• Bine ati venit! Acesta este noul server al forumului Cutremur.net!

Informatii despre cladiri

Sunt curios daca ai putea sa spui cam care este domeniul tau de activitate, constructii, proiectare, protectie anti-seismica?
Click pentru a extinde...

Absolut toate.Proiectarea cuprinde toate chestiile.
 
Am inteles.

Ar fi un subiect interesant: scarile din blocurile de locuinte.

Este o panica generalizata pe ideea ca daca iesi in timpul cutremurului pe scari, sau mai rau, daca te surprinde un seism pe scari este foarte periculos, deoarece scarile ar fi cele care pica primele.

Am discutat cu doi fosti profesori de la facultatea de constructii (nu stiu denumirea oficiala) care mi-au spus ca ideea aceasta (scarile sunt primele care pica in caz de cutremur) nu are concordanta cu realitatea. Ei mi-au spus ca scarile se proiecteaza sa reziste si in cazul unor incarcari deosebite, de exemplu daca toata lumea din bloc fuge pe scari in caz de incendiu.

Comenteaza te rog subiectul scarilor. Cum se comporta acestea la cutremur? Sunt scarile cele mai sensibile elemente dintr-o constructie?
 
Am inteles.

Ar fi un subiect interesant: scarile din blocurile de locuinte.

Este o panica generalizata pe ideea ca daca iesi in timpul cutremurului pe scari, sau mai rau, daca te surprinde un seism pe scari este foarte periculos, deoarece scarile ar fi cele care pica primele.

Am discutat cu doi fosti profesori de la facultatea de constructii (nu stiu denumirea oficiala) care mi-au spus ca ideea aceasta (scarile sunt primele care pica in caz de cutremur) nu are concordanta cu realitatea. Ei mi-au spus ca scarile se proiecteaza sa reziste si in cazul unor incarcari deosebite, de exemplu daca toata lumea din bloc fuge pe scari in caz de incendiu.

Comenteaza te rog subiectul scarilor. Cum se comporta acestea la cutremur? Sunt scarile cele mai sensibile elemente dintr-o constructie?
Click pentru a extinde...

Scarile nu ar trebui sa fie cele mai sensibile elemente ale unei constructii,dar din cauza executiei slabe pot deveni.Teoretic scarile sunt legate cu bare din otel de plansee, pereti dar de multe ori aceste bare sunt taiate sau chiar lipsesc.Problema nu e proiectarea, ci mai degraba executia.Scarile sunt calculate la incarcari gravitationale foarte mari 4kN/m2, aproape dublu fata de un planseu obisnuit dintr-un bloc.Scarile au dimensiuni minime limitate pentru toate cladirile in functie de numarul de etaje.O mare problema pentru scari e reprezentata de oscilatiile verticale din timpul unui cutremur, care se adauga incarcarii gravitationale.De toate aceste detalii se tine cont in proiectare (cel putin pentru cladirile construite dupa 1977).Scarile blocurilor construite inainte de 1940 nu aveau legaturi (sau aveau prea putine bare) cu peretii, fiind incastrate in plansee.Deci ele isi descarcau incarcarile doar in 2 puncte (parte de sus si de jos a scarii).Adaugand si faptul ca nu erau dimensionate la incarcari prea mari rezulta ca aceste scari erau puncte slabe.La blocurile mai noi scarile au legaturi puternice cu peretii.Oricum nu e recomandabil sa fii pe o scara in timpul unui cutremur din foarte multe motive (poti sa fii lovit de bucati din pereti, din plansee, de tencuiala, poti cadea in cazul unor oscilatii orizontale puternice,etc.).
 
