sergiu_psc a spus:
Ne puteti da mai multe detalii despre aceste consolidari? Stiam ca se fac in general prin camasuirea elementelor tot cu beton armat. Stalpii se imbraca in beton pe toate partile? Dar grinzile? La ce dimensiuni ajung dupa 4 consolidari succesive? Se consolideaza toti stalpii si toate grinzile sau doar acele elemente la care se considera ca este nevoie de asa ceva?
Este un caz celebru, respectiv blocul cu 12 etaje cunoscut in perioada interbelica sub denumirea "Ferekide" (ministrul care l-a construit) iar mai tarziu ca "Sabena" (de la o agentie care functionase la parter), singurul foarte inalt care a scapat, dintr-o serie realizata pe aceleasi principii - Bd. Balcescu 24. Chiar daca arhitectural a fost considerat o bijuterie, din punct de vedere structural a fost de la inceput o potentiala catastrofa, datorita multiplelor retrageri, console, concavitati, asimetrii. Chiar si la trecerea sau franarea unui vehicul greu pe bulevard, in anii 80 acest bloc intra in oscilatie, datorita consolelor supraincarcate si reazemelor de forte concentrate pe grinzi flexibile. Era un leganat cvasi-continuu, dar evident se putea deosebi de cutremurele de gr. IV-V prin faptul ca oscilatiile de la trafic erau predominant pe verticala.
Prima consolidare facuta dupa 1940 a constat in camasuire de stalpi si grinzi pe laturile cu retrageri de la bulevard, cred ca doar pe parter si primul etaj. Imediat dupa 1977, a fost sustinuta zona centrala cu sprijine provizorii din lemn, intrucat cel putin un stalp a cedat complet (s-a transformat in "margele" - cei din domeniu stiu ce inseamna asta). S-a facut in urgenta consolidarea, refacandu-se stalpul, transformandu-se pereti usori in diafragme de legatura si creandu-se in plus noi sprijine masive din beton armat, de forma evazata in consola, pentru o zona cu console ample suprapuse, aflata la imbinarea corpului central cu cele laterale din bulevard. S-a continuat cu camasuirea interbelica pana la etajul 4. Blocul insa se intinde pe regim mai scazut si inspre strada din spate (V. Conta) si, ulterior, nu stiu exact in ce an, dar sigur inainte de 1982, s-au reluat consolidarile, creandu-se contraforti de legatura masivi noi in curtile de lumina ascunse, la zona de imbinare a aripilor de la bulevard cu cele din spate. In bloc locuiau mai multe "personalitati" cu relatii mari la partid, care au facut posibila aceasta reluare si continuare a consolidarilor facute in urgenta in 1977. Ulterior, dupa 1990, a fost incadrat in cea mai mare clasa de risc si in urma cu putin timp a fost din nou consolidat. Toate aceste patru consolidari au fost de fapt partiale si au vizat doar anumite zone, deci in general nu s-au suprapus.
Am dat acest exemplu, pentru ca l-am cunoscut direct (am locuit aproape doi ani acolo) si pentru ca exista un mit al consolidarilor bine facute. Nu, consolidarile nu s-au facut decat rareori complet si unitar (de regula doar la hoteluri). In marea lor majoritate au fost facute "dupa posibilitati" si selectiv, in functie si de impactul social al amplasamentului sau de potenta politica a locatarilor.
