-
Bine ati venit! Acesta este noul server al forumului Cutremur.net!
- Stare
Old DG
New member
Visul
de Ademar Barros (poet brazilian)
Am avut un vis in noaptea de Craciun.
Mergeam pe o plaja, iar Domnul pasea alaturi de mine. Pasii se imprimau pe nisip, lasind o urma dubla: una a mea, cealalta a Lui. Atunci mi-a trecut prin minte ideea ca fiecare din pasii nostri reprezenta o zi din viata mea. M-am oprit ca sa privesc in urma si am vazut toti pasii care se pierdeau in departare, dar am observat ca in anumite locuri, in loc de doua urme, nu mai era decit una singura. Ce surpriza! Locurile in care nu se vedea decit o singura urma, corespundeau cu zilele cele mai intunecate ale existentei mele: zile de neliniste si de rea vointa, zile de egoism sau proasta dispozitie, zile de incercari si de indoiala, zile de nesuportat... zile in care si eu fusesem de nesuportat. Si atunci intorcandu-ma spre Domnul, am indraznit sa-i reprosez:
"Totusi, ne-ai promis ca vei fi cu noi in toate zilele! De ce nu ti-ai tinut promisiunea? De ce m-ai lasat singur in cele mai grele momente din viata, in zilele cind aveam cea mai mare nevoie de Tine?"
Iar Domnul mi-a raspuns:
"Dragul meu, zilele in care n-ai vazut decit o singura urma de pasi pe nisip sunt zilele in care te-am purtat pe brate..."
de Ademar Barros (poet brazilian)
Am avut un vis in noaptea de Craciun.
Mergeam pe o plaja, iar Domnul pasea alaturi de mine. Pasii se imprimau pe nisip, lasind o urma dubla: una a mea, cealalta a Lui. Atunci mi-a trecut prin minte ideea ca fiecare din pasii nostri reprezenta o zi din viata mea. M-am oprit ca sa privesc in urma si am vazut toti pasii care se pierdeau in departare, dar am observat ca in anumite locuri, in loc de doua urme, nu mai era decit una singura. Ce surpriza! Locurile in care nu se vedea decit o singura urma, corespundeau cu zilele cele mai intunecate ale existentei mele: zile de neliniste si de rea vointa, zile de egoism sau proasta dispozitie, zile de incercari si de indoiala, zile de nesuportat... zile in care si eu fusesem de nesuportat. Si atunci intorcandu-ma spre Domnul, am indraznit sa-i reprosez:
"Totusi, ne-ai promis ca vei fi cu noi in toate zilele! De ce nu ti-ai tinut promisiunea? De ce m-ai lasat singur in cele mai grele momente din viata, in zilele cind aveam cea mai mare nevoie de Tine?"
Iar Domnul mi-a raspuns:
"Dragul meu, zilele in care n-ai vazut decit o singura urma de pasi pe nisip sunt zilele in care te-am purtat pe brate..."
Old DG
New member
TAINA VINDECARII
A fost odata un rege care avea o fiica desteapta foc si foarte frumoasa. Printesa suferea insa de o boala misterioasa. Pe masura ce crestea, mainile si picioarele-i slabeau, in timp ce auzul si vazul i se imputinau. Multime de doctori incercasera s-o vindece, dar in zadar.
Intr-o zi, la curte sosi un batran despre care se spunea ca ar cunoaste secretul vietii. Toti curtenii se grabira sa-l roage sa vina in ajutorul printesei bolnave.
Batranul ii dadu copilei un cosulet de nuiele cu capac, si-i spuse: "Ia-l si ai grija de el. Te va vindeca."
Nerabdatoare si plina de bucurie, printesa deschise capacul, dar ceea ce vazu o umplu de uimire si de tristete. In cosulet, zacea un copil, doborat de boala, si mai nenorocit si mai suferind decat ea.
Printesa isi lasa sufletul cuprins de compatimire si, in ciuda durerilor, lua copilul in brate si incepu sa-l ingrijeasca. Trecura luni, iar printesa nu avea ochi decat pentru copil. Il hranea, il mangaia, ii suradea, il veghea noptile, ii vorbea cu duiosie, chiar daca toate acestea ii pricinuiau o mare suferinta si oboseala.
