• Bine ati venit! Acesta este noul server al forumului Cutremur.net!

Perspective seismice pentru 2015 si anii urmatori

GeoX1

Administrator
Înscris
8 Dec 2012
Mesaje
27.321
Scor reacție
5
Pornind de la ceea ce am mai discutat la topicurile

Urmatorul cutremur vrancean important (ipoteze)

Despre maxime si minime in activitatea seismica vranceana si semnificatia acestora

Despre proprietatea de clusterizare a activitatii seismice subcrustale vrancene


Tipuri de cutremure vrancene

sa incercam sa creionam o perspectiva seismica pentru anul urmator si chiar pentru urmatorii cativa ani, dar doar cu titlul de pareri personale, nu ca previziuni. E vorba numai de cutremurele din Vrancea, evident.
Pai trebuie sa luam in calcul in primul rand ce s-a intamplat in perioada 2013-2014, deci faptul ca am avut deja o crestere de activitate seismica cu maxime de magnitudini 5,5+; cresterea din perioada 2013-2014 confirma regularitatea pe termen lung post-1977, respectiv aparitia unor maxime de 5,5+ la intervale medii de 4-5 ani (cu exceptia intervalului 1990-1999, care a fost de lungime 2 x 4,5 ani, subliniez asta pentru ca e un aspect interesant). Maximele respective pot fi singulare (1981, 2009) sau multiple (1985-1987, 1990, 1999-2001, 2004-2005, 2013-2014-???).
Ce s-ar putea intampla in 2015, tinand cont de specificul seismicitatii vrancene dar si de factori externi, regionali sau/si globali ? Ce variante ar trebui luate in considerare, ca avand probabilitati mai mari de realizare ?

1. Varianta in care in anul 2015 in Vrancea nu se mai produce nici un cutremur de magnitudine 5,5+, deci maximul se limiteaza la perioada 2013-2014. Aceasta ar fi varianta cea mai favorabila, deoarece daca se realizeaza, probabilitatea sa mai apara ceva pana in 2018 scade semnificativ.

2. Varianta in care in anul 2015 se mai produce un nou cutremur moderat, de data asta la adancime mare, deci subcrustal, si de magnitudine 5,5-6,2. Pornind de la aceasta, se disting 2 subvariante:
2A)- cutremurul de 5,5-6,2 actioneaza ca "declansator" pe termen scurt sau mediu, conducand la producerea unui cutremur mai puternic de magnitudine 6,5-6,7+. Acest cutremur puternic va insemna si intreruperea perioadei favorabile post-1990, deci Vrancea va intra, pe un termen mai lung (pe mai multi ani, inclusiv mult dupa anul 2020) in adevarata perioada de intensificare a activitatii seismice si de crestere importanta a riscului seismic pentru alte cutremure semnificative;
2B)-dupa cutremurul de magnitudine 5,5-6,2 nu se mai intampla totusi nimic si Vrancea revine la o perioada de activitate mai slaba pana in jurul anului 2018. Aceasta subvarianta este, de asemenea, destul de favorabila;

3. Varianta in care maximul 2013-2014 continua si in 2015, dar nu mai vine un alt cutremur moderat de magnitudine 5,5-6,2, ci vine direct un cutremur puternic de magnitudine 6,5-6,7+. Evident, este de asemenea o varianta nefavorabila, pentru ca, la fel ca si in cazul subvariantei 2A), primul cutremur vrancean puternic, de magnitudine 6,5-6,7+, este foarte probabil sa initieze o noua perioada de intensificare a activitatii seismice, pe termen mai lung, diferita de situatia de dupa 1990.

Nu iau in calcul posibilitatea sa vina direct un cutremur major de magnitudine peste 7,0 pe scara Richter, cel putin nu in absenta unor factori externi si interni pe care i-am prezentat la alte topicuri. Cam asa vad eu situatia pentru 2015 si dupa...
 
