GeoX1
Administrator
- Înscris
- 8 Dec 2012
- Mesaje
- 27.321
- Scor reacție
- 4
In primul rand, ca cel mai nou venit in acest forum, va spun: Salutare la toata lumea ! Ma numesc Sorin, si ma bucur ca am gasit acest forum pe care putem discuta pe o tema atat de incitanta.
)
Ok, dupa acest preambul de salutare si prezentare (c-asa-i politicos, nu ?)), o sa trec la ceea ce mi-am propus sa scriu astazi...Vorba multa saracia omului, doar ))
In mod firesc, cand se vorbeste despre cutremurele din Romania, implicit mai toata lumea se refera la seismele care se produc in Vrancea. Si pe buna dreptate, fiindca aceasta zona epicentrala este, de departe, cea mai activa din tara si printre cele mai active din Europa. In plus, prin caracteristicile sale, zona seismogena Vrancea se deosebeste considerabil de alte regiuni de pe glob unde se mai produc seisme subcrustale, de adancime. Totusi, nu se poate neglija faptul ca, pe teritoriul Romaniei, exista mai multe zone epicentrale care se manifesta diferentiat, ca magnitudine maxima si frecventa de aparitie a evenimentelor semnificative.
Zona epicentrala VRANCEA este de cel mai mare interes, deoarece aici se produc cele mai numeroase cutremure din Romania, cele mai puternice si cu efecte dezastruoase pe ansamblul teritoriului tarii. In fapt, in Vrancea se produc 2 tipuri de cutremure: cele crustale, de mica adancime (h<60 km), de energie relativ joasa si magnitudini destul de mici (maxim 5,2 grade pe scara Richter) si cele subcrustale, intermediare, de mare adancime (60<h<220 km). Acestea din urma sunt cu adevarat periculoase, deoarece ating cele mai mari magnitudini
(Mw,max~7,8-8,0) si se resimt pe arii foarte intinse, producand distrugeri mari nu doar pe teritoriul Romaniei, dar si in tari vecine.
In fiecare secol se produc cam 4-5 cutremure majore vrancene de adancime intermediara, de obicei intre 80-160 km, si cu magnitudini
Mw=7,0 sau mai mare; alte 10-15 cutremure vrancene din fiecare secol au magnitudini mai mici (6-6,9 grade), nu produc pagube mari, dar sunt totusi suficient de puternice pentru a fi resimtite pe arii intinse si a provoca panica destul de mare in randul populatiei.
De exemplu, in ultimii 200 de ani, cele mai importante cutremure vrancene s-au produs la 26 octombrie 1802 (asa-numit \"Cutremurul cel Mare\", creditat cu o magnitudine Mw=7,9 sau Ms~7,7), 26 noiembrie 1829 (Mw~7,3), 23 ianuarie 1838 (Mw~7,5), 31 august 1894 (Mw~7,1), 6 octombrie 1908 (M~7,1), 10 noiembrie 1940 (Mw=7,6), 4 martie 1977 (Mw=7,4) si 31 august 1986 (Mw=7,1). Anumite evaluari au stabilit ca zona Vrancea genereaza cam 90% din totalul cutremurelor cu epicentrele pe teritoriul Romaniei, eliberand cam 95% din energia seismica totala. Interesant este ca in zona Vrancea activitatea seismica cea mai intensa este cea de la mare adancime, in timp ce in crusta terestra seismicitatea este relativ scazuta.
Din punct de vedere al genezei acestor evenimente, cutremurele vrancene intermediare se produc prin rupturi care apar in interiorul unui vechi fragment dintr-o placa tectonica aflata in subductie pana acum mai multe milioane de ani in urma; sub actiunea combinata a unor forte determinate de miscarile unor fragmente ale celor 2 mari blocuri, cel African si cel Euro-Asiatic, o portiune din placa subdusa s-a desprins (partial sau total) din vechea placa si a ramas, in zona Curburii carpatice, intr-o pozitie cvasiverticala, urmand ca in decurs de mai multe milioane de ani sa se digere treptat in astenosfera. Eforturile de compresiune exercitate asupra acestui bloc litosferic subdus, derivate din miscarea unor microplaci tectonice, genereaza, in interiorul respectivului fragment, anumite tensiuni la mai multe etaje de adancime, si care se manifesta prin ruperi cvasipermante ce apar intr-un volum focal destul de ingust, izolat si limitat, cvasivertical, intre 60 si aproximativ 200 km adancime, in zona Carpatilor de Curbura.