La aproape sapte ani dupa acestea, se petrecu ceva de necrezut. Intr-o dimineata, copilul incepu sa zambeasca si sa mearga. Printesa il lua in brate si incepu sa danseze razand si cantand, usoara si nespus de frumoasa cum nu mai fusese de multa vreme. Fara sa-si dea seama se vindecase si ea.
Doamne, cand mi-e foame, trimite-mi pe cineva care are nevoie de hrana;
cand mi-e sete, trimite-mi pe cineva care are nevoie de apa;
cand mi-e frig, trimite-mi pe cineva care trebuie incalzit;
cand sufar, trimite-mi pe cineva pe care sa mangai;
cand crucea mea incepe sa fie prea grea, da-mi crucea altuia s-o impart cu el;
cand sunt sarac, adu-mi pe cineva care e in nevoie;
cand nu am timp, da-mi pe cineva pe care sa-l ajut o clipa;
cand ma simt descurajat, trimite-mi pe cineva pe care sa-l incurajez;
cand simt nevoia de a fi inteles, da-mi pe cineva care sa aiba nevoie de intelegerea mea;
cand as vrea ca cineva sa aiba grija de mine, trimite-mi pe cineva de care sa am grija;
cand ma gandesc la mine, indreapta-mi gandurile catre altii.
A fost odata un rege care avea o fiica desteapta foc si foarte frumoasa. Printesa suferea insa de o boala misterioasa. Pe masura ce crestea, mainile si picioarele-i slabeau, in timp ce auzul si vazul i se imputinau. Multime de doctori incercasera s-o vindece, dar in zadar.
Intr-o zi, la curte sosi un batran despre care se spunea ca ar cunoaste secretul vietii. Toti curtenii se grabira sa-l roage sa vina in ajutorul printesei bolnave.
Batranul ii dadu copilei un cosulet de nuiele cu capac, si-i spuse: "Ia-l si ai grija de el. Te va vindeca."
Nerabdatoare si plina de bucurie, printesa deschise capacul, dar ceea ce vazu o umplu de uimire si de tristete. In cosulet, zacea un copil, doborat de boala, si mai nenorocit si mai suferind decat ea.
Printesa isi lasa sufletul cuprins de compatimire si, in ciuda durerilor, lua copilul in brate si incepu sa-l ingrijeasca. Trecura luni, iar printesa nu avea ochi decat pentru copil. Il hranea, il mangaia, ii suradea, il veghea noptile, ii vorbea cu duiosie, chiar daca toate acestea ii pricinuiau o mare suferinta si oboseala.
La aproape sapte ani dupa acestea, se petrecu ceva de necrezut. Intr-o dimineata, copilul incepu sa zambeasca si sa mearga. Printesa il lua in brate si incepu sa danseze razand si cantand, usoara si nespus de frumoasa cum nu mai fusese de multa vreme. Fara sa-si dea seama se vindecase si ea.
Doamne, cand mi-e foame, trimite-mi pe cineva care are nevoie de hrana;
cand mi-e sete, trimite-mi pe cineva care are nevoie de apa;
cand mi-e frig, trimite-mi pe cineva care trebuie incalzit;
cand sufar, trimite-mi pe cineva pe care sa mangai;
cand crucea mea incepe sa fie prea grea, da-mi crucea altuia s-o impart cu el;
cand sunt sarac, adu-mi pe cineva care e in nevoie;
cand nu am timp, da-mi pe cineva pe care sa-l ajut o clipa;
cand ma simt descurajat, trimite-mi pe cineva pe care sa-l incurajez;
cand simt nevoia de a fi inteles, da-mi pe cineva care sa aiba nevoie de intelegerea mea;
cand as vrea ca cineva sa aiba grija de mine, trimite-mi pe cineva de care sa am grija;
cand ma gandesc la mine, indreapta-mi gandurile catre altii.
Old DG
New member
Laptele lui Dumenezeu
Intr-o zi, pe cand mergea prin desert, Moise intalni un cioban. Petrecu toata ziua cu el si-l ajuta sa mulga oile. Pe inserat, Moise il vazu pe cioban punand intr-un blid putin din laptele cel mai bun pe care-l aseza nu departe de coliba in care statea. Moise il intreba pentru ce era laptele, iar ciobanul ii raspunse: "E laptele lui Dumnezeu."
Curios, Moise il intreba: "Cum asa?"
"Intotdeauna pun deoparte laptele cel mai bun si i-l ofer lui Dumnezeu", ii spuse ciobanul. Moise simti nevoia sa corecteze credinta infantila a ciobanului, si insista:
"Si Dumnezeu il bea?"
