• Bine ati venit! Acesta este noul server al forumului Cutremur.net!

Siguranta blocurilor

cck1

New member
Înscris
19 Dec 2005
Mesaje
35
Scor reacție
0
Am si eu o mare problema, mi-e GROAZA de cutremure. Eu locuiesc intr-un bloc care la cutremurul din 77 era ridicat jumatate si e monolit. Stie cineva daca am vre-o sansa in blocul asta sau mai bine ma mut la cort. SI inca ceva. EU stau la etajul 9, e riscul mai mare la etajele superioare sau doar sperietura e mai mare?
 
Am si eu o mare problema, mi-e GROAZA de cutremure. Eu locuiesc intr-un bloc care la cutremurul din 77 era ridicat jumatate si e monolit. Stie cineva daca am vre-o sansa in blocul asta sau mai bine ma mut la cort. SI inca ceva. EU stau la etajul 9, e riscul mai mare la etajele superioare sau doar sperietura e mai mare?

In primul rand da-mi voie sa-ti spun bine ai venit pe forumul nostru :)

In ceea ce priveste problema ridicata de tine: nu trebuie sa te temi de cutremur in blocul in care locuiesti.

Incepand din 1963 au fost introduse primele norme de proiectare antiseismica a blocurilor din Romania. Acestea au fost imbunatatite in 1971 si apoi imediat dupa cutremurul din 1977 si din nou in 1984.

Blocurile aflate in constructie in 1977 au fost expertizate dupa cutremur. Toate structurile lor de rezistenta au fost recalculate, partea deja construita a fost adusa la cerintele normelor antiseismice noi, si au fost terminate conform acestora. Deci blocurile care au fost terminate dupa 1977 sunt conforme normelor antiseismice adoptate dupa cutremur.

In al doilea rand, la cutremurul din 1977 majoritatea cladirilor care s-au prabusit au fost cladiri vechi, construite inainte de 1950, fara nici un fel de conceptie antiseismica. Dintre cladirile noi, doar 2 s-au prabusit la cutremurul din 77:

1. un bloc din bulevardul Metalurgiei, construit in 1970, despre care se stie ca inginerul constructor a furat cat se putea de pe santier, astfel incat betonul folosit nu mai corespundea normelor. Din cate cunosc, inginerul respectiv a infundat puscaria la scurt timp dupa cutremur. - prabusire totala

2. un bloc de pe bulevardul Stefan cel Mare colt cu Lizeanu, construit in 1962, inainte de aparitia primelor norme antiseismice. La parterul blocului se aflau magazine printre care si un salon de prezentare de masini. Pentru a face loc unei masini in vitrina, a fost demolat un stalp de rezistenta de la parter. In urma cutremurului, din cauza lipsei stalpului si a faptului ca blocul nu a fost conceput antiseismic, stalpii de la parterul primei scari s-au distrus, fiind urmati de cei de la etajul intai. Zona scarii respective s-a afundat cu 2 nivele, dar a ramas in picioare, sprijinindu-se de portiunea neafectata a blocului. - prabusire partiala.

Blocurile sunt concepute sa reziste la cutremure. In momentul in care un arhitect face conceptia unui bloc, el pune la bataie toate cunostintele de care dispune pentru a-l face sa reziste cat mai bine in cazul unui cutremur impreuna cu inginerul de constructii. O solutie perfecta nu exista, dar ideea de baza, cat se poate de realista este urmatoarea: construcirea unor cladiri care in cazul unor cutremure foarte puternice sa nu sufere avarii importante.

Este normal ca in pereti sa apara crapaturi, este normal ca tencuiala sa cada, este normal ca peretii sa paraie in timpul unui cutremur. Aceste fenomene sunt perfect normale in cazul unui cutremur si nu trebuie sa sperie pe nimeni. Este ideal ca in cazul aparitiei acestora ele sa fie reparate, prin injectii cu rasini sau camesuire, pentru a feri ca umezeala sa afecteze armatura metalica a peretilor sau stalpilor de beton.

Blocurile monolite sunt blocuri de beton realizate prin turnare. Sunt blocuri mai putin flexibile decat cele construite din cadre de beton (grinzi si stalpi de beton si pereti de BCA) ceea ce inseamna ca se vor balansa mai putin decat cele in cadre in cazul unui cutremur.