Zona Vrancea este considerata a fi, in prezent, drept STADIUL FINAL AL UNEI FOSTE ZONE DE SUBDUCTIE, in care partea scufundata a placii subduse s-a desprins si urmeaza sa se digere in mantaua terestra; subductia a incetat ca atare, la suprafata placile tectonice s-au sudat partial, dar procesele continua la mare adancime, cum spuneam, in interiorul acelui fragment rupt (\"delaminat\") din vechea placa ce s-a subdus candva. Aceasta este, in prezent, originea seismicitatii zonei Vrancea. Modelul acesta explica, la ora actuala, cea mai mare parte a caracteristicilor cutremurelor vrancene, dar si evolutia lantului carpatic de-a lungul erelor geologice. Procesul de subductie din lungul Carpatilor Orientali a determinat formarea acestui lant muntos, prin inaintarea unei placi tectonice de la est spre vest si scufundarea acesteia sub o placa a Europei Centrale, in maniera unui proces de subductie, proces insotit si de activitate vulcanica (stins in prezent).
In celelalte zone seismice ale tarii se produc exclusiv cutremure superficiale, de mica adancime (5-35 km), cu magnitudini mai mici decat ale seismelor vrancene, dar si la intervale mai indelungate; de altfel, cutremurele crustale din zone precum BANAT, FAGARAS-CAMPULUNG, CRISANA, MARAMURES, TRANSILVANIA, DOBROGEA DE NORD s.a au efecte strict locale, manifestate pe arii mai reduse, limitate ca intindere.
In BANAT, in ultimii 200 de ani, au fost semnalate cutremure superficiale (la adancimi mai ales in jur de 10 km), dar cu magnitudini care nu au depasit 5,6-5,8 grade pe scara Richter; din cauza adancimilor mici, insa, aceste seisme au atins uneori intensitati destul de mari in epicentru, de pana la VIII grade pe scara Mercalli. De exemplu, in anul 1879 s-au produs mai multe cutremure relativ puternice la Moldova Noua, in aria danubiana, dintre care cel putin 2 socuri (in 10 si 11 octombrie 1879) au atins local VIII grade pe scara Mercalli si au fost resimtite pana la Sibiu; in anul 1991 in Campia Timisului (sud Timisoara-Banloc, Voiteg) si la Herculane (Culoarul Cernei) s-au produs mai multe cutremure, dintre care cele mai intense au atins magnitudini de 5,5-5,7 grade pe scara Richter si intensitati maxime de VIII grade pe scara Mercalli.
De altfel, regiunea BANAT se caracterizeaza printr-o activitate seismica destul de ridicata, cu numeroase evenimente seismice de magnitudine mai mare de 4,0 si intensitate de cel putin V grade pe scara Mercalli in ultimii 100 de ani. Aceste cutremure se coreleaza cu un sistem de falii crustale active care segmenteaza scoarta terestra in blocuri acoperite de depozite neogene, blocuri cazute si ridicate, si a caror reechilibrare se face prin acumularea unor energii potentiale care se elibereaza brusc. Foarte adesea, cutremurele banatice apar in secvente, serii de cutremure pe durata mai multor luni.
O alta zona seismica importanta este FAGARAS-CAMPULUNG. Aici se produc cele mai puternice cutremure crustale (de mica adancime, 5-30 km) din tara, dar cu o frecventa considerabil mai mica decat a celor din regiunea BANAT. Cutremurele fagarasene tipice au epicentrele localizate in lungul versantului sudic al Muntilor Fagaras, si o data pe secol (de fapt, la intervale de 80-100 de ani) ating magnitudini de ordinul 6, chiar 6,5 grade pe scara Richter. Ultimul cutremur fagarasan major s-a produs la 26 ianuarie 1916 si a atins o magnitudine de 6,4-6,5 grade pe scara Richter; seismul din 1916 s-a produs la o adancime de 10-20 km si a avut o intensitate maxima de IX grade pe scara Mercalli in zona epicentrala.