Aceasta oscilatie de activitate mai mult decat evidenta, cu perioada de 4,5 ani, plus perioade mai lungi de "accentuare", calate fix pe multipli de 9 ani, este specifica doar Vrancei, sau nu, regasindu-se in general pe toata Terra? Daca da, carui fenomen natural ar putea corespunde mai bine: unui flux magmatic local sau unei conjuncturi astronomice repetabile? Caci e clar pentru oricine stie putina matematica: sinusoidele sunt legate de o miscare de rotatie existenta undeva. Nu imi dau seama daca miscarea generatoare este chiar cea a pamantului, cu iregularitatile sale posibile, sau este a unui alt astru care exercita forte mareice, singur sau in combinatie.

Oricum, este incredibil de exact respectata periodicitatea, cel putin dupa 1940, daca nu chiar dupa 1802... Daca ar fi fost ceva strict localizat in timp, te puteai gandi la o vibratie gen "paraitura", datorata frecarii sau ruperii sacadate, in etape. Dar, fiind atat de general observabila (atat inainte cat si dupa evenimente majore), imi vine sa cred ca este legata de o miscare ciclica foarte stabila in timp si pe care cineva mai cunoscator decat mine ar putea-o identifica probabil, daca nu a si facut-o deja.
 
Da, e un fenomen interesant, Vrancea lucreaza extrem de regulat. Iar dupa 1977 s-au accentuat regularitatile in cazul aparitiei cutremurelor de magnitudini 5,5+.
 
1802/03 + 9 x 1 = 1811/12 (1812)
1802/03 + 9 x 2 = 1820/21 (1821)
1802/03 + 9 x 3 = 1829/30 (1829)
1802/03 + 9 x 4 = 1838/39 (1838)

1940/41 + 9 x 1 = 1949/50 (1950)
1940/41 + 9 x 2 = 1958/59 (1960)
1940/41 + 9 x 3 = 1967/68 (1966, fagarasan 1968?)
1940/41 + 9 x 4 = 1976/77 (1977: 7,4)

1977 + 9 x 1 = 1986 (1986: 7)
1977 + 9 x 2 = 1995 (anticipat 1990: 6,5 si 6 - dupa care "pauza de odihna")
1977 + 9 x 3 = 2004 (2004: 6,2)
1977 + 9 x 4 = 2013 (2013: 5,6 - ramane doar atat???)
 
Da, exista corelatii cu factori geofizici locali si cu ceea ce se intampla in cadrul sistemului Soare-Pamant-Luna, niste elemente externe la care, ciudat sau nu, Vrancea se dovedeste extrem de sensibila. Dar nu pare a fi singura zona care reactioneaza asa. Real arata ca megaseismele din Sumatra din 1797, 1833, 1861 par a fi urmat o astfel de regularitate remarcabila. Deci ar fi un fenomen global la care unele zone seismice sunt mai sensibile, mai ales pentru unele tipuri de cutremure. Acest interval tipic al Vrancei, de 36-37 de ani, este intr-adevar frapant, chiar daca un cutremur catastrofal (MGR > 7,0) nu vine neaparat de fiecare data, poate sa fie si un cutremur mai mic, sa zicem de 6,8-7,0 grade. Apropos de Sumatra, este interesant si intervalul de aprox. 140 de ani intre megaseismul din 1861 si cel din 2004. Si Vrancea pare a raspunde la 140 de ani pentru anumite tipuri de cutremure: 1802-1940, 1838-1977. Simple coincidente ? Eu zic: I don't think so. E prea mult ca sa fie simple coincidente.
 
Pai nici nu ma refeream la magnitudine (si repet ca magnitudinea este cel mai putin predictibila pentru Vrancea), ci la faptul ca "acel ceva" este o forta care se adauga tensiunilor interne ale Vrancei fix la aceleasi intervale de timp, precum o maree a mareelor.


Si apropo de 140 de ani, este foarte apropiat de remarcabilul 144 = (9 x 4) x 4. Matematica asta te duce cu gandul la astronomie, la fizica (rezonanta, interferenta), la orice altceva decat doar la o suita interminabila de coincidente bizare...
 