Faptul ca stai la etajul 9 este un dezavantaj din cauza faptului ca vei simti balansul in care va intra blocul in timpul unui cutremur. De asemenea este un dezavantaj fiindca este foarte mare pericolul ca tu sa fii lovit de obiecte sau mobilier care se pot deplasa sau rasturna. Te poti trezi cu televizorul in mijlocul camerei sau daca esti in bucatarie sa se rastoarne tot continutul dulapurilor suspendate in capul tau. In caz de cutremur, daca e in timpul zilei du-te in hol langa un perete central de rezistenta, departe de obiecte care pot sa cada peste tine. Daca te surprinde noaptea si nu ai timp sa ajungi in hol rostogoleste-te langa pat si trage pe tine plapuma si perna, de asemenea in ambele cazuri incearca sa iti mentii echilibrul sau sa te agati de un perete sau de piciorul de la pat pentru ca balansul sa nu te loveasca de mobilier sau perete.

Fereste-te sa stai in tocul usii. In cazul in care miscarile sunt puternice este foarte posibil ca usa sa te loveasca cu putere.

Din faptul ca stai la etajul 9 ai si un avantaj: in caz de prabusire partiala a blocului numai primele etaje de jos sunt afectate, deoarece cele mai puternice concentrari de forte au loc la baza blocului.

Nu te astepta la mari avarii in blocul tau, in cazul unui cutremur de peste 7 grade. In 1977 cutremurul a avut un caracter multisoc, au fost 3 cutremure la interval de cateva secunde. Chiar daca ar avea loc un cutremur de peste 7 grade, acesta nu va mai fi atat de distrugator ca cel din 1977. In plus, toate cladirile noi au trecut testul cutremurului din 1986, care a avut 7,2 grade si a durat mai mult de 1 minut. Nici un bloc nu s-a prabusit atunci, si nu au fost inregistrate avarii grave nicaieri.

Inca ceva: blocurile care au cazut in 1977 erau construite cu beton de calitatea care era folosita in mod curent la inceputul secolului trecut: B120. Asta inseamna ca un cm cub de beton rezista la 120 kg greutate asezata deasupra lui. Probele recoltate din blocurile prabusite au relevat ca nici norma aceasta nu a fost respectata, majoritatea apropiindu-se cu greu de o marca inferioara: B90 (ceea ce inseamna ca un cm cub de beton rezista la 90 kg asezate deasupra). Dupa 1964 blocurile au fost construite folosind beton de calitatea B200 iar dupa 1971 s-a folosit beton marca B300 la constructia de locuinte, deci beton la care un cm cub suporta o greutate de 300 kg. Deci actualele blocuri in care locuim, construite dupa 1971, nu numai ca sunt construite tinanad cont de norme antiseismice, dar betonul este de peste 2 ori mai rezistent decat cel folosit la cele mai bune dintre blocurile vechi construite inainte de 1950.

Sper ca prin aceste informatii pe care ti le-am oferit sa intelegi ca nu ai de ce sa te temi, in cazul unui cutremur de peste 7 grade blocul tau probabil va avea cateva crapaturi, tencuiala cazuta, dar nimic mai mult. Tocmai de aceea subliniez: de ce trebuie sa iti fie teama, si asta este ceva ce intr-adevar depinde de tine, este de obiectele care se pot rasturna sau mobilierul care se poate deplasa in cazul unui cutremur. In cazul tau, nu rezistenta blocului este o problema ci modul in care sunt ancorate corpurile de mobilier de la tine din casa. In cazul in care te vei ingriji si de aceasta problema, atunci chiar nu vei avea nici un motiv sa fii ingrijorat de vreun cutremur.
 
Referitor la blocurile vechi de locuit care s-au prabusit la cutremurul din 1977 (deci majoritatea, exceptandu-le pe cele 2 despre care am vorbit in mesajul anterior), iata cateva cauze ce au dus la colapsul acestora:

- proiectarea acestora nu s-a facut nici macar tinand cont de normele de constructie germane care erau in vigoare la acea data (nu e vorba de norme antiseismice, ci norme de constructie). Acestea erau coinstruite din stalpi si grinzi de beton armat si zidarie de umplutura care forma peretii. Grinzile nu isi sprijinea capetele de stalpi ca sa formeze un efect de cadru, stalpii fiind asezati haotic. Peretii aveau deschideri foarte mari de usi si ferestre, fiind asezati si ei la intamplare, doar din punct de vedere functional, fara a se tine cont de realizarea unui efect de diafragma sau celular care ar fi ajutat structura sa suporte efectele unui cutremur.

- proiectarea cladirilor a fost facuta in asa fel incat parcela de care dispuneau proprietarii sa fie ocupata in cea mai mare proportie. Din aceasta cauza s-au realizat cladiri cu o desfasurare dezordonata in plan, care a agravat efectele cutremurului.

- o mare parte din blocurile respective abia rezistau fortelor gravitationale, nemaiputand face fata si unor eforturi datorate unui cutremur.