Seismele fagarasene sunt legate de o serie de falii majore care, pe de o parte, delimiteaza masivul Cozia de Iezer, iar, pe de alta parte, delimiteaza masivul fagarasan de Depresiunea Transilvaniei. In ultimii 300 de ani, seismele fagarasene s-au repetat la intervale medii de 85 de ani, in 1746, 1832 si 1916. Totusi, aceasta ciclicitate este destul de relativa, pentru ca deja au trecut 90 de ani de la precedentul seism fagarasan major si inca nu se intampla nimic semnificativ in zona !!!!
Alte regiuni seismice in care se pot produce cutremure cu magnitudini M>4,5 si intensitati mai mari de VI pe scara Mercalli sunt DOBROGEA DE NORD (Mmax=5,4 pe scara Richter, cu evenimente notabile la 13 noiembrie 1981 si 3 octombrie 2004, ambele avand magnitudini de 5,2-5,4 grade pe scara Richter, la adancimi de 10-20 km), CRISANA (unde in secolul 19 s-au produs cutremure de intensitate VII si chiar VIII pe scara Mercalli in 1829 si 1834, magnitudinea nedepasind probabil 5,5-6 pe scara Richter), TRANSILVANIA (cu evenimente mai puternice, de intensitate VIII si magnitudine 5,3-5,5 in 1223, 1523 si 1880, epicentrele in Podisul Tarnavelor, zona Medias-Sighisoara), MARAMURES (cu un numar destul de mare de cutremure cu magnitudini de 4,0-4,7 si intensitati maxime de VII grade pe scara Mercalli in zonele Halmeu-Oas, Baia Mare, Sighetul Marmatiei).
Cutremure locale de mai mica importanta s-au mai produs si in alte zone ale tarii, de exemplu in partea de Est a Munteniei (Mmax<5,4), in OLTENIA si in BUCOVINA. In toate aceste cazuri este vorba despre cutremure crustale, de mica si foarte mica adancime (5-30 km), corelate cu sisteme de falii locale si regionale active.
Nu in ultimul rand, as mai mentiona si faptul ca uneori pe teritoriul tarii se mai resimt cutremure mai violente produse in Peninsula Balcanica, Serbia si Bulgaria, si chiar din Turcia.
Cam atat deocamdata, dar voi mai reveni cu precizari suplimentare daca e cazul:12:
Administrator: am impartit mesajul in paragrafe si am subliniat regiunile de care se vorbeste, pentru parcurgerea mai usoara a textului.
)Ok, dupa acest preambul de salutare si prezentare (c-asa-i politicos, nu ?
)), o sa trec la ceea ce mi-am propus sa scriu astazi...Vorba multa saracia omului, doar ))In mod firesc, cand se vorbeste despre cutremurele din Romania, implicit mai toata lumea se refera la seismele care se produc in Vrancea. Si pe buna dreptate, fiindca aceasta zona epicentrala este, de departe, cea mai activa din tara si printre cele mai active din Europa. In plus, prin caracteristicile sale, zona seismogena Vrancea se deosebeste considerabil de alte regiuni de pe glob unde se mai produc seisme subcrustale, de adancime. Totusi, nu se poate neglija faptul ca, pe teritoriul Romaniei, exista mai multe zone epicentrale care se manifesta diferentiat, ca magnitudine maxima si frecventa de aparitie a evenimentelor semnificative.
Zona epicentrala VRANCEA este de cel mai mare interes, deoarece aici se produc cele mai numeroase cutremure din Romania, cele mai puternice si cu efecte dezastruoase pe ansamblul teritoriului tarii. In fapt, in Vrancea se produc 2 tipuri de cutremure: cele crustale, de mica adancime (h<60 km), de energie relativ joasa si magnitudini destul de mici (maxim 5,2 grade pe scara Richter) si cele subcrustale, intermediare, de mare adancime (60<h<220 km). Acestea din urma sunt cu adevarat periculoase, deoarece ating cele mai mari magnitudini
(Mw,max~7,8-8,0) si se resimt pe arii foarte intinse, producand distrugeri mari nu doar pe teritoriul Romaniei, dar si in tari vecine.
In fiecare secol se produc cam 4-5 cutremure majore vrancene de adancime intermediara, de obicei intre 80-160 km, si cu magnitudini
Mw=7,0 sau mai mare; alte 10-15 cutremure vrancene din fiecare secol au magnitudini mai mici (6-6,9 grade), nu produc pagube mari, dar sunt totusi suficient de puternice pentru a fi resimtite pe arii intinse si a provoca panica destul de mare in randul populatiei.
