• Bine ati venit! Acesta este noul server al forumului Cutremur.net!

Siguranta blocurilor

timelessangel a spus:
Salut,

Am mai pus intrebari aici si mi s-a raspuns, dar... am intrebari suplimentare. Locuiesc in Constanta, intr-un bloc din 1976, din placi de beton. Cam asta e tot ce stiu despre bloc. As vrea sa stiu cat de sigur e si care ar fi cel mai sigur punct din apartament. Pentru ca, in mod surprinzator, ultimu cutremur s-a simtit bine. Stau la etajul 4 din 4, si desi mi s-a spus ca blocurile din placi de beton sunt printre cele mai sigure constructii...ma intreb daca faptul ca la un moment dat, prin plafon s-a infiltrat apa (in repetate randuri), nu a afectat rezistenta acestuia. Eu ca punct de siguranta la un seism, am dormitorul (care e cel mai la interiorul blocului). In dormitor nu am nici corpuri suspendate, nici sifonier. Dupa parerea mea, daca ma prinde noaptea un cutremur, nici nu are rost sa ma dau jos din pat, pentru ca e fix pe colt patul. Cu toate astea, al meu barbat se teme sa nu cada plafonul ( in ideea in care mustatile de metal din placa sa nu se fi sudat prost, sau sa nu fi ruginit). Este tocul usii mai sigur? Sau ce alte optiuni as avea in cazul unui 7+?
Stiu ca teoretic vorbind, dobrogea sta relativ bine in caz de seism, cu toate astea...e mai bine sa fiu informata :). De lucrat lucrez in spital, iar acolo, tot teoretic, constructia e facuta sa reziste la seisme puternice, deci ramane sa ma asigur in apartament.

Astept cu drag pareri.
Click pentru a extinde...
Blocurile cu Parter+4 de prefabricate erau considerate mai sigure pentru ca erau supradimensionate, din cauza unor chestiuni de ordin tehnologic. Dar nimic din ce a fost construit inainte de 1977 nu a beneficiat de o proiectare antiseismica propriu-zisa, doar de luarea in considerare in calcul a unor forte orizontale (si asta doar dupa 1963), departe totusi de realitatea unui cutremur vrancean major.
Vechimea blocului si intretinerea necorespunzatoare pot sa fie cauza corodarii unor armaturi din otel, lucru care este cea mai grava avarie posibila la o astfel de structura. Armatura este cea care practic tine betonul sa nu se pulverizeze la intinderile rezultate din incovoiere. Totusi, deteriorarile de la partea inferioara a blocului, in special de la jonctiunea subsol (fundatie) / parter, sunt mai periculoase decat cele de la partea superioara.

Este mult mai sigur decat sub planseul liber un loc in golul usii, daca acest gol este intr-un perete de rezistenta tip diafragma de beton armat, fie el turnat monolit ori prefabricat. Dimpotriva, golurile de usi din pereti despartitori usori (zidarie de caramida sau BCA, fasii din BCA, prefabicate subtiri sau ghips-carton) nu sunt deloc sigure. In privinta spitalului, daca este construit inainte de 1977, asa cum sunt majoritatea din Romania, nu cred ca se poate deloc afirma ca este mai sigur decat blocurile de locuinte, mai ales ca de regula avem la spitale structuri pe stalpi, foarte vulnerabile. Dar poate sa fi beneficiat de o buna calitate a executiei, specifica anilor 60-70, si atunci are o rezerva importanta de rezistenta, chiar daca a lipsit un calcul antiseismic corespunzator.
 
Salutare,

Am o frica de cutremur mai ales dupa ce l-am simtit pe cel din octombrie 2013 cand mai ales la etajul 6 s-a smtit cum se balanseaza foarte usor. Cam cat de sigur este blocul in care locuiesc? Tot ce stiu despre el este:

Denumire si localizare: Bloc R12A , Virtutii nr 4, Bloc P+8+1 etaj retras
An constructie: dupa 1990 ( probabil finalizat in 1994)
Tip structura : banuiesc ca este pe grinzi si stalpi deoarece vad cum se formeaza anumite cadre la interior )
Pereti exteriori si interiori din BCA. Cei exteriori au BCA-urile puse pe lungime astfel ca au o grosime de 50-60cm iar cei interiori 30 cm.
Este bloc cu o singura scara, in forma de L cu laturile egale ( am atasat cateva imagini de pe google maps si google earth )