- in multe cazuri nu s-a tinut cont nici de proiectul initial, spre exemplu blocul Belvedere care a fost proiectat pentru 7 etaje, dupa care proprietarul a obtinut aprobare pentru 9 etaje si construind de fapt 13 etaje (inaltime aproape dubla decat cea care fusese proiectata) fara aprobare.

- multe blocuri avea desfasurari diferite in plan de la un etaj la altul, cu retrageri succesive la etajele superioare

- nu a fost respectata marca betonului specificata in proiecte (B120). Majoritatea au fost construite cu beton B90 iar betonul folosit la blocul Belvedere rezista doar la 60Kg/cm cub!! (deci B60)

- o mare parte din aceste blocuri au fost modificate suprimandu-se pereti si stalpi de rezistenta de-a lungul folosintei lor, pentru a largi spatiul magazinelor de la parter sau a mari camere din apartamente.

- in anumite cazuri au fost folosite modele constructive vechi pentru blocuri de peste 6 etaje, modele care erau concepute pentru cladiri joase (max 2 etaje) si care s-au dovedit a fi extrem de sensibile la cutremure: plafoane din lemn, structura de rezistenta metalica (in loc de beton armat) - care a intrat in \"curgere\" in timpul cutremurului.
 
In al doilea rand, la cutremurul din 1977 majoritatea cladirilor care s-au prabusit au fost cladiri vechi, construite inainte de 1950, fara nici un fel de conceptie antiseismica. Dintre cladirile noi, doar 2 s-au prabusit la cutremurul din 77:

1. un bloc din bulevardul Metalurgiei, construit in 1970, despre care se stie ca inginerul constructor a furat cat se putea de pe santier, astfel incat betonul folosit nu mai corespundea normelor. Din cate cunosc, inginerul respectiv a infundat puscaria la scurt timp dupa cutremur. - prabusire totala

2. un bloc de pe bulevardul Stefan cel Mare colt cu Lizeanu, construit in 1962, inainte de aparitia primelor norme antiseismice. La parterul blocului se aflau magazine printre care si un salon de prezentare de masini. Pentru a face loc unei masini in vitrina, a fost demolat un stalp de rezistenta de la parter. In urma cutremurului, din cauza lipsei stalpului si a faptului ca blocul nu a fost conceput antiseismic, stalpii de la parterul primei scari s-au distrus, fiind urmati de cei de la etajul intai. Zona scarii respective s-a afundat cu 2 nivele, dar a ramas in picioare, sprijinindu-se de portiunea neafectata a blocului. - prabusire partiala.

Ai uitat de blocul din Militari, vis-a-vis de P-ta Veteranilor, din care s-a prabusit o singura scar (celeleate au ramas in picioare); cauza: se pare ca scara care s-a prabusit nu avea stalpi de rezistenta.
 
Alex a spus:
In al doilea rand, la cutremurul din 1977 majoritatea cladirilor care s-au prabusit au fost cladiri vechi, construite inainte de 1950, fara nici un fel de conceptie antiseismica. Dintre cladirile noi, doar 2 s-au prabusit la cutremurul din 77:

1. un bloc din bulevardul Metalurgiei, construit in 1970, despre care se stie ca inginerul constructor a furat cat se putea de pe santier, astfel incat betonul folosit nu mai corespundea normelor. Din cate cunosc, inginerul respectiv a infundat puscaria la scurt timp dupa cutremur. - prabusire totala

Ai uitat de blocul din Militari, vis-a-vis de P-ta Veteranilor, din care s-a prabusit o singura scar (celeleate au ramas in picioare); cauza: se pare ca scara care s-a prabusit nu avea stalpi de rezistenta.

Ai dreptate, primul bloc de care vorbisem a fost cel din Militari, nu Metalurgiei. Am incurcat eu numele:) Dar nu a cazut o singura scara; era un bloc construit din mai multe tronsoane. Un tronson intreg s-a prabusit, echivalent la o scara. Din cauza asta este vorba de prabusire totala.
 
Multumesc pentru primirea pe forum si pentru raspunsurile prompte si pertinente. Chiar m-au ajutat foarte mult, e groaznic sa traiesti intr-o continua groaza si sa faci tot felul de scenarii. Deja ajunsesem sa-mi vad apartamentul ca pe un cosciug.
 
Poate parea incredibil dar sa stii ca blocurile sunt construite f. elastic.Nu trebuie sa iti fie teama si inbloc monolit chiar esti in siguranta.Daca este un cutremur extrem de mare 8-9R nu esti sigur nici pe pamant dar evident am dus la extrem magnitudinea.
 
