunt mai putin sigure, inseamna ca in cazul unui cutremur vor suferi mai multe avarii (in special la elemente nestrucurale-pereti din zidarie).Structurile din pereti sunt mai rigide si deci nu implica avarii la fel de mari pentru elementele nestructurale.Dar oricum exista foarte putine structuri in cadre propriu-zise, majoritatea cladirilor au si pereti fie din beton armat, fie din zidarie cu rol de rigidizare.In cazul orasului Atena structurile in cadre sunt mai potrivite datorita terenului tare.
 
Multumesc. M-am lamurit.Cred ca am incurcat eu termenii si a spus diafragme.
 
Felicitari initiatorului in primul rand!
Daca tot este vorba despre informatii as dori si eu una.
Imi construiesc o casa P + 1E + M in Bucuresti in sistemul de cofraje pierdute, constructorul imi spune ca nu am de ce sa ma tem dar mai multe asigurari parca imi fac somnul mai linistit.
Sistemul utilizeaza niste panouri de polistiren in care se toarna beton. Fundatia cladirii este realizata pe blocuri de beton, 9 la numar, dispuse sub ziduri si colturi. Blocurile au dimensiunea de cca 3 sau 4 m lungime si latimea de 1.5 m. si sunt asezate la o adancime de 2.1 m fata de cota terenului (asta pentru ca terenul a avut un strat de umplutura si a trebuit sa cobor mult in adancime). Peste aceste blocuri vin alte blocuri care au latimea de 75 cm. si pe care urmeaza sa se sprijine centura sau soclul facut din grinzi armate cu sectiunea de 40cm x 70cm care practic sunt cele care ies din pamant cca 50cm.
Peretii urmeaza sa fie cofrati in aceste panouri de polistiren intre care se introduc stalpisori si au o grosime de 15 cm. Planseul se realizeaza din niste grinzi prefabricate intre care se aseaza placi de polistiren profilate si se armeaza la partea superioara cu plasa STM cred ca asa ii spune. La partea superioara a peretilor sunt prevazute centuri pe care se sprijina si grinzile planseului.
Calculul de rezistenta am inteles ca este facut ca la o structura pe zidarie portanta doar ca nr de stalpisori este mai mare fiind asezati din ce am vazut pe proiect la max 2 m unul de altul (de ex. la parter sunt 43 samburi din acestia), doar ca in loc de caramida, se toarna beton care nu este armat insa decat cu acei stalpisori deci nu au alte armaturi orizontale prin ei.
Daca cineva isi poate consuma 5 minute sa isi spuna parerea ii raman dator!
Multumesc anticipat!
 
Felicitari initiatorului in primul rand!
Daca tot este vorba despre informatii as dori si eu una.
Imi construiesc o casa P + 1E + M in Bucuresti in sistemul de cofraje pierdute, constructorul imi spune ca nu am de ce sa ma tem dar mai multe asigurari parca imi fac somnul mai linistit.
Sistemul utilizeaza niste panouri de polistiren in care se toarna beton. Fundatia cladirii este realizata pe blocuri de beton, 9 la numar, dispuse sub ziduri si colturi. Blocurile au dimensiunea de cca 3 sau 4 m lungime si latimea de 1.5 m. si sunt asezate la o adancime de 2.1 m fata de cota terenului (asta pentru ca terenul a avut un strat de umplutura si a trebuit sa cobor mult in adancime). Peste aceste blocuri vin alte blocuri care au latimea de 75 cm. si pe care urmeaza sa se sprijine centura sau soclul facut din grinzi armate cu sectiunea de 40cm x 70cm care practic sunt cele care ies din pamant cca 50cm.
Peretii urmeaza sa fie cofrati in aceste panouri de polistiren intre care se introduc stalpisori si au o grosime de 15 cm. Planseul se realizeaza din niste grinzi prefabricate intre care se aseaza placi de polistiren profilate si se armeaza la partea superioara cu plasa STM cred ca asa ii spune. La partea superioara a peretilor sunt prevazute centuri pe care se sprijina si  grinzile planseului.
Calculul de rezistenta am inteles ca este facut ca la o structura pe zidarie portanta doar ca nr de stalpisori este mai mare fiind asezati din ce am vazut pe proiect la max 2 m unul de altul (de ex. la parter sunt 43 samburi din acestia), doar ca in loc de caramida, se toarna beton care nu este armat insa decat cu acei stalpisori deci nu au alte armaturi orizontale prin ei.
Daca cineva isi poate consuma 5 minute sa isi spuna parerea ii raman dator!
Multumesc anticipat!
Click pentru a extinde...