Are o singura crapatura care inconjoara blocul, pe orizontala, la 80-90 cm de sol , cam pe unde se termina acel ornament( am mai observat si la alte blocuri)

Imagini:
http://postimg.org/gallery/2kqwvj08y/ - interior apartament
http://postimg.org/image/uy7kkljf5/ - imagine forma bloc google earth
https://goo.gl/maps/7Vphg - crapatura
https://goo.gl/maps/YYNfL - bloc
https://goo.gl/maps/pqA0B - fata bloc

Multumesc!
 
Locuiesc in casa cu 9 etaje din panouri prefabricte,data in exploatare in 1986.Deci toti peretii din interiorul apartamentului sunt din panouri intrucit fiecare perete e important...intrebarea mea ar fi cum se comporta un asa bloc in caz de cutremur mai mare?Multumesc mut de raspuns
 
Avand in vedere tipul constructiei si anul executiei, eu zic ca nu vor fi probleme mari; asta, fireste, daca nu s-au facut interventii neautorizate in interior.
 

peretele cela de sub fereastr? are undeva vreo 45 cm...e armatura cu beton...peretele e destul de rigid...?i s_a t?iat m? repet locul de sub fereastra...deci care cred eu nu a afectat eu tare...adic? oricum e fereastra acolo...ce zice?i voi?
 
madalina78 a spus:

peretele cela de sub fereastr? are undeva vreo 45 cm...e armatura cu beton...peretele e destul de rigid...?i s_a t?iat m? repet locul de sub fereastra...deci care cred eu nu a afectat eu tare...adic? oricum e fereastra acolo...ce zice?i voi?
Click pentru a extinde...
Taierea parapetului de sub fereastra la un panou portant sau chiar numai autoportant de fatada influenteaza rigiditatea structurii si deci si raspunsul seismic, acest panou avand si rol de contavantuire. Pozitia la parter este factor agravant. Daca taierea s-a facut cu percutorul si nu cu disc, atunci sunt sanse bune ca sa se fi generat fisuri pe o aria mult mai larga decat strict zona de taiere, cu toate posibilele consecinte. Daca s-a taiat (sau chiar numai "cioplit" partial) si din grinda superioara, atunci e chiar foarte grav. Astfel de lucrari se fac doar cu autorizatie, pe baza de expertiza tehnica si avizul Inspectiei de Stat in Constructii. Un expert responsabil interzice de regula o atare interventie sau, dupa caz, poate dispune masuri de consolidare prin bordurare a golului astfel latit in panou.

PS. Avem topic dedicat unor astfel de discutii. Aici se discutase despre blocul "Continental"...
 
am mutat discutia aici, la locul ei. Arhi Tect, merci pt raspuns.
 
Nimic ce contine beton + armaturi din otel nu trebuie taiat sau perforat la un bloc, nici macar 1 cm din asemenea element. Acele materiale de constructie nu sunt puse degeaba acolo, ele preiau atat forte statice din exploatarea curenta cat si dinamice din cutremur. Inca o data oameni buni: peretii din beton armat nu sunt dimensionati mai mult decat trebuie, deci orice se taie are consecinte iremediabile.
 
Buna, si pe mine ma nelinisteste siguranta blocului in care locuiesc.

Stau in Suceava, intr-un bloc cu peretii turnati din beton armat, la etajul 3 din 4. Stiu sigur ca vecinii de la parter si de la 2 au taiat pereti de rezistenta, insa din cate am inteles nu au taiat si grinzile peretilor respectivi.

Am motive de ingrijorare? Daca intradevar nu sunt taiate grinzile, e blocul mai sigur?
Multumesc anticipat pentru orice informatie.

Iruu a spus:
Buna, si pe mine ma nelinisteste siguranta blocului in care locuiesc.

Stau in Suceava, intr-un bloc cu peretii turnati din beton armat, la etajul 3 din 4. Stiu sigur ca vecinii de la parter si de la 2 au taiat pereti de rezistenta, insa din cate am inteles nu au taiat si grinzile peretilor respectivi.

Am motive de ingrijorare? Daca intradevar nu sunt taiate grinzile, e blocul mai sigur?
Multumesc anticipat pentru orice informatie.
Click pentru a extinde...