tjkl, asta spuneam si eu referitor la scara. Nu cade scara, dar din cauza oscilatiilor cazi pe scara si...:whistling::crybaby::sad: Daca la o intensitate de VII ai oarecare probleme cu mentinerea echilibrului chiar si pe podea, ce sa mai vorbim pe trepte, si la o intensitate sa zicem de VIII grade. Eu in 1990 am facut experienta asta, am fugit pe scara si se balansa teribil...ma tineam, ce e drept, de balustrada, dar orisicum nu era tocmai placut...:unsure:
Plus ca pot cadea obiecte...stim cum e pe la blocuri, lumea isi pune ghivece si alte asemenea obiecte suspendate, si la cutremur acestea pot cadea si pot lovi in cap pe cei ce se afla pe scara. La cutremurul (moderat, de numai 5,7 grade pe scara Richter) din 28 aprilie 1999, o vecina tocmai urca scara, ajunsese pe plafon la etajul nostru si tocmai atunci a cazut exact in fata ei un ghiveci de pe o polita de langa usa vecinului. Un pas daca ar mai fi facut si femeia primea in cap ghiveciul !!! Si acel cutremur a fost scurt, totusi, nu si-a dat seama decat atunci cand deja venise unda S, era faza maxima, si ea scurta.
Deci inteleg ca scara poate fi un element vulnerabil daca nu a fost executata corespunzator. Dar atunci intreb eu: Cine ne garanteaza ca toate scarile de bloc sunt bine executate ?
Pana la urma, eu cred ca sunt suficiente motive pentru a sustine recomandarea ca in timpul cutremurului sa nu iesi din apartament, sa astepti sa se termine miscarea seismica si dupa aceea sa iesi, daca e cazul. Sigur, acum problema mai \"spinoasa\" se pune ce faci daca te prinde cutremurul pe scara, o eventualitate deloc de neglijat...:unsure:
 
Garantii nu ne da nimeni.De fapt asta e marea problema a oricaror structuri din beton armat.Dupa ce ai turnat betonul, totul e ascuns.E adevarat ca exista niste inspectii la anumite faze determinante, dar aceste inspectii nu sunt facute cum trebuie intotdeauna.In plus nimeni nu o sa stea sa verifice daca constructorul a pus n bare intr-o grinda sau stalp (mai ales cand e vorba de zeci de astfel de elemente), sau a pus etrierii la o anumita distanta .La fel si cu betonul.Din fericire normele actuale au coeficienti de siguranta destul de mari pentru a tine cont si de greselile de executie.Si normele mai vechi (dupa 1955) au anumiti coeficienti de siguranta (mai mici).
 
Am si eu o intrebare - ca tot vad discutandu-se despre \"etrieri\" ...Ce sunt aceia, la ce folosesc si pe unde ar trebui sa fie ?
 
Am si eu o intrebare  -  ca tot vad discutandu-se despre \\"etrieri\\" ...Ce sunt aceia, la ce folosesc si pe unde ar trebui sa fie ?
Click pentru a extinde...

Etrierii sunt armaturile transversale ale elementelor din beton armat.Toate elementele (stalpi, grinzi, pereti,etc.) au etrieri.Placile nu au etrieri.Etrierii se gasesc pe contorul elementelor sia u foema elementului-patrati, rectangulari.Etrierii au mai multe roluri:sa tina pe pozitie barele de armatura in timpul betonarii, sa preia fortele taietoare(forte perpendiculare pe planul elementului), sa confineze betonul (sa previna expansiunea betonului comprimat).Etrierii sunt pozitionati la un anumit interval (100-300mm), cu valori minime in apropierea nodurilor.Etrierii sunt foarte importanti mai ales pentru stalpii si grinzile structurilor din cadre.
 
Salut, foarte interesant acest topic! Am sa vin si eu cu niste intrebari, iar in limitat timpului sau liber, il rog pe Tjkl sa ne raspunda! In primul rand am o nelamurire referitor la modificarea unor parametri de calcul pt proiectarea antiseismica, si anume ks si Tc, care pentru zona unde locuiesc eu (Bacau) erau conform normativului 100/92, ks=0.2 respectiv Tc=1.0; in 2006 a aparut un alt normativ in care vad ca pt aceeasi zona valorile lor sunt k=0.28 si Tc=0.7! Mai observ ca pt mai mult de 65% din suprafata tarii Tc este 0.7 si acesta creste la 1.0 respectiv 1.6 pt zonele din sud-est (Vrancea, Buzau, Bucuresti etc); Ce semnificatie au aceste modificari?
Multumesc
 