"Sigur!"', raspunse ciobanul.
Moise incepu sa-i explice ca Dumnezeu e spirit pur si ca nu poate sa bea lapte. Cum ciobanul nu voia sa creada, Moise il sfatui sa se ascunda intr-o tufa sa vada daca Dumnezeu va veni intr-adevar sa bea laptele.
Imediat dupa caderea noptii ciobanul se ascunse si, in lumina lunii, vazu un vulpoi care venea din desert cu pasi mici si repezi. Dupa ce se uita in stanga si-n dreapta, vulpoiul se arunca asupra laptelui si-l sorbi cu pofta, dupa care disparu in desert.
In ziua urmatoare, Moise il gasi pe cioban intristat. "Pai ce se-ntampla?", il intreba.
"Aveai dreptate!", suspina. "Dumnezeu e spirit pur si nu vrea laptele meu!"
Uimit, Moise exclama: "Ar tebui sa-ti para bine! Acum, fata de ieri, stii ceva in plus despre Dumnezeu."
"Da, dar era singurul fel in care ii puteam arata iubirea pe care i-o port".
Moise intelese. Se retrase si incepu sa se roage cu ardoare. Dumnezeu ii aparu in timpul noptii si-i spuse: "Ai gresit, Moise. E adevarat ca sunt spirit pur, dar primeam cu bucurie laptele pe care mi-l oferea ciobanul ca semn al iubirii sale; totusi, din moment ce nu aveam nevoie de lapte, il imparteam cu acel vulpoi care nu mai putea de pofta lui."
Sunt oameni care se cred foarte intelepti si care dispretuiesc credinta oamenilor simpli si a "babutelor ".
Trebuie insa sa ne amintim mereu de rungaciunea plina de bucurie a lui Isus:
"Te slavesc pe Tine, Parinte, Domn al cerului si al pamantului, ca ai ascuns acestea celor intelepti si priceputi si le-ai descoperit pruncilor."
Intr-o zi, pe cand mergea prin desert, Moise intalni un cioban. Petrecu toata ziua cu el si-l ajuta sa mulga oile. Pe inserat, Moise il vazu pe cioban punand intr-un blid putin din laptele cel mai bun pe care-l aseza nu departe de coliba in care statea. Moise il intreba pentru ce era laptele, iar ciobanul ii raspunse: "E laptele lui Dumnezeu."
Curios, Moise il intreba: "Cum asa?"
"Intotdeauna pun deoparte laptele cel mai bun si i-l ofer lui Dumnezeu", ii spuse ciobanul. Moise simti nevoia sa corecteze credinta infantila a ciobanului, si insista:
"Si Dumnezeu il bea?"
"Sigur!"', raspunse ciobanul.
Moise incepu sa-i explice ca Dumnezeu e spirit pur si ca nu poate sa bea lapte. Cum ciobanul nu voia sa creada, Moise il sfatui sa se ascunda intr-o tufa sa vada daca Dumnezeu va veni intr-adevar sa bea laptele.
Imediat dupa caderea noptii ciobanul se ascunse si, in lumina lunii, vazu un vulpoi care venea din desert cu pasi mici si repezi. Dupa ce se uita in stanga si-n dreapta, vulpoiul se arunca asupra laptelui si-l sorbi cu pofta, dupa care disparu in desert.
In ziua urmatoare, Moise il gasi pe cioban intristat. "Pai ce se-ntampla?", il intreba.
"Aveai dreptate!", suspina. "Dumnezeu e spirit pur si nu vrea laptele meu!"
Uimit, Moise exclama: "Ar tebui sa-ti para bine! Acum, fata de ieri, stii ceva in plus despre Dumnezeu."
"Da, dar era singurul fel in care ii puteam arata iubirea pe care i-o port".
Moise intelese. Se retrase si incepu sa se roage cu ardoare. Dumnezeu ii aparu in timpul noptii si-i spuse: "Ai gresit, Moise. E adevarat ca sunt spirit pur, dar primeam cu bucurie laptele pe care mi-l oferea ciobanul ca semn al iubirii sale; totusi, din moment ce nu aveam nevoie de lapte, il imparteam cu acel vulpoi care nu mai putea de pofta lui."
Sunt oameni care se cred foarte intelepti si care dispretuiesc credinta oamenilor simpli si a "babutelor ".