Am uitat sa mentionez ca blocul a fost construit in 1979. Cutremurul din 2004 a fost ultimul care s-a simtit aici.
 
Iruu a spus:
Stau in Suceava, intr-un bloc cu peretii turnati din beton armat, la etajul 3 din 4. Stiu sigur ca vecinii de la parter si de la 2 au taiat pereti de rezistenta, insa din cate am inteles nu au taiat si grinzile peretilor respectivi.
Click pentru a extinde...
Asa ceva nu exista. Peretii de rezistenta nu au cum sa aiba grinzi. Daca sunt din caramida, au doar centuri superioare, si acelea nu pot prelua in nici un caz rolul unor grinzi, nefiind dimensionate la incovoiere. Daca sunt din beton armat (diafragme turnate monolit sau prefabricate), atunci se leaga direct de plansee, deci imposibil sa se poata diferentia grinzi. Exista legat de diafragme doar buiandrugi scurti, strict deasupra golurilor proiectate original, si acestia sunt de fapt o zona cu armare suplimentara care continua si in lateralul respectivului gol de trecere, iar daca acest gol este "largit" sau "inaltat" sau "boltit" de mesteri, chiar si numai cu cativa centimetri, se distruge practic intreaga rezistenta la cutremur a respectivei diafragme, nu e vorba doar de o mica modificare locala fara insemnatate.

Chestia cu "a pastrat grinzile" este cel mai probabil fie o exprimare gresita, fie o poveste fantasmagorica inventata de infractorul care a distrus peretii, in speranta ca isi pacaleste astfel vecinii si nu il vor reclama la parchet pentru distrugere de bunuri proprietate privata (structura de rezistenta este in ansamblul ei proprietate comuna indiviza in cote parti a tuturor proprietarilor de apartamente, indiferent de locul concret al elementului constructiv afectat), plus pentru lucrari de constructii-demolare efectuate fara autorizatie de construire conform Legii nr. 50/1991, cu punerea vadita in pericol a sigurantei (rezistentei si stabilitatii) constructiei precum si a vietii si sanatatii oamenilor, conform Legii nr. 10/1995.
 
O intrebare - stau intr-un bloc cu 4 etaje, chiar pe colt. Din punct de vedere structural si al rezistentei cladirii, e mai bine sa stai undeva in "centrul" cladirii, undeva "la colt", sau nu exista nicio diferenta?
 
Eu am intalnit caz similar intr-un apartament in care proprietarul taiase o diafragma de BA dintre bucatarie si sufragerie pentru a creea un open space. Personajul a dat jos tot peretele mai putin cca 30-40 de cm lasati in partea de sus, bucata care sustinea el foarte convins ca actioneaza ca o grinda. Asemenea specimene nu inteleg ca a arata ca o grinda nu este acelasi lucru cu a fi o grinda!!. Eu nu inteleg iarasi cum de vecinii acestor oameni trec cu vederea cand cineva darama un perete de rezistenta pentru ca este destul de zgomotos ca sa faci lucrul asta. Mai stiu un caz unde cineva care locuieste la etajul 10/10 intr-un bloc monolit din 1967 tip OD-u a "amenajat" prin anii '90 mai toti peretii din casa lasand mai tot apartamentul cu 3 camere un fel de open space. Pe atunci nimeni nu stia de ISC si ca viteazul asta sunt convins ca au mai fost destui.
 