A fost zilele trecute pe Discovery povestea unui hotel din Singapore.
Acesta a cazut in 60 de secunde fara nici un cutremur.De ce?
Proiectantul a facut o mare greseala de calcul.Din cate am inteles se iau in calcul 2 masuratori;cea a greutatii blocului si cea a greutatii care poate fi sustinuta de un bloc.Proiectantul unei cladiri ia mereu in calcul si greutatea diverselor obiecte ce pot ingreuna structura de rezistenta; mobila, aer conditionat, faianta, gresie, etc
In cazul acestui hotel s-a facut o mare eroare de calcul si in stalpii de rezistenta au aparut microfisuri microscopice (nu se puteau vedea decat la microscop) care au slabit structura si in prima faza au cedat cativa stalpi de rezistenta iar apoi s-a prabusit ca un castel din carti de joc.
Tot in acest reportaj am observat ca deplasarea solului cu cativa cm nu afecteaza, nici aparate de aer conditionat f. mari, nici seife de banci...ci erorile de calcul.
Ceea ce au descoperit specialistii dupa prabusirea acestui hotel i-a socat;proiectantul abia luase in calcul greutatea cladirii asa ca prabusirea lui era doar o chestiune de timp.
Au mai fost cazuri de cladiri prabusite in mai multe tari dar acestea au fost supraincarcate prin construirea unor etaje.
Concluzia mea este ca un bloc, o cladire construita bine nu se darama asa de usor.
A fost un cutremur in Taiwan in urma cu cativa ani in care blocurile s-au retezat de la baza dar \"s-au culcat\" pe cel de alaturi ramanand in picioare.
 
unde era situat blocul belvedere?

Blocul Belvedere era situat pe strada Brezoianu nr 7. In locul lui s-a construit un bloc nou cu 10 etaje.

Se observa o caracteristica la o mare parte din cladirile prabusite la cutremurul din 1977: constructia lor era la intersectia a doua strazi, de obicei pe colt fiind un turn care lega cele doua aripi ale cladirii, sub forma de L. Turnul era in cele mai multe cazuri mai inalt cu cateva etaje decat aripile. Diferentele mari de inaltime intre turn si aripile laterale, precum si lipsa rosturilor intre aceste corpuri de cladire au influentat major comportamentul acestor constructii la cutremur.
 
Ce imi amintesc eu este ca zona Magheru nu este prea sigura din cauza sapaturilor de la metrou care au durat ani de zile, vibratii puternice, etc plus cladiri foarte vechi.
S-a tot vehiculat ca un loc bun de constructie este zona unde este amplasat Casa Poporului.
Din pacate in acea \"Casa\" nu locuiesc cele 2mil si ceva de bucuresteni.
 
Ce imi amintesc eu este ca zona Magheru nu este prea sigura din cauza sapaturilor de la metrou care au durat ani de zile, vibratii puternice, etc plus cladiri foarte vechi.
S-a tot vehiculat ca un loc bun de constructie este zona unde este amplasat Casa Poporului.
Din pacate in acea \\"Casa\\" nu locuiesc cele 2mil si ceva de bucuresteni.

In Bucuresti, cutremurele vrancene se caracterizeaza prin perioade predominante mai lungi ale miscarii terenului, de pana la 1,5 secunde. In acest caz, mai expuse sunt cladirile inalte, la care perioada proprie devine foarte apropiata de cea a miscarii pamantului, ceea ce le expune la fenomenul de rezonanta. Eu locuiesc intr-un bloc de 4 etaje din cartierul Berceni, in sudul orasului, bloc tip, din prefabricate de beton armat. Astfel de blocuri sunt cele mai bune pentru Bucuresti, deoarece perioada lor proprie ar fi de 0,3-0,4 secunde. Desigur ca efectele mai depind si de natura solului, stiut fiind faptul ca Bucurestiul se afla intr-o situatie cu totul speciala, cu depozite aluvionare, si in special in intervalul dintre Dambovita si Colentina. Din pacate, lucrarile la metrou au fost facute cam in pripa (stiti ca pe vremea aceea, in \"epoca de aur\", tronsoanele trebuiau finalizate in cinstea zilei Celui Mai Iubit Fiu al Poporului, in cinstea Congresului al n-spelea al Partidului, etc,etc,etc) si nu prea s-a tinut cont de panza freatica. Oricum, stiu ca se lucreaza acum la o noua harta de microzonare a teritoriului Capitalei.
 