Da, si cred ca forta respectiva contribuie si la succesiunea acestor maxime de 5,5+. Sa vedem daca maximul 2013-2014 se prelungeste si in 2015. Nu stiu ce sa zic, deocamdata. Ramane, oricum, o perioada foarte interesanta.
 
Chiar daca uneori Vrancea (care evident nu stie ca pentru cladirile facute de specia Homo Sapiens se considera distrugator doar unul de 7+) mai da si rateuri (precum cel din 1838 + 36, care s-a consumat putin "ante portas" in 1868 si putin post-factum in 1893-94), totusi ciclul nu a fost deranjat, caci cu foarte putin inainte de 1910 [= 1838 + 2 x (9 x 4)], rendez-vous-ul a avut totusi loc in 1908, nu stiu acum daca inainte sau dupa "Tunguska"... Apoi s-a pierdut doar un ciclu scurt de 4,5 ani (devenise evident ca D-na Vrancea incepuse sa fie din anumite motive mai grabita), evenimentul din 1940 fiind anticipat, probabil de o "conjunctura internationala" favorabila... Posibil chiar aceasta pierdere sa constituie ceea ce ii lipsea lui 140 ca sa fie 144...
 
Cred ca in detaliile mai fine conteaza specificul intern al Vrancei, deci elementele pur tectonice. Inclusiv diferentele dintre tipurile de cutremure cu epicentre localizate la capetele blocului litosferic si pe 3 paliere de adancime: 80-110 km, 120-140 km si 140-160 km.
 
GeoX a spus:
Cred ca in detaliile mai fine conteaza specificul intern al Vrancei, deci elementele pur tectonice. Inclusiv diferentele dintre tipurile de cutremure cu epicentre localizate la capetele blocului litosferic si pe 3 paliere de adancime: 80-110 km, 120-140 km si 140-160 km.
Noi suntem cei care categorisim cutremurele vrancene pe trei paliere de adancime, caci acestea sunt relevante pentru modul in care miscarea se transmite la distanta. Dar aceste trei niveluri se afla de fapt in continuitate, nu prea exista "no man's land"-uri intre ele. Bineinteles ca blocul litosferic subdus este departe de a fi uniform ca si alcatuire, dar cred ca aceste etaje sunt mai mult virtuale si reprezinta modul nostru de a vedea lucrurile, nu si cel al "dansei"... Dovada ca in 2004 n-a fost de adancime, desi asa s-ar fi cerut.
 
Da. Eu oricum sunt curios ca daca mai vine un 5,5+ in 2015, ce caracteristici va avea. Ar trebui oricum sa fie ceva de adancime mai mare.
 
Asta tot spune si Dl. Marmureanu de prin 2000 incoace.

Dar eu am trait sa-l aud vorbind si imediat dupa 1977, si tot mereu o tinea atunci cu "cutremurele mici care descarca tensiunile si lasa ca e bine asa ca nu vine unul mare daca sunt multe mici", ceea ce s-a dovedit profund eronat. Cu totii suntem oameni si putem gresi (sper ca atunci a fost vorba doar de o greseala si nu de propaganda de partid). Pe de alta parte, seismologia este o stiinta tanara care inca nu si-a asezat bine in caruta toate notiunile. Mai este si handicapul specific unor fenomene care exced posibilitatilor de experimentare repetata intr-o viata de om. Colac peste pupaza vine si interesul Statului (al oricarui stat din lume) de a nu face general accesibila o prognoza precisa pe termen foarte scurt, atat din ratiuni de securitate, precum si de evitare a cazarilor temporare / despagubirilor, in caz ca omul apuca sa se salveze dar ramane fara casa.
 
Adancimea conteaza totusi si pentru amploarea efectelor, anumite directivitati, sunt unele diferente intre cutremure.
 
Asta nu inseamna ca un cutremur major cu focar la adancime mai mare de 120 km sau chiar la 150 km lasa Bucurestiul neatins, nu e deloc corecta o astfel de afirmatie, e chiar periculoasa. Bucurestiul a avut probleme mari si la 1738 (adancime 120-140 km), dar si la 1802, respectiv 1940 (cutremure foarte adanci, in jur de 150 km).
 