Alleycat a spus:
Personajul a dat jos tot peretele mai putin cca 30-40 de cm lasati in partea de sus, bucata care sustinea el foarte convins ca actioneaza ca o grinda. Asemenea specimene nu inteleg ca a arata ca o grinda nu este acelasi lucru cu a fi o grinda!!. Eu nu inteleg iarasi cum de vecinii acestor oameni trec cu vederea cand cineva darama un perete de rezistenta pentru ca este destul de zgomotos ca sa faci lucrul asta. Mai stiu un caz unde cineva care locuieste la etajul 10/10 intr-un bloc monolit din 1967 tip OD-u a "amenajat" prin anii '90 mai toti peretii din casa lasand mai tot apartamentul cu 3 camere un fel de open space. Pe atunci nimeni nu stia de ISC si ca viteazul asta sunt convins ca au mai fost destui.
Click pentru a extinde...
Nu numai ca daca lasi o bucata de diafragma agatata de tavan aceasta nu actioneaza ca o grinda, dar face si mai mult rau decat daca n-ai lasa-o! Acea bucata incarca cu o greutate moarta intreg ansamblul lipsit deja de posibilitatea de a transmite corect spre sol sarcinile gravitationale, nu mai vorbim de sarcinile din cutremur. Practic, atunci cand un iresponsabil distruge un perete diafragma din beton armat, la toate nivelele de deasupra, diafragma ramasa va deveni un fel de grinda ad-hoc, fara armare corespunzatoare si cu intinderi uriase la baza, care pur si simplu o vor spulbera chiar si la o actiune seismica moderata sau din senin, doar din cauza incarcarii din exploatarea normala. Restul lasat agatat de tavan nu face decat sa traga in jos si mai tare ceea ce oricum tinde sa se prabuseasca si pana la urma chiar se va prabusi.

Apropo de vecini: nimeni nu are acces pe o proprietate privata decat cu acordul proprietarului sau cu mandat din justitie. Chiar si o plangere la politie in timpul flagrantului poate ramane fara succes, iar ulterior este prea tarziu pentru regrete: o diafragma sparta nu se mai poate aduce niciodata la rezistenta initiala, chiar daca in urma unei sentinte judecatoresti (obtinute peste cativa ani...), cel ce a produs prejudiciul ar fi obligat la o consolidare extrem de costisitoare si chiar ar face-o corect si la timp. Betonul carpit nu mai poate fi niciodata ce a fost inainte.

In privinta incidentei unor astfel de modificari ce presupun afectarea integritatii unor diafragme, inclin sa cred ca aproape nu exista bloc din Romania in care sa nu existe macar unele modificari aparent minore (largiri de usi si ciopliri de bolti, treceri de conducte de gaz si de deflectoare de CT de apartament prin grinzi sau buiandrugi). Inlaturarea completa pe un nivel a unei diafragme este un caz mai rar pentru ca tine de "prosperitatea" deosebita a respectivului locatar, o astfel de interventie fiind scumpa. Dar nu e nicidecum o practica izolata, fiind una din cele mai periculoase interventii intalnite in practica, alaturi de perforarea planseelor pentru a crea "duplexuri" cu scara intre apartamente suprapuse pe verticala.

Inspectia de Stat in Constructii evita in general sa se implice in astfel de cazuri, tergiversand la maximum cercetarile si pasand problema in curtile primariilor, desi este singurul organ abilitat de lege in Romania sa se ocupe de problema. Probabil asteapta cutremurul, si dupa aceea multi viteji de birou se vor arata si vor condamna vehement interventiile neautorizate etc etc...

quake a spus:
O intrebare - stau intr-un bloc cu 4 etaje, chiar pe colt. Din punct de vedere structural si al rezistentei cladirii, e mai bine sa stai undeva in "centrul" cladirii, undeva "la colt", sau nu exista nicio diferenta?
Click pentru a extinde...
O cladire corect proiectata si executata antiseismic nu trebuie sa aiba in principiu zone mai bune si zone mai proaste. Este adevarat ca, in cazul structurilor in cadre (stalpi si grinzi pe doua directii, legate in noduri rigide), se ia in calcul scenariul ruperii mai intai a grinzilor si abia apoi a stalpilor sub actiunea seismului, in acest fel utilizandu-se, in cazuri ce depasesc previziunile, acea resursa ultima a consumarii de energie prin deformari plastice si de intarziere in acest mod a colapsului general. Dar, intr-o cladire inalta din beton armat care totusi colapseaza, este aproape imposibil sa prevezi care vor fi zonele mai sigure, caci in majoritatea cazurilor totul devine un morman de moloz. Practica a aratat insa totusi, ca, in cazul mai rar al prabusirilor partiale, perimetrul cladirii si colturile sunt de regula afectate inaintea miezului volumului.
 