Salut, foarte interesant acest topic! Am sa vin si eu cu niste intrebari, iar in limitat timpului sau liber, il rog pe Tjkl sa ne raspunda! In primul rand am o nelamurire referitor la modificarea unor parametri de calcul pt proiectarea antiseismica, si anume ks si Tc, care pentru zona unde locuiesc eu (Bacau) erau conform normativului 100/92, ks=0.2 respectiv Tc=1.0; in 2006 a aparut un alt normativ in care vad ca pt aceeasi zona valorile lor sunt k=0.28 si Tc=0.7! Mai observ ca pt mai mult de 65% din suprafata tarii Tc este 0.7 si acesta creste la 1.0 respectiv 1.6 pt zonele din sud-est (Vrancea, Buzau, Bucuresti etc); Ce semnificatie au aceste modificari?
Multumesc
Click pentru a extinde...

In primul rand as spune ca normativul P-100/92 avea pentru cutremurul de design al unei cladiri un interval mediu de recurenta de 50 de ani.Noul normativ P-100-1/2006 intrat in vigoare de la 1 ian 2007 (nu a intrat total in vigoare, doar prima parte) prevede un interval mediu de recurenta pentru cutremurul de design perioada de 100 de ani.Deci valorile coeficientului Ks in P-100/92 si ag in P-100-1/2006 au practic aceeasi semnificatie:e vorba despre raportul dintre acc. gravitationala si acc. terenului in timpul unui cutremur (pt Bucuresti era 0.2 ).In viitor la cererea beneficiarului se va putea dimensiona o cladire la un cutremur cu un IMR=475 de ani(probabiliatea ca sa fie depasit in 50 de ani=10%-in acest caz acc de calcul va fi 0.36g).Tc reprezinta perioada de colt-adica perioada proprie a miscarii terenului dintr-un loc in timpul unui cutremur (e vorba de perioada corespunzatoare spectrului acceleratiei maxime).Practic exista 3 zone 0.7s, 1.0s si 1.6s(1.5s).Utilizand aceste perioade se poate vedea ce cladiri sunt mai afectate de un cutremur intr-o zona (pt zona cu Tc=0.7s vor fi afectate cladirile mai joase cu perioada proprie mica, in jurul valorii de 0.7s).Pt. Bucuresti e invers, vor fi afectate cladirile mai inalte cu perioada proprie mai mare.Tc e mai mic pt un teren bun si mai mare pt un teren slab.In 1977 pt Bucuresti au fost determinate ca valori Ks=0.208g si Tc=1.4-1.5s pentru zona INCERC (unde a fost inregistrata singura accelerograma netulburata).Deci valorile din noul cod sunt ceva mai mari.Valorile din P-100/92 se refereau la un cutremur similar cu cel din 1977.
 
Revin cu cateva informatii despre durata de viata a structurii pentru proiectare.
-durata de viata>100 de ani pentru structuri monumentale, poduri si alte lucrari importante
-durata de viata intre 50-100 de ani pentru cladirile obisnuite
-durata de viata intre 10-30 de ani pentru constructii agricole sau similare
O alta clasificare importanta este cea de importanta-expunere la cutremur.Structurile se impart in 4 categorii:
-clasa 1-cladiri esentiale pentru societate:spitale, institutii medicale, statii de pompieri si politie, centre de comunicatie, statii de distributie energie, gaze, rezervoare de apa, turnuri de control, cladiri de ministere, guvern, cladiri ce contin substante periculoase
-clasa 2-scoli, licee, universitati cu o capacitate de peste 150 de personae, muzee, aziluri de batrani,crese,cladiri din patrimoniul national, cladiri cu peste 300 de oameni in aria expusa.
-clasa 3-restul cladirilor fara cele din clasele 1,2,4
-clasa 4-cladiri temporare, agricole, depozite, caracterizate de un pericol redus de pierderi de vieti omenesti in caz de cutremur.In functie de importanta lor structurile au un coeficient de importanta in claculul seismic-valorile sunt 1.4 pentru clasa 1,1.2 pentru clasa 2, 1 pentru clasa 3 si 0.8 pentru clasa 4.Factorul de importanta 1 este asociat unui eveniment seismic cu interval mediu de recurenta de 100 de ani (in acest caz trebuie sa se asigure conditia de siguranta a vietii).Actiunea seismica considerata pentru cerinta de limitare a degradarilor corespunde unui interval mediu de recurenta de 30 de ani.Conditia de evitare a prabusirii corespunde unui IMR=475 ani.Toate conditiile acestea apar in noul normativ de proiectare seismica P100-1/2006 si in noul normativ pentru actiuni in constructii CR 0-2005-Bazele Proiectarii structurilor in constructii.
 