Sistemul de constructie e cumva sistemul Amvic?Oricum cladirile cu numar mic de niveluri din Bucuresti nu au probleme la cutremure (in Iasi situatia e inversa).In cazul zidariei portante stalpii se pun mai rar (max 4-5m depinzand de tipul structurii).Acesti stalpisori se mai pun si in alte locuri (intersectii de pereti, goluri, etc).Problema mare a sistemului cu acest tip de cofraje care s-a folosit mult si la blocuri construite inainte de 1977 e ca incomodeaza eventualele reparatii si ca fac dificila observarea (aproape imposibila cateodata) unor defecte de executie.In plus in caz de avarii mai mici (fisuri), acestea se observa cu greu.Dar in orice caz sistemul e foarte bun din punct de vedere al rezistentei si mai ales din punct de vedere al asigurarii la deformatii laterale.
 
Felicitari initiatorului in primul rand!
Daca tot este vorba despre informatii as dori si eu una.
Imi construiesc o casa P + 1E + M in Bucuresti in sistemul de cofraje pierdute, constructorul imi spune ca nu am de ce sa ma tem dar mai multe asigurari parca imi fac somnul mai linistit.
Sistemul utilizeaza niste panouri de polistiren in care se toarna beton. Fundatia cladirii este realizata pe blocuri de beton, 9 la numar, dispuse sub ziduri si colturi. Blocurile au dimensiunea de cca 3 sau 4 m lungime si latimea de 1.5 m. si sunt asezate la o adancime de 2.1 m fata de cota terenului (asta pentru ca terenul a avut un strat de umplutura si a trebuit sa cobor mult in adancime). Peste aceste blocuri vin alte blocuri care au latimea de 75 cm. si pe care urmeaza sa se sprijine centura sau soclul facut din grinzi armate cu sectiunea de 40cm x 70cm care practic sunt cele care ies din pamant cca 50cm.
Peretii urmeaza sa fie cofrati in aceste panouri de polistiren intre care se introduc stalpisori si au o grosime de 15 cm. Planseul se realizeaza din niste grinzi prefabricate intre care se aseaza placi de polistiren profilate si se armeaza la partea superioara cu plasa STM cred ca asa ii spune. La partea superioara a peretilor sunt prevazute centuri pe care se sprijina si  grinzile planseului.
Calculul de rezistenta am inteles ca este facut ca la o structura pe zidarie portanta doar ca nr de stalpisori este mai mare fiind asezati din ce am vazut pe proiect la max 2 m unul de altul (de ex. la parter sunt 43 samburi din acestia), doar ca in loc de caramida, se toarna beton care nu este armat insa decat cu acei stalpisori deci nu au alte armaturi orizontale prin ei.
Daca cineva isi poate consuma 5 minute sa isi spuna parerea ii raman dator!
Multumesc anticipat!
Click pentru a extinde...

Sistemul de constructie e cumva sistemul Amvic?Oricum cladirile cu numar mic de niveluri  din Bucuresti nu au probleme la cutremure (in Iasi situatia e inversa).In cazul zidariei portante stalpii se pun mai rar (max 4-5m depinzand de tipul structurii).Acesti stalpisori se mai pun si in alte locuri (intersectii de pereti, goluri, etc).Problema mare a sistemului cu acest tip de cofraje care s-a folosit mult si la blocuri construite inainte de 1977 e ca incomodeaza eventualele reparatii si ca fac dificila observarea (aproape imposibila cateodata) unor defecte de executie.In plus in caz de avarii mai mici (fisuri), acestea se observa cu greu.Dar in orice caz sistemul e foarte bun din punct de vedere al rezistentei si mai ales din punct de vedere al asigurarii la deformatii laterale.Un alt avantaj e ca izolarea termica a cladirii e foarte buna.
 