Poveste din auzite:
Un turc a cumparat un etaj intreg (mi se pare ca ultimul etaj) intr-un bloc din centru Bucurestiului, bloc construit cu stalpi, si a darmat toti perestii din becea, dar ajunsese la un moment dat, sa le spuna muncitoriilor "vedeti sa darmati si asta", la care muncitorii erau ceva de genul "dar aia ii casa liftului". :)
 
salutare tuturor. locuiesc intr-un bloc de 8 etaje, construit in 1964 pe soseaua giurgiului in bucuresti. acest bloc nu a fost expertizat niciodata dpdv al riscului seismic. ma intereseaza cum si de catre cine (eventual daca trebuie facuta o solicitare in acest sens catre o autoritate de stat) se face aceasta evaluare. In cazul in care blocul este incadrat in una din clasele de risc seismic, cum se face consolidarea (cat suporta statul si cat propietarul)? Ce sanse sunt ca acest bloc sa fie incadrat intr-una din clasele de risc seismic (avand in vedere anul constructiei)? Dupa cat timp un bloc de locuinte incepe sa se degradeze? Mentionez ca blocul in care stau are structura de beton armat cu pereti despartitori de caramida. In speranta unor raspunsuri prompte, va multumesc anticipat. :109:
 
doru a spus:
salutare tuturor. locuiesc intr-un bloc de 8 etaje, construit in 1964 pe soseaua giurgiului in bucuresti. acest bloc nu a fost expertizat niciodata dpdv al riscului seismic. ma intereseaza cum si de catre cine (eventual daca trebuie facuta o solicitare in acest sens catre o autoritate de stat) se face aceasta evaluare. In cazul in care blocul este incadrat in una din clasele de risc seismic, cum se face consolidarea (cat suporta statul si cat propietarul)? Ce sanse sunt ca acest bloc sa fie incadrat intr-una din clasele de risc seismic (avand in vedere anul constructiei)? Dupa cat timp un bloc de locuinte incepe sa se degradeze? Mentionez ca blocul in care stau are structura de beton armat cu pereti despartitori de caramida. In speranta unor raspunsuri prompte, va multumesc anticipat. :109:
Click pentru a extinde...
Nu pot din pacate sa dau un raspuns, dar din cate am aflat in anii trecuti de la experti tehnici seriosi, statul plateste teoretic doar expertiza tehnica, lucrare care este infima valoric pe langa executia consolidarii in sine. Cuvantul "teoretic" nu este intamplator, expertii nevrand in general sa aiba de a face cu Statul Roman, care - dupa ce ca nu contracteaza la pretul pietii - de regula mai si "uita" sa plateasca respectivele expertize. De aici, concluzia trasa era ca oamenii de fapt nu primesc nici un ajutor de la stat in aceasta privinta (desi statul are o mare parte de vinovatie prin subestimarea riscurilor si neadaptarea normativelor in deceniile trecute). Asta cred ca explica si putinatatea lucrarilor de consolidare din ultimul sfert de secol. Este posibil insa ca, independent de stat (guvern), Primaria Municipiului Bucuresti sa aiba un buget la nivel local aprobat pentru astfel de lucrari, nu cunosc mai multe detalii dar sigur se pot afla direct din institutie. Ma tem insa ca cererile foarte numeroase coplesesc posibilitatile. In restul tarii, nimeni nu consolideaza nimic, poate cu foarte putine exceptii care tin strict de initiativa privata si de cazul unor cladiri vechi, dar mici ca dimensiuni.

In privinta constructiei concrete amintite (bloc P+8 din 1964), in mod cert doar o mica parte din cerintele actuale de performanta antiseismica erau avute in vedere la vremea respectiva, dar totusi mult mai consistent decat anterior anului 1963 (moment pana cand practic problema cutremurelor a fost ignorata in normativele tehnice romanesti). Mai departe insa conteaza si alte aspecte (vezi postari anterioare), care chiar nu pot fi evaluate fara cercetari de specialitate. Trebuie obtinut un certificat de urbanism, apoi se elaboreaza expertiza (de catre expert tehnic in rezistenta si stabilitate, atestat de minister) si, daca este cazul, proiectul tehnic de consolidare (de catre inginer de rezistenta, ingineri de instalatii plus arhitect) si verificarea acestuia de catre verificator atestat. Pentru executarea lucrarilor este necesara autorizatie de construire.