Am vorbit ieri de niste intervale medii de recurenta (IMR) pentru diferite cutremure de proiectare.Aceste IMR nu sunt alese intamplator:IMR=475 ani reprezinta un cutremur cu o probabilitate de depasire de 10% in 50 ani;IMR=100 ani reprezinta un cutremur cu o probabiliate de depasire de 10% in 10 ani.In prezent designul se face pentru IMR=100 ani (conditia de siguranta a vietii).In viitorul P-100 beneficiarul va putea alege cutremurul de design (IMR=100 ani sau IMR=475 ani).S-au facut pana acum destul de multe harti de hazard seismic pentru Vrancea.Magnitudinea maxima luata in considerare a fost Mw=8.1.Printre cele mai interesante harti sunt hartile de hazard intocmite pentru 3 cutremure diferite produse la adancimi de 95km, 120km si 150km cu probabilitatea de depasire de 10% in 50 de ani.Pentru aceste 3 cutremure s-au calculat diferiti parametrii -acceleratie, deplasare,etc.In privinta acceleratiei s-au calculat valori maxime de 0.55g pentru adancimea de 95km,0.39g pentru 120km si 0.3g pentru 150km. Pentru Bucuresti valorile sunt de 0.3g, 0.24g, 0.2g.Aceste valori par mari in comparatie cu cele reale din 1977-0.2g, 1986-0.09g si 1990-0.08g dar trebuie tinut cont de faptul ca aceste valori nu sunt controlate doar de magnitudine, distanta, adancime ci si de conditiile geologice locale care influenteaza foarte mult amplificarea/atenuarea undelor seismice.Un alt grafic interesant obtinut din aceste harti  este cel al curbei hazardului seismic pentru Bucuresti (trebuie tinut cont si de faptul ca aceste valori sunt influentate de lipsa datelor-adica de faptul ca baza de date este foarte mica).Astfel intensitatea maxima calculata este de 9.5 grade MSK si are o probabiliate anuala de depasire de 0.01%.Intensitatea de 7.5 grade MSK are probabilitatea anuala de depasire de 1%.
 
Clasificarea sistemelor constructive utilizate la cladirile de lociutin perioada 1950-1985:
A.Structuri cu pereti portanti
A1.-cu pereti din zidarie de caramida si plansee monolite  sau prefabricate
A2.-cu pereti din blocuri mari prefabricate din beton usor si plansee prefabricate
A3.-cu pereti din panouri mari din beton armat si plansee din dale prefabricate
A4.-cu pereti din beton armat turnat monolit in cofraje uzuale si plansee din dale sau predale
A5.-cu pereti din beton armat turnat monolit in cofraje glisante si plansee monolite sau prefabricate
A6.-cu pereti din beton armat monolit turnat in cofraje spatiale si plansee monolite
B.Structuri in cadre
B1.-cadre monolite cu plansee monolite sau prefabricate din dale sau predale
B2.-cadre partial monolite cu plansee din dale prefabricate sau predale
C.Structuri mixte pereti portanti+cadre
C1.-pereti portanti +cadre din beton armat monolit sau prefabricat (numai cadrele) si plansee din dale sau predale
C2.-structuri cu nucleu central de asemenea monolite sau prefabricate (numai cadrele) si plansee prefabricate
D.Structuri cu parter flexibil (cadre la parter+pereti la etaje)
D1.-pereti+cadre monolite si plansee prefabricate sau monolite
D2.-beton armat monolit la parter si prefabricat la etaje si plansee prefabricate
 