GeoX a spus:
Adancimea conteaza totusi si pentru amploarea efectelor, anumite directivitati, sunt unele diferente intre cutremure.
In cazul nostru, care suntem o civilizatie "de blocuri", conteaza foarte mult si perioada de vibratie. Poate chiar mai mult uneori decat magnitudinea sau adancimea. Cutremurele leganate (cu perioade lungi) afecteaza din plin structurile din beton armat pe stalpi flexibili, in timp ce cele zgaltaite (cu perioade scurte) afecteaza mai puternic structurile rigide de diafragme in fagure si cele din zidarie din caramida. Fiecare cladire are perioada sa proprie de oscilatie, si daca cutremurul prezinta o perioada apropiata, atunci se produce fenomenul de rezonanta si structura cedeaza precum un pod pe care o trupa de soldati inconstienti bate pas cadentat...
Pe de alta parte, 1802-ul pare-mi-se ca a fost si el adanc, dar totusi ce deosebiri de directivitate fata de alte "adanci"! Suntem cred abia la inceputul inchegarii unor teorii.
 
Da, mereu apar unele ciudatenii, mai mici sau mai mari. Sa vedem, repet, daca si cum va continua in 2015 maximul relativ din 2013-2014.
 
Componenta verticala a miscarii conteaza si ea foarte mult. Desi se presupune ca, in cazul Vrancei, ea ar fi oarecum neglijabila in afara zonei hipocentrului, totusi nu e de joaca avand in vedere prea mica noastra colectie de date din trecut. O componenta verticala mare duce la intinderi in stalpi, ceea ce poate fi catastrofal chiar la un cutremur de magnitudine 5-6. Dar pericolul cel mare este pentru barajele lacurilor de acumulare, carora componenta verticala a seismului le-ar anula o parte insemnata din propria greutate, facandu-le astfel extrem de vulnerabile. Un cutremur cu un singur soc, din Mexic ("El Passo"), a distrus in trecutul nu foarte indepartat un astfel de baraj instantaneu, datorita componentei verticale.

E foarte dificil deci de anticipat care vor fi efectele reale produse, mult mai dificil decat prognoza asupra datei (intervalului critic). Pana la urma e vorba de un ansamblu de ruperi neductile in avalansa, pe fondul preexistentei a mii de fisuri in diferite planuri, ceva infernal de greu de modelat matematic...


Ca sa revenim din off-topic (cu scuzele de rigoare), as intreba pe toata lumea ce sanse da la loterie, variantelor de 2015 expuse la inceput de GeoX.

Eu inclin sa mizez astfel:

1. 10%
2A. 40%
2B. 30%
3. 20%

Oricum, 2018{+-} pare a fi in toate variantele un moment foarte delicat si apreciez sinceritatea lui GeoX in aceasta privinta.
 
Si eu as miza pe una dintre posibillitatile 2: 2A sau 2B. Vom vedea, dar situatia pare a indica sanse mai mari pentru asta. Sigur, sa vedem ce surprize tectonice mai apar si in exterior, undeva la est, sud-est de Marea Neagra sau prin Asia. Aici chiar ca e foarte greu de anticipat.
 
Legat de momentul 2018, as spune ca ultima prognoza seismica pe termen lung elaborata de Enescu (prin 2011-2012 asa) indica posibilitatea unui cutremur de magnitudine mai mare de 6,7 grade in 2018-2019, dadea sanse maxime pentru asta. Sigur, au mai fost astfel de prognoze pentru 2006-2011 si nu s-au confirmat. Acum insa contextul e un pic diferit, fiindca incepand din 2012 s-au petrecut niste lucruri in Oceanul Indian si in zone adiacente (in 2013-2014).
 
Ar fi o alta "coincidenta" matematica, sa fie recuperati cei 4 ani "pierduti" intre 1908-1940, tocmai acum intre 2013-2017...
 
Back
Sus