Atuurile principale ale majoritatii constructiilor inalte ridicate in anii 60 raman: simplitatea formelor (care reduce tensiunile in caz de seism), trama cu deschideri mici si regulate si foarte buna calitate a executiei. Lipsurile lor sunt pe de alta parte: dimensionarea insuficienta la actiuni dinamice, flexibilitatea excesiva sau neuniform gradata pe nivele, rosturile constructive prea rare, neutilizarea nodurilor rigide in cazul structurii pe stalpi si grinzi, lipsa bordajelor si a grinzilor de fatada in cazul structurilor pe diafragme, procentul de armare mic al betoanelor si insuficienta armaturilor care preiau forfecarile (etrieri, bare inclinate etc).
 
Arhi Tect a spus:
doru a spus:
salutare tuturor. locuiesc intr-un bloc de 8 etaje, construit in 1964 pe soseaua giurgiului in bucuresti. acest bloc nu a fost expertizat niciodata dpdv al riscului seismic. ma intereseaza cum si de catre cine (eventual daca trebuie facuta o solicitare in acest sens catre o autoritate de stat) se face aceasta evaluare. In cazul in care blocul este incadrat in una din clasele de risc seismic, cum se face consolidarea (cat suporta statul si cat propietarul)? Ce sanse sunt ca acest bloc sa fie incadrat intr-una din clasele de risc seismic (avand in vedere anul constructiei)? Dupa cat timp un bloc de locuinte incepe sa se degradeze? Mentionez ca blocul in care stau are structura de beton armat cu pereti despartitori de caramida. In speranta unor raspunsuri prompte, va multumesc anticipat. :109:
Click pentru a extinde...
Nu pot din pacate sa dau un raspuns, dar din cate am aflat in anii trecuti de la experti tehnici seriosi, statul plateste teoretic doar expertiza tehnica, lucrare care este infima valoric pe langa executia consolidarii in sine. Cuvantul "teoretic" nu este intamplator, expertii nevrand in general sa aiba de a face cu Statul Roman, care - dupa ce ca nu contracteaza la pretul pietii - de regula mai si "uita" sa plateasca respectivele expertize. De aici, concluzia trasa era ca oamenii de fapt nu primesc nici un ajutor de la stat in aceasta privinta (desi statul are o mare parte de vinovatie prin subestimarea riscurilor si neadaptarea normativelor in deceniile trecute). Asta cred ca explica si putinatatea lucrarilor de consolidare din ultimul sfert de secol. Este posibil insa ca, independent de stat (guvern), Primaria Municipiului Bucuresti sa aiba un buget la nivel local aprobat pentru astfel de lucrari, nu cunosc mai multe detalii dar sigur se pot afla direct din institutie. Ma tem insa ca cererile foarte numeroase coplesesc posibilitatile. In restul tarii, nimeni nu consolideaza nimic, poate cu foarte putine exceptii care tin strict de initiativa privata si de cazul unor cladiri vechi, dar mici ca dimensiuni.

In privinta constructiei concrete amintite (bloc P+8 din 1964), in mod cert doar o mica parte din cerintele actuale de performanta antiseismica erau avute in vedere la vremea respectiva, dar totusi mult mai consistent decat anterior anului 1963 (moment pana cand practic problema cutremurelor a fost ignorata in normativele tehnice romanesti). Mai departe insa conteaza si alte aspecte (vezi postari anterioare), care chiar nu pot fi evaluate fara cercetari de specialitate. Trebuie obtinut un certificat de urbanism, apoi se elaboreaza expertiza (de catre expert tehnic in rezistenta si stabilitate, atestat de minister) si, daca este cazul, proiectul tehnic de consolidare (de catre inginer de rezistenta, ingineri de instalatii plus arhitect) si verificarea acestuia de catre verificator atestat. Pentru executarea lucrarilor este necesara autorizatie de construire.

Atuurile principale ale majoritatii constructiilor inalte ridicate in anii 60 raman: simplitatea formelor (care reduce tensiunile in caz de seism), trama cu deschideri mici si regulate si foarte buna calitate a executiei. Lipsurile lor sunt pe de alta parte: dimensionarea insuficienta la actiuni dinamice, flexibilitatea excesiva sau neuniform gradata pe nivele, rosturile constructive prea rare, neutilizarea nodurilor rigide in cazul structurii pe stalpi si grinzi, lipsa bordajelor si a grinzilor de fatada in cazul structurilor pe diafragme, procentul de armare mic al betoanelor si insuficienta armaturilor care preiau forfecarile (etrieri, bare inclinate etc).
Click pentru a extinde...