400 de blocuri din Bucureşti s-ar prăbuşi la un cutremur
Bucureştiul şi Lisabona sunt cele mai vulnerabile capitale din Europa în cazul unui seism major. 387 de blocuri din cel mai mare oraş al României s-ar prăbuşi şi sute de mii de oameni ar fi în pericol, dacă un cutremur similar celui din 1977 s-ar produce acum.
Averea
 
Distrugerea unei cladiri in timpul unui cutremur se poate atribui urmatoarelor cauze sau combinatii de cauze:
-erori de executie:utilizarea unor betoane necorespunzatoare, plasarea gresita a armaturilor, betoane segregate, imbinari defectuoase, dezaxari ale elementelor verticale de rezistenta
-erori in proiect:structura de rezistenta conceputa gresit, rigiditati distribuite incorect, forma si dimensiunile unor elemente gresite, materiale gresit alese, conformarea spatiala incorecta
-erori de calcul:schematizarea structurii incorecta, metodele de analiza sau softul pot fi mai mult sau mai putin precise, subdimensionarea unor elemente, predimensionare eronata
-erori in datele geotehnice cu privire la:compresibilitatea terenului, gradul de umezeala, susceptibilitatea la tasari, perioada predominanta a terenului, pericolul de lichefiere
-erori in normele de proiectare.Un proiect, chiar daca e intocmit in baza normelor in vigoare poate fi compromis daca prevederile normativelor, regulamentelor nu concorda cu realitatea.
 
Este primul meu contact cu voi, asa ca va rog sa fiti intelegatori pentu lipsa totala de experienta in domeniu.
Ma intereseaza subiectul in special pentru ca in 2004, mutati fiind in chirie la etajul 7, am resimtit foarte puternic cutremurul. Nu aceeasi experienta am trait-o la cutremurele anterioare, locuind cu parintii la casa. De la cutremurul din 2004 am ramas cu o frica (poate si cu varsta :crybaby:) legata de ce s-ar intampla daca...
De anul trecut ne chinuim cu casa, proiectata ca P+M, parterul fiind reconstruit din caramida, cu stalpi si centuri de beton, plafonul parterului este realizat din grinzi de lemn considerabile ca dimensiuni (25/35) si structura de la mansarda este lemn (pereti sandwich de osb pe caroiaj). Scara interioara este turnata pe structura de fier beton de 12 si etrieri. Mansarda mai are o subpanta de 30 mp, pe structura de grinzi de 10/16, chiar si pentru asta ni s-a garantat o greutate maxima de 250 kg/ mp. Greutate la care nu vom ajunge niciodata, evident, suntem adeptii spatiilor generoase, nemobilate excesiv si inutil.
Proiectantul ne-a asigurat ca structura de lemn este foarte flexibila si ca sub nici o forma nu cedeaza, dar asta nu ma impiedica sa va cer si voua parerea. Casa noastra se afla langa Brasov.

Sa zicem, daca s-ar produce un seism in Vrancea de 7 grade, la ce magnitudine s-ar simti la Brasov? Cum influenteaza lantul muntos? E de bine sau nu?

In alta ordine de idei, va felicit pentru acest forum, este foarte util si din cate am citit pana acum sunteti foarte instruiti in domeniu. :ack:

Multam fain de raspuns,
 
Este primul meu contact cu voi, asa ca va rog sa fiti intelegatori pentu lipsa totala de experienta in domeniu.
Ma intereseaza subiectul in special pentru ca in 2004, mutati fiind in chirie la etajul 7, am resimtit foarte puternic cutremurul. Nu aceeasi experienta am trait-o la cutremurele anterioare, locuind cu parintii la casa. De la cutremurul din 2004 am ramas cu o frica (poate si cu varsta :crybaby:) legata de ce s-ar intampla daca...
De anul trecut ne chinuim cu casa, proiectata ca P+M, parterul fiind reconstruit din caramida, cu stalpi si centuri de beton, plafonul parterului este realizat din grinzi de lemn considerabile ca dimensiuni (25/35) si structura de la mansarda este lemn (pereti sandwich de osb pe caroiaj). Scara interioara este turnata pe structura de fier beton de 12 si etrieri. Mansarda mai are o subpanta de 30 mp, pe structura de grinzi de 10/16, chiar si pentru asta ni s-a garantat o greutate maxima de 250 kg/ mp. Greutate la care nu vom ajunge niciodata, evident, suntem adeptii spatiilor generoase, nemobilate excesiv si inutil.
Proiectantul ne-a asigurat ca structura de lemn este foarte flexibila si ca sub nici o forma nu cedeaza, dar asta nu ma impiedica sa va cer si voua parerea. Casa noastra se afla langa Brasov.