De exemplu, in ultimii 200 de ani, cele mai importante cutremure vrancene s-au produs la 26 octombrie 1802 (asa-numit \"Cutremurul cel Mare\", creditat cu o magnitudine Mw=7,9 sau Ms~7,7), 26 noiembrie 1829 (Mw~7,3), 23 ianuarie 1838 (Mw~7,5), 31 august 1894 (Mw~7,1), 6 octombrie 1908 (M~7,1), 10 noiembrie 1940 (Mw=7,6), 4 martie 1977 (Mw=7,4) si 31 august 1986 (Mw=7,1). Anumite evaluari au stabilit ca zona Vrancea genereaza cam 90% din totalul cutremurelor cu epicentrele pe teritoriul Romaniei, eliberand cam 95% din energia seismica totala. Interesant este ca in zona Vrancea activitatea seismica cea mai intensa este cea de la mare adancime, in timp ce in crusta terestra seismicitatea este relativ scazuta.
Din punct de vedere al genezei acestor evenimente, cutremurele vrancene intermediare se produc prin rupturi care apar in interiorul unui vechi fragment dintr-o placa tectonica aflata in subductie pana acum mai multe milioane de ani in urma; sub actiunea combinata a unor forte determinate de miscarile unor fragmente ale celor 2 mari blocuri, cel African si cel Euro-Asiatic, o portiune din placa subdusa s-a desprins (partial sau total) din vechea placa si a ramas, in zona Curburii carpatice, intr-o pozitie cvasiverticala, urmand ca in decurs de mai multe milioane de ani sa se digere treptat in astenosfera. Eforturile de compresiune exercitate asupra acestui bloc litosferic subdus, derivate din miscarea unor microplaci tectonice, genereaza, in interiorul respectivului fragment, anumite tensiuni la mai multe etaje de adancime, si care se manifesta prin ruperi cvasipermante ce apar intr-un volum focal destul de ingust, izolat si limitat, cvasivertical, intre 60 si aproximativ 200 km adancime, in zona Carpatilor de Curbura.
Zona Vrancea este considerata a fi, in prezent, drept STADIUL FINAL AL UNEI FOSTE ZONE DE SUBDUCTIE, in care partea scufundata a placii subduse s-a desprins si urmeaza sa se digere in mantaua terestra; subductia a incetat ca atare, la suprafata placile tectonice s-au sudat partial, dar procesele continua la mare adancime, cum spuneam, in interiorul acelui fragment rupt (\"delaminat\") din vechea placa ce s-a subdus candva. Aceasta este, in prezent, originea seismicitatii zonei Vrancea. Modelul acesta explica, la ora actuala, cea mai mare parte a caracteristicilor cutremurelor vrancene, dar si evolutia lantului carpatic de-a lungul erelor geologice. Procesul de subductie din lungul Carpatilor Orientali a determinat formarea acestui lant muntos, prin inaintarea unei placi tectonice de la est spre vest si scufundarea acesteia sub o placa a Europei Centrale, in maniera unui proces de subductie, proces insotit si de activitate vulcanica (stins in prezent).
In celelalte zone seismice ale tarii se produc exclusiv cutremure superficiale, de mica adancime (5-35 km), cu magnitudini mai mici decat ale seismelor vrancene, dar si la intervale mai indelungate; de altfel, cutremurele crustale din zone precum BANAT, FAGARAS-CAMPULUNG, CRISANA, MARAMURES, TRANSILVANIA, DOBROGEA DE NORD s.a au efecte strict locale, manifestate pe arii mai reduse, limitate ca intindere.
In BANAT, in ultimii 200 de ani, au fost semnalate cutremure superficiale (la adancimi mai ales in jur de 10 km), dar cu magnitudini care nu au depasit 5,6-5,8 grade pe scara Richter; din cauza adancimilor mici, insa, aceste seisme au atins uneori intensitati destul de mari in epicentru, de pana la VIII grade pe scara Mercalli. De exemplu, in anul 1879 s-au produs mai multe cutremure relativ puternice la Moldova Noua, in aria danubiana, dintre care cel putin 2 socuri (in 10 si 11 octombrie 1879) au atins local VIII grade pe scara Mercalli si au fost resimtite pana la Sibiu; in anul 1991 in Campia Timisului (sud Timisoara-Banloc, Voiteg) si la Herculane (Culoarul Cernei) s-au produs mai multe cutremure, dintre care cele mai intense au atins magnitudini de 5,5-5,7 grade pe scara Richter si intensitati maxime de VIII grade pe scara Mercalli.