Imi amintesc ca am vazut blocuri de 10 etj construite inainte de \'77.
Erau din placi prefabricate( cele care se aduceau cu tractoare cu remorca) si as fi putut sa jur ca sunt praf si pulbere in 4 martie.
Erau atat de prost finisate incat vedeai la oameni in casa, unii au pus ziare la rosturi ca sa acopere \"imbinarea\" dintre panouri, la altii insa vedeai mobila printre gauri.
Nu au patit absolut nimic in \'77(erau abia date in folosinta). Nu mi-a venit a crede ca sunt in picioare.
Eu am prins cele mai tari zguduieli in bloc de 10etj cu pereti interiori de caramida si e un balans de capeti rau de mare.
Faza e ca in bloc monolit cu pereti interiori din BCA (mai bine zis mici umpluturi langa usi)un cutremur se simte foarte diferit.Este mai rigid si podeaua mai stabila dar ce e drept seismul din 2004 a fost moderat si scurt.
 
Oricum, stiu ca se lucreaza acum la o noua harta de microzonare a teritoriului Capitalei.

Despre harta de microzonare a Bucurestiului am tot gasit si eu informatii de cativa ani. Cred ca pana acum ar cam trebui sa fie terminata, daca nu cumva este deja gata. Oricum, a fost depasita data la care ar fi trebuit sa se finalizeze (care era undeva pe la jumatatea lui 2005).
 
Am auzit si eu ca ar exista o harta mai veche insa dar nu am vazut-o nicaieri.
 
Vreau sa stiu si eu cum e mai bine si cum e mai rau: sa locuiesti intr-un bloc cu stalpi si grinzi, iar peretii din caramida si bca sau intr-un bloc turnat de sus pana jos, ori intr-un bloc prefabricat cu panouri imbinate?? Asta tinand cont de rezistenta la cutremure, evident.
 
La o privire superficiala a subiectului, conform statisticilor realizate dupa cutremurul din 1977 clasificarea in functie de avariile aparute la cladirile de locuit ar fi urmatoarea:

1. cladirile la care s-a observat cel mai mic grad de avariere au fost cele cu panouri de beton armat (betonul nu a fost realizat pe santier iar calitatea acestuia a fost ridicata).

2. cladirile din beton armat monolit realizate prin turnare s-au situat pe locul doi din punct de vedere al avariilor (problemele au aparut la rosturile de turnare existand defecte ascunse mai ales in cazul folosirii cofrajelor glisante, iar betonul turnat pe santier nu a fost realizat la cea mai buna calitate)

3. cladirile cu cadre de beton armat (grinzi si stalpi proiectate sa formeze cadre, este vorba de blocurile construite dupa 1960) au prezentat avarii la parter si la primele doua etaje unde s-a concentrat mai mult energia in timpul cutremurului; avariile de la peretii de umplutura sunt normale in caz de cutremur si nu afecteaza rezistenta si stabilitatea cladirii

4. cladirile cu schelet de beton armat (stalpi si grinzi dar care nu formeaza cadre, blocuri vechi construite inainte de 1945) au prezentat avarii grave, prabusiri partiale sau prabusiri totale ele nefiind proiectate sa faca fata unui cutremur

Cu toate acestea ar trebui luate in calcul mai multi factori atunci cand incerci sa faci o astfel de clasificare. Factori care afecteaza rezistenta unei cladiri mai sunt: umezeala din subsol; modificarile ulterioare ale structurii (pereti sparti, stalpi suprimati, etc); schimbarea destinatiei in folosirea imobilului (o cladire realizata cu o anumita destinatie, de ex pentru locuit poate fi afectata in mod negativ daca in anumite incaperi se depoziteaza elemente grele: case de bani, acumulatori, etc).

In plus, cladirile cu mai putine etaje sunt mai sigure in caz de cutremur.

Personal as prefera sa locuiesc intr-un bloc de 4 etaje construit dupa 1977 din panouri de beton. M-as feri sa locuiesc in cladiri construite inainte de 1945.
 
Aseara la National tv, era arhitectul lui Ceausescu(am uitat numele lui) care a spus ca s-a obsevat ceva extrem de periculos.
Inainte de \'89 pe strazi se dadea iarna cu o sare ca sa indeparteze zapada si ghetusul.
Datorita acestei \"saramuri\" s-a observat ca blocurile de pe bulevarde(cele care au iesire direct pe trotuare) au o rezistenta mai mica cu 10% decat inainte, deoarece aceasta \"saramura\" e erodat cumva baza cladirii.
 
Dupa parerea mea omul s-a hazardad sa dea o astfel de cifra. Asupra stalpilor de la parter nu actioneaza numai sarea care s-a dat pe strazi ci si umezeala de la ploi. Este un fenomen cunoscut si din 1960 se ia in calcul la proiectarea unui bloc.
 
Back
Sus