Sa zicem, daca s-ar produce un seism in Vrancea de 7 grade, la ce magnitudine s-ar simti la Brasov? Cum influenteaza lantul muntos? E de bine sau nu?

In alta ordine de idei, va felicit pentru acest forum, este foarte util si din cate am citit pana acum sunteti foarte instruiti in domeniu. :ack:

Multam fain de raspuns,
Click pentru a extinde...

Iti voi raspunde incepand cu ultima intrebare.Un cutremur cu o magnitudine de 7 grade va avea aceeasi magnitudine si la Brasov si la Bucuresti si in alta parte.Magnitudinea unui cutremur e unica.Intensitatea difera in schimb.Spre exemplu in 1977 intensitatea seismica la Brasov a fost de 7-8 pe scara MSK.In Bucuresti a fost 8+.Diferenta nu e foarte mare.Deci lantul muntos nu are o influenta foarte mare si datorita faptului ca Brasovul este foarte aproape de sursa seismica subcrustala Vrancea.In normativul P100-1/2006 Brasovul este in zona seismica cu o acceleratie a terenului de 0.2g ca si Pitesti, Giurgiu, Iasi, Piatra Neamt.Perioada de colt Tc e 0.7s, deci cladirile mai mici de inaltime pot fi afectate de un cutremur.Casele de lemn sunt intr-adevar foarte flexibile si usoare dar in cazul unui acoperis greu sau in cazul in care exista mase mari la partea superioara vor exista probleme mari.
 
Frumos topic.
Observ ca nu prea s-a spus nimic despre constructiile metalice care a inceput sa fie folosit din ce in ce mai mult la noi.
Exista 4 sisteme de constructie metalice pentru cladirile civile:
-Cadre necontravantuite, formate din stalpi, grinzi (principale si secundare) metalice si placi. Aceste structuri, recomandate pentru un numar mic de niveluri (maxim 4-6), au proprietatea de a avea o ductilitate foarte mare, dar sunt flexibile. Din aceasta cauza nu se foloseste la cladiri inalte.
-Cadre contravantuite centric, cu stalpi, grinzi, contravanturiri (bare dispuse in \"X\" sau \"V\") metalice, si placi. Aceste structuri sunt foarte rigide, ceea ce face sa fie folosite si pentru cladiri inalte. Aceste in schimb au o ductilitate mai mica, disiparea de energie facandu-se prin contravantuirile comprimate.
-Cadre contravantuite excentric, cu stalpi, grinzi, contravantuiri metalice dispuse excentric ( una sau doua bare care pornesc de la intersectia dintre grinzi si stalpi pana la grinda de la urmatorul nivel, intre acestea ramanand o bucata de grinda conformata special si care se numeste \"link\") si placi. Aceste structuri au avantajul de a folosi avantajele sistemelor enumerate anterior, adica o ductilitate mare prin \"linkuri\" si o rigiditate mare.
-Constructii cu panouri de forfecare, cu panouri de forfecare (formate din panouri metalice protejate cu beton armat), stalpi, grinzi metalice si placi. Aceste structuri au o comportare foarte asemanatoare cu structurile cu pereti din beton armat, peretii fiind inlocuiti de panouri metalice.
 
Am citit intr-un studiu facut in urma seismului din 1977 referitor la cladirile care foloseau schelet de rezistenta din metal. Acolo se spunea la un moment dat faptul ca la unele cladiri stalpii de metal au fost avariati \"intrand in curgere\" (sau ceva de genul acesta). Ce este acest fenomen caracteristic cladirilor cu schelet de rezistenta din metal?
 
Trebuie să te autentifici sau să te înregistrezi pentru a răspunde aici.
Back
Sus