Trebuie insa sa ne amintim mereu de rungaciunea plina de bucurie a lui Isus:
"Te slavesc pe Tine, Parinte, Domn al cerului si al pamantului, ca ai ascuns acestea celor intelepti si priceputi si le-ai descoperit pruncilor."
Old DG
New member
CUTIA
Fetita pregatea un pachet pentru Craciun. Invelea o cutie cu o hartie aurie foarte scumpa. Dar hartia, funditele si panglica erau mult prea multe fata de cat era nevoie.
"Ce faci?", o intreba tatal ei cu asprime. "Irosesti toata hartia! Stii cat costa?"
Cu ochii plini de lacrimi, fetita se ascunse intr-un colt strangand la piept cutia invelita cu costisitoarea hartie de impachetat.
"E pentru tine, tati", sopti ea.
Tatal se induiosa. Fusese poate prea sever. La urma urmei cadoul era pentru el. Desfacu incet panglica, desfasura cu rabdare hartia aurie si deschise incet cutia. Era goala!
Surpriza neplacuta ii reaprinse supararea si exploda:
"Si tu ai pradat toata hartia si panglica asta pentru a impacheta o cutie goala?"
In timp ce ochii mari i se umpleau din nou de lacrimi, fetita spuse: "Dar nu e goala, tata! inauntru am pus un milion de saruturi!"
De aceea, azi, la servici, un om tine pe biroul lui o cutie de pantofi.
"Dar e goala", ii spun cu totii.
"Nu. E plina cu iubirea fetitei mele", raspunde el.
1 John 4:8 Cine nu iubeste, n-a cunoscut pe Dumnezeu; pentruca Dumnezeu este dragoste.
1 John 4:16 Si noi am cunoscut si am crezut dragostea pe care o are Dumnezeu fata de noi. Dumnezeu este dragoste; si cine ramane in dragoste, ramane in Dumnezeu, si Dumnezeu ramane in el.
Fetita pregatea un pachet pentru Craciun. Invelea o cutie cu o hartie aurie foarte scumpa. Dar hartia, funditele si panglica erau mult prea multe fata de cat era nevoie.
"Ce faci?", o intreba tatal ei cu asprime. "Irosesti toata hartia! Stii cat costa?"
Cu ochii plini de lacrimi, fetita se ascunse intr-un colt strangand la piept cutia invelita cu costisitoarea hartie de impachetat.
"E pentru tine, tati", sopti ea.
Tatal se induiosa. Fusese poate prea sever. La urma urmei cadoul era pentru el. Desfacu incet panglica, desfasura cu rabdare hartia aurie si deschise incet cutia. Era goala!
Surpriza neplacuta ii reaprinse supararea si exploda:
"Si tu ai pradat toata hartia si panglica asta pentru a impacheta o cutie goala?"
In timp ce ochii mari i se umpleau din nou de lacrimi, fetita spuse: "Dar nu e goala, tata! inauntru am pus un milion de saruturi!"
De aceea, azi, la servici, un om tine pe biroul lui o cutie de pantofi.
"Dar e goala", ii spun cu totii.
"Nu. E plina cu iubirea fetitei mele", raspunde el.
1 John 4:8 Cine nu iubeste, n-a cunoscut pe Dumnezeu; pentruca Dumnezeu este dragoste.
1 John 4:16 Si noi am cunoscut si am crezut dragostea pe care o are Dumnezeu fata de noi. Dumnezeu este dragoste; si cine ramane in dragoste, ramane in Dumnezeu, si Dumnezeu ramane in el.
A
AllelaButtJuh
Guest
A
AllelaButtJuh
Guest
A
Acidoeconge
Guest
Facebook status update with sms and so many other features are offered by sms roaming. You can handle almost every social activity on the internet with the help of sms roaming. Explore a complete new way of sending and receiving sms for all your personal and corporate usage with SMS Roaming.
Old DG
New member
Ceea ce este cu adevarat important
Cele doua graunte
Intr-o zi, un taran iesi pe ogor, la semanat. Un graunte, ramas pe varful unui bulgare de pamant, a inceput sa se laude catre altul, aflat adanc sub brazda:
- Vezi tu, frate, zaci acolo luptandu-te cu frigul pamantului si cu bezna, tanjind dupa o raza de soare, dupa lumina si caldura. Eu, fratioare, o duc mult mai bine, in timp ce tu te chinui.