Multumesc mult pentru lamuriri. Am luat de curand acest apartament datorita pretului mic de achizitie si abia dupa am inceput sa ma gandesc la problemele care vin la pachet la o constructie veche. Problema e ca apartamentul e achizitionat prin credit si daca se mai adauga inca o rata (de la consolidare - in cazul in care aceasta se impune)... ies in paguba rau de tot. ar trebui totusi ca statul sa aibe grija si de blocurile vechi iesite din garantie, construite prin tot bucurestiul si cumva sa gaseasca o modalitate prin care locatarii sa nu se expuna la riscuri traind in aceste blocuri. Va multumesc inca odata pentru raspuns. ;)
 
Salutare.

Are cineva idee despre situatia blocurilor 4 pana la 12 din Bacau, str. Marasesti?

Ideea e ca au fost expertizate in 1991 si nu au fost incadrate in nici o clasa de risc seismic. In 1998, brusc, in baza Notei Jutificative 318/1998 au fost incadrate in clasa de risc I (bulina rosie). DIn pacate nu am gasit continutul acestei note, altfel nu deranjam:)

http://www.mdrl.ro/_documente/lucrari_publice/risc_seismic/bacau.PDF

Am o cunostiinta care a mostenit de la bunicii decedati un aprtament la bl. 4, si este interesata despre riscurile la care se expune pe termen mediu, in cazul mutarii in imobil.

Blocurile sunt construite in 1961, Parter inalt + 4 E, au spatii comerciale la parter, nu prezinta avarii de structura vizibile, nu prezinta pereti crapati (din caramida) ci doar tencuiala desprinsa pe exterior care a expus caramida.

Mai curios mi se pare ca nr. 4 poate fi asigurat la seism de si are bulina, pe cand nr. 11 care a fost deja consolidat, nu...

Umbla zvonuri ca ar fi fost in 1998 incadrat n clasa I datorita unor interese ale defucnctului Sechelariu.

Cunoaste cineva amanuntit situatia?

Multmesc.
 
XoR a spus:
Blocurile sunt construite in 1961, Parter inalt + 4 E, au spatii comerciale la parter, nu prezinta avarii de structura vizibile, nu prezinta pereti crapati (din caramida) ci doar tencuiala desprinsa pe exterior care a expus caramida.

Mai curios mi se pare ca nr. 4 poate fi asigurat la seism de si are bulina, pe cand nr. 11 care a fost deja consolidat, nu...
Click pentru a extinde...
Nu cunosc cazul concret, dar pot sa dau niste informatii generale. Chiar daca nu sunt avarii vizibile cu ochiul liber, acest tip de constructii (pe stalpi) nu au fost proiectate la vremea respectiva corespunzator cu regimul seismic al tarii noastre. Din acest motiv, in mod cert ar trebui sa se incadreze in risc seismic, cel mai probabil chiar gradul I, pentru cladirile realizate pana in 1963. Or fi ele mai rezistente decat multe blocuri din Bucuresti construite inainte de 1940, dar tot nu au cum sa atinga acel prag minim de siguranta prevazut de normativele actuale. Iar faptul ca au trecut deja prin doua cutremure mari (1977 si 1986) o fi fost de bine la vremea respectiva, dar nu e deloc in favoarea ideii ca si-ar fi pastrat macar rezistenta initiala avuta, atat cat era ea. Nu e vina nimanui dintre proiectanti sau constructori, ci doar a Statului Roman care i-a obligat pe acestia, prin legislatia prost croita si limitarile valorice impuse investitiilor, sa nu ia in seama existenta cutremurelor majore, cu frecventa mare de revenire, cu ignorarea semnalelor de alarma trase de specialistii adevarati.

PS. Asiguratorii in Romania nu fac distinctie si nu analizeaza riscul fiecarei cladiri, ei stiu ca oricum in caz de catastrofa generalizata la nivel national vor putea uza de anumite clauze ambigui din contract pentru a se salva de la plata unor despagubiri uriase, de altfel imposibil de onorat.
 
Trebuie să te autentifici sau să te înregistrezi pentru a răspunde aici.
Back
Sus