Sistemul de constructie e cumva sistemul Amvic?Oricum cladirile cu numar mic de niveluri din Bucuresti nu au probleme la cutremure (in Iasi situatia e inversa).In cazul zidariei portante stalpii se pun mai rar (max 4-5m depinzand de tipul structurii).Acesti stalpisori se mai pun si in alte locuri (intersectii de pereti, goluri, etc).Problema mare a sistemului cu acest tip de cofraje care s-a folosit mult si la blocuri construite inainte de 1977 e ca incomodeaza eventualele reparatii si ca fac dificila observarea (aproape imposibila cateodata) unor defecte de executie.In plus in caz de avarii mai mici (fisuri), acestea se observa cu greu.Dar in orice caz sistemul e foarte bun din punct de vedere al rezistentei si mai ales din punct de vedere al asigurarii la deformatii laterale.Un alt avantaj e ca izolarea termica a cladirii e foarte buna.
Click pentru a extinde...

Multumesc pentru raspuns! :harhar:
Nu, sistemul se numeste Thermodul dar nu am spus sa nu se considere reclama.
E adevarat ca mai sunt stalpisori si la colturi si la intersectii de ziduri dar ce ma intriga este faptul ca nu are nimic armatura intre acesti stalpisori, acele armaturi orizontale care sunt la alte sisteme asemanatoare. singurele armari orizontale sunt la buiandrugi si centuri. Diferenta fata de Amvic, din ce am constatat eu este in esenta dimensiunea panoului care are 3m x 1.2m, grosimea polistirenului la peretii exteriori pt. standard este de 14cm + 8cm (fata de 6.5 +6.5 parca) si sistemul de asamblare a cofragului care nu se relizeaza din turnarea polistirenului ci se realizeaza cu un sistem de tiranti si tevi de PVC care se inglobeaza in suprafata panourilor.
In privinta dezavantajelor enumerate de D-vs aveti dreptate, dar am cantarit si faptul ca o structura clasica in ziua de azi se imbraca in polistiren cel putin la exterior, daca se aplica si rigipsul la interior chiar ajungem si acolo la acelasi dezavantaj major.
Cat despre faptul ca sistemul s-a folosit la blocuri inainte de 1977 chiar nu stiam. Asta in Romania? Toti prezinta sistemul ca o idee destul de recenta chiar si in lume. E drept recent insemnand ultimele doua decenii ale secolului trecut!
Oricum cand am optat pentru sistemul asta principalele argumente au fost rezistenta si izolarea termica. Sper sa nu am ghinion si sa regret alegerea facuta mai cu seama ca acum e tarziu sa mai schimb ceva, constructia fiind inceputa! Imi pun speranta in experienta de 40 ani a constructorului si sper sa nu am cine stie ce defecte ascunse la executie. Am inteles ca singura deficienta majora care poate aparea este segregarea betonului la turnare. Dar foloseste un vibrator la turnare si se toarna cumva in spirala cate un nivel odata. Dupa spusele lui chiar daca apare (Doamne fereste!) pericolul nu este chiar asa mare, structura nefiind foarte afectata daca acest lucru se intampla in pereti, fenomenul neputand aparea in toata masa de beton turnata. Si a mai spus ca betonul se poate verifica dpdv calitativ, dupa turnare, la goluri, dupa decofrarea acestora, sau daca tin neaparat, in zonele critice deslipind polistirenul pur si simplu si apoi inlocuita bucata respectiva.
Oricum ma bucur macar de faptul ca daca totul este corect lucrat, teoretic nu am de ce sa imi fac griji.
Multumesc inca o data!
 
Clf67 cand am spus ca acest sistem s-a folosit si la blocuri construite inainte de 1977 ma refeream la sistemul de cofraje pierdute din alte materiale (tabla).Stiu ca acest sistem cu polistiren e mult mai recent (1980-1985).
 
Ati putea sa-mi dati niste indicii despre ce as mai putea scrie sau ce v-ar interesa?
 
Sunt curios daca ai putea sa spui cam care este domeniul tau de activitate, constructii, proiectare, protectie anti-seismica?
 
Trebuie să te autentifici sau să te înregistrezi pentru a răspunde aici.
Back
Sus