Dar, in clipa aceea, o cioara a coborat pe neasteptate din vazduh si a inghitit grauntele ramas la vedere. In schimb, fratele sau de sub brazda incolti peste putin timp si, din micul graunte, iesi din pamant un spic frumos si trainic. De-abia acum, lumina si caldura soarelui ii faceau cu adevarat bine. Cu vremea, spicul deveni copt si roada lui multa.
Astfel, speranta si smerenia celui de-al doilea i-au adus adevarata viata, in timp ce mandria l-a costat scump pe primul. Greutatile vietii nu trebuie sa ne sperie si sa ne descurajeze, caci Dumnezeu vede suferinta si credinta noastra si ne va rasplati negresit. Cu speranta si rugaciune, putem trece peste orice obstacol al vietii. Insa cei a caror inima este plina de ei insisi, in care nu mai este loc si pentru Dumnezeu, adica pentru iubire, pentru speranta si incredere, aceia sfarsesc, asemenea primului graunte, in ghearele pasarii negre - diavolul.
"Dumnezeu sta impotriva celor mandri, iar celor smeriti le da har."
Oportunitate"Jed, scoala-te repede! Suntem bogati!"
Omul milostiv
Old DG
New member
SCRISORI DE DRAGOSTE
Un indragostit insista de multe luni, fara succes, pe langa femeia pe care o iubea, suferind ingrozitor datorita refuzului ei. Pana la urma iubita ceda. "Vino in locul cutare, la ora cutare", ii spuse ea.
La ora si locul stabilit iubitul se gasi in sfarsit asezat langa iubita lui. Isi baga mana in buzunar si scoase un sul de scrisori de dragoste pe care le scrisese in lunile trecute.
Erau scrisori inflacarate, care exprimau durerea pe care o incerca si dorin?a-i arzatoare de a trai bucuriile iubirii si ale casatoriei. Incepu sa i le citeasca iubitei. Orele treceau si el continua sa citeasca si iar sa citeasca.
La sfarsit femeia-i spuse: "Cum po?i fi atat de prost? Scrisorile tale vorbesc despre mine si despre dorul tau pentru mine. Acum suntem aici, aseza?i impreuna, iar tu esti absorbit de scrisorile tale prostesti."
Sunt oameni care sed pe genunchii lui Dumnezeu si care ii insiruie pagini intregi dintr-o veche carte de rugaciuni.
1 Corinthians 3:16 Nu stiti ca voi sunteti Templul lui Dumnezeu, si ca Duhul lui Dumnezeu locuieste in voi?
Un indragostit insista de multe luni, fara succes, pe langa femeia pe care o iubea, suferind ingrozitor datorita refuzului ei. Pana la urma iubita ceda. "Vino in locul cutare, la ora cutare", ii spuse ea.
La ora si locul stabilit iubitul se gasi in sfarsit asezat langa iubita lui. Isi baga mana in buzunar si scoase un sul de scrisori de dragoste pe care le scrisese in lunile trecute.
Erau scrisori inflacarate, care exprimau durerea pe care o incerca si dorin?a-i arzatoare de a trai bucuriile iubirii si ale casatoriei. Incepu sa i le citeasca iubitei. Orele treceau si el continua sa citeasca si iar sa citeasca.
La sfarsit femeia-i spuse: "Cum po?i fi atat de prost? Scrisorile tale vorbesc despre mine si despre dorul tau pentru mine. Acum suntem aici, aseza?i impreuna, iar tu esti absorbit de scrisorile tale prostesti."
Sunt oameni care sed pe genunchii lui Dumnezeu si care ii insiruie pagini intregi dintr-o veche carte de rugaciuni.
1 Corinthians 3:16 Nu stiti ca voi sunteti Templul lui Dumnezeu, si ca Duhul lui Dumnezeu locuieste in voi?
Old DG
New member
ADEVARATA INTELEPCIUNEProv 18 :1 Cel ce se retrage in singuratate cauta ce-i place lui insusi, dar este impotriva adevaratei intelepciuni.
(editia Cornil.rev.)
1 John 4:20 Daca zice cineva: "Eu iubesc pe Dumnezeu", si uraste pe fratele sau, este un mincinos; caci cine nu iubeste pe fratele sau, pe care-l vede, cum poate sa iubeasca pe Dumnezeu, pe care nu-L vede?
(editia Cornil.rev.)