De altfel, regiunea BANAT se caracterizeaza printr-o activitate seismica destul de ridicata, cu numeroase evenimente seismice de magnitudine mai mare de 4,0 si intensitate de cel putin V grade pe scara Mercalli in ultimii 100 de ani. Aceste cutremure se coreleaza cu un sistem de falii crustale active care segmenteaza scoarta terestra in blocuri acoperite de depozite neogene, blocuri cazute si ridicate, si a caror reechilibrare se face prin acumularea unor energii potentiale care se elibereaza brusc. Foarte adesea, cutremurele banatice apar in secvente, serii de cutremure pe durata mai multor luni.
O alta zona seismica importanta este FAGARAS-CAMPULUNG. Aici se produc cele mai puternice cutremure crustale (de mica adancime, 5-30 km) din tara, dar cu o frecventa considerabil mai mica decat a celor din regiunea BANAT. Cutremurele fagarasene tipice au epicentrele localizate in lungul versantului sudic al Muntilor Fagaras, si o data pe secol (de fapt, la intervale de 80-100 de ani) ating magnitudini de ordinul 6, chiar 6,5 grade pe scara Richter. Ultimul cutremur fagarasan major s-a produs la 26 ianuarie 1916 si a atins o magnitudine de 6,4-6,5 grade pe scara Richter; seismul din 1916 s-a produs la o adancime de 10-20 km si a avut o intensitate maxima de IX grade pe scara Mercalli in zona epicentrala.
Seismele fagarasene sunt legate de o serie de falii majore care, pe de o parte, delimiteaza masivul Cozia de Iezer, iar, pe de alta parte, delimiteaza masivul fagarasan de Depresiunea Transilvaniei. In ultimii 300 de ani, seismele fagarasene s-au repetat la intervale medii de 85 de ani, in 1746, 1832 si 1916. Totusi, aceasta ciclicitate este destul de relativa, pentru ca deja au trecut 90 de ani de la precedentul seism fagarasan major si inca nu se intampla nimic semnificativ in zona !!!!
Alte regiuni seismice in care se pot produce cutremure cu magnitudini M>4,5 si intensitati mai mari de VI pe scara Mercalli sunt DOBROGEA DE NORD (Mmax=5,4 pe scara Richter, cu evenimente notabile la 13 noiembrie 1981 si 3 octombrie 2004, ambele avand magnitudini de 5,2-5,4 grade pe scara Richter, la adancimi de 10-20 km), CRISANA (unde in secolul 19 s-au produs cutremure de intensitate VII si chiar VIII pe scara Mercalli in 1829 si 1834, magnitudinea nedepasind probabil 5,5-6 pe scara Richter), TRANSILVANIA (cu evenimente mai puternice, de intensitate VIII si magnitudine 5,3-5,5 in 1223, 1523 si 1880, epicentrele in Podisul Tarnavelor, zona Medias-Sighisoara), MARAMURES (cu un numar destul de mare de cutremure cu magnitudini de 4,0-4,7 si intensitati maxime de VII grade pe scara Mercalli in zonele Halmeu-Oas, Baia Mare, Sighetul Marmatiei).
Cutremure locale de mai mica importanta s-au mai produs si in alte zone ale tarii, de exemplu in partea de Est a Munteniei (Mmax<5,4), in OLTENIA si in BUCOVINA. In toate aceste cazuri este vorba despre cutremure crustale, de mica si foarte mica adancime (5-30 km), corelate cu sisteme de falii locale si regionale active.
Nu in ultimul rand, as mai mentiona si faptul ca uneori pe teritoriul tarii se mai resimt cutremure mai violente produse in Peninsula Balcanica, Serbia si Bulgaria, si chiar din Turcia.
Cam atat deocamdata, dar voi mai reveni cu precizari suplimentare daca e cazul:12:
Administrator: am impartit mesajul in paragrafe si am subliniat regiunile de care se vorbeste, pentru parcurgerea mai usoara a textului.