1 John 4:20 Daca zice cineva: "Eu iubesc pe Dumnezeu", si uraste pe fratele sau, este un mincinos; caci cine nu iubeste pe fratele sau, pe care-l vede, cum poate sa iubeasca pe Dumnezeu, pe care nu-L vede?
Old DG
New member
ALEGEREA1 Corinthians 10:13 Nu v-a ajuns nici o ispita, care sa nu fi fost potrivita cu puterea omeneasca. Si Dumnezeu, care este credincios, nu va ingadui s? fiti ispititi peste puterile voastre; ci, impreuna cu ispita, a pregatit si mijlocul sa iesiti din ea, ca s-o puteti rabda.
Old DG
New member
Picatura si oceanulPrima poveste:
A fost odata ca niciodata o picatura intr-un Ocean. Ea spunea ca Oceanul nu exista. Tot astfel se intampla cu multi oameni. Traiesc in interiorul creatiei divine si spun ca nu exista divinitate.
A doua poveste:
-Vreau sa fiu libera! spuse picatura de apa din mijlocul Oceanului, si oceanul in compasiunea sa a ridicat-o la suprafata.
-Vreau sa fiu libera! spuse din nou picatura de apa si soarele auzindu-i glasul o aseza intr-un nor.
-Vreau sa fiu libera! spuse picatura inca o data si norul o elibera iar aceasta cazu din nou in Ocean.
A treia poveste:
O picatura intelectuala este o picatura intelectuala, dar nu mai apartine Oceanului.
A patra poveste:
-Nici o picatura nu are nici o valoare, spuse picatura din mijlocul Oceanului.
A cincea poveste:
-Exista un lucru de care mi-am dat seama: fara indoiala, eu sunt mai importanta decat Oceanul!
A sasea poveste:
-Nu voi putea niciodata sa ajung la Ocean! spuse picatura din Ocean.
A saptea poveste:
-Oh, ce-mi pasa mie de Ocean! spuse picatura din Ocean.
A opta poveste:A noua poveste:
O picatura din Ocean chema toate celelalte picaturi sa i se alature pentru a se rascula impotriva Oceanului.
A zecea poveste:
-Prin puterea cu care am fost investita, spuse picatura din Ocean, toate cele care nu ganditi ca mine, de astazi sunteti excluse din Ocean.
A unsprezecea poveste:
-Tu te afli in mijlocul iubirii mele, ii spuse Oceanul picaturii de apa.
Dar picatura nu auzi Oceanul pentru ca era plina de iubire pentru alta picatura.
A doisprezecea poveste:Si tatal sau ii spuse ultima sa poveste:
A fost odata ca niciodata o picatura intr-un Ocean. Ea spunea ca Oceanul nu exista. Tot astfel se intampla cu multi oameni. Traiesc in interiorul creatiei divine si spun ca nu exista divinitate.
A doua poveste:
-Vreau sa fiu libera! spuse picatura de apa din mijlocul Oceanului, si oceanul in compasiunea sa a ridicat-o la suprafata.
-Vreau sa fiu libera! spuse din nou picatura de apa si soarele auzindu-i glasul o aseza intr-un nor.
-Vreau sa fiu libera! spuse picatura inca o data si norul o elibera iar aceasta cazu din nou in Ocean.
A treia poveste:
O picatura intelectuala este o picatura intelectuala, dar nu mai apartine Oceanului.
A patra poveste:
-Nici o picatura nu are nici o valoare, spuse picatura din mijlocul Oceanului.
A cincea poveste:
-Exista un lucru de care mi-am dat seama: fara indoiala, eu sunt mai importanta decat Oceanul!
A sasea poveste:
-Nu voi putea niciodata sa ajung la Ocean! spuse picatura din Ocean.
A saptea poveste:
-Oh, ce-mi pasa mie de Ocean! spuse picatura din Ocean.
A opta poveste:A noua poveste:
O picatura din Ocean chema toate celelalte picaturi sa i se alature pentru a se rascula impotriva Oceanului.
A zecea poveste:
-Prin puterea cu care am fost investita, spuse picatura din Ocean, toate cele care nu ganditi ca mine, de astazi sunteti excluse din Ocean.
A unsprezecea poveste:
-Tu te afli in mijlocul iubirii mele, ii spuse Oceanul picaturii de apa.
Dar picatura nu auzi Oceanul pentru ca era plina de iubire pentru alta picatura.
A doisprezecea poveste:Si tatal sau ii spuse ultima sa poveste:
- Stare