• Bine ati venit! Acesta este noul server al forumului Cutremur.net!

[split] Ipoteze privind legenda daramarii Manastirii Argesului

-------
care o fi legatura cu legenda?
-------
dar cu Negru-Vodă?

câte personaje în istorie cunoşti cu apelativul „Negru”?

ps: pt. că aţi fost cam măgari nu vă mai destăinui nimic...
 
ps: pt. că aţi fost cam măgari nu vă mai destăinui nimic...
draga zippy99, tin sa-ti spun ca tocmai ti-ai capatat un avertisment din cauza limbajului folosit. e cazul sa te cenzurezi putin.
cit despre ”destainuiri”, iti repet ce ti-am mai spus, ma lipsesc de ele, nu m-au lamurit cu nimic.
 
\'zippy99\' pid=\'26467\' dateline=\'1250184546\' a spus:
ps: pt. că aţi fost cam măgari nu vă mai destăinui nimic...
draga zippy99, tin sa-ti spun ca tocmai ti-ai capatat un avertisment din cauza limbajului folosit. e cazul sa te cenzurezi putin.
cit despre ”destainuiri”, iti repet ce ti-am mai spus, ma lipsesc de ele, nu m-au lamurit cu nimic.

poate ca o fi vrut sa spuna asini, dar l-a luat pe dinainte exprimarea plastica :harhar: :harhar: :worthy: :worthy: :ack:
 
Tainele sunt de fapt niste evidente neintelese.Zippy99 ne propune sa meditam despre ideea de distrugere/reconstruie pe baza astronomiei hinduse. Astfel introduce in exegeza baladei niste elemente incontrolabile. Foarte elegant , dar precum se vede , cei din topic nu prea inteleg care-i lagatura. Nu sunt magari de loc , Zippy99, sunt doar interesat de alte lucruri , poate mai exacte si mai concrete. NEGRU VODA este \" domnitorul venit dinspre miazanoapte\" in toate baladele, si cantece din Balcani pana-n Mongolia - daca luam personajul in mod simbolic. De altfel , era figura istorica , cavaler al ordinului Sf.Gheorghe , cu armura neagra.
 
ba cam sunt, pt. că ei au făcut topic... nu eu... şi l-au făcut pornind de la ce am scris eu... dar vor explicaţii „ştiinţifice”... I\'m out of here...
 
\\"ce ziua se cladea, noaptea se darama\\" are noime mult mai profunde...

Aşa e. Nicidecum legenda nu are ca element declanşator un cutremur. Sorry GeoX, dar aici ai cam dat-o-n bară. :) Bine că doar aici.
Personal, nu cred că legenda (balada populară) meşterului Manole e legendă, fiindcă legenda trebuie să conţină un mic sâmbure de adevăr.
Totul în această superbă creaţie e o îngemănare de mituri: mitul jertfei pentru creaţie, cu pasiunea pentru creaţie şi pentru iubire, ceva din mitul lui Sisif, chiar şi mitul lui Icar are un loc aparte în sfârşitul baladei.
Lucian Blaga a sesizat acest aspect şi a creat şi o piesă pe marginea acesteia, o dramă, drama creatorului de valori durabile.
 
Eu am facut doar o corelatie cu faptul ca manastirea se afla intr-o zona seismica, si cu faptul ca seismele locale au un anumit mod de manifestare; pornind de aici, am facut doar o presupunere.
 
Ce serie de cutremure să fie să se tot dărâme mănăstirea aia seară de seară? :30:
Nu, e o parabolă foarte gândită, studiată şi lucrată, culmea, de un anonim popular. Evident, la baza ei au stat miturile universale şi omniprezente ale omenirii. Deh, suntem oameni, bre!

PS: un off-topic scurt. De-abia am venit dintr-un circuit prin zonele amintite aici. Spre ruşinea mea, am tot ocolit centrul ţării până acum. Am tot fost prin celelalte părţi, dar aici, nu. M-au fermecat Făgăraşul (munţii), Transfăgărăşanul, care ar trebui să fie o mândrie naţională, mi-au plăcut Sibiul, Sighişoara.
Din păcate, mizeria de peste tot şi ţăranii de pe şoselele patriei şi de prin popasuri atenuează această senzaţie, dar tot nu reuşesc să o facă să pălească de tot. Şi fiindcă tot discutam pe chat odată despre ţărani de la oraş, trebuie să reafirm şi aici că (şi sper să nu jignesc pe nimeni de aici), cei mai mulţi ţărani, indisciplinaţi şi nesimţiţi sunt din Bucureşti. E o părere obiectivă, să ştiţi, că n-am nimic cu nimeni.
O zi bună să aveţi. :27:
PPS: mi-am propus ca, măcar o dată pe an, să \"fac\" Transfăgărăşanul. Italienii zic \"vedi Napoli, poi muori\" (conotaţia pozitivă a expresiei, fireşte), noi ar trebui s-o adaptăm şi să avem şi noi \"dacă ai văzut Transfăgărăşanul (+peisajul înconjurător), poţi muri liniştit\". Culmea, anterior am văzut şi munţii Alpi austrieci, mi-au plăcut foarte mult, Alpii elveţieni şi italieni, la fel, dar Făgăraşul (chit că e mai scund) are un farmec aparte, sălbatic, cu iz mioritic... :)

În attachement, o poză făcută de mine acum câteva zile. Enjoy it! Vor mai apărea şi altele pe blog, cred, în timp. :27:
 
\\"ce ziua se cladea, noaptea se darama\\" are noime mult mai profunde...

Pe de altă parte, mai e şi ideea că tagma masonilor avea nişte numere (proporţii de aur) pe care le foloseau în proiectarea edificiilor lor. Tot ce nu respecta acele proporţii, nu era viabil, cădea, se dărâma. Probabil, că şi aceste taine a reuşit acel meşter Manole să le afle, tot năzuind la ele, prin muncă şi prin jertfa proprie şi a aproapelui (iubita). Deh, interpretări se pot găsi multe, tocmai aici e frumuseţea şi trăinicia balade, farmecul ei perpetuui.

Notă: http://www.almeea.com/numarul-de-aur/
 
cei mai mulţi ţărani, indisciplinaţi şi nesimţiţi sunt din Bucureşti

Asa o fi, dar ce te faci ca multi dintre proletarii din blocurile de apartamente bucurestene sunt, la origine, tarani get-beget ? Cunosc suficiente exemple in acest sens. Atunci cum am spune, tarani bucuresteni proveniti de la tara ?
 
Si oricum, nu asta ar fi de considerat criteriul de baza pentru a-i judeca. Intr-adevar, o vecina de-a mea e o scorpie (si e de la tara), dar am si un vecin cat se poate de cumsecade, om la locul lui, si care e tot de la tara.
Oricum, afirmatia \"cei mai multi tarani sunt din Bucuresti\" impunea anumite clarificari.
 
Offtopic: nu as asocia in mod automat termenul de \"taran\" cu ceva negativ. Chiar acum cateva zile m-a interpelat un vajnic mitocan de la oras, intr-un vehicul de transport in comun, cu desteapta expresie \"Da-te la o parte, ba tarane!\". Plus ca stiu o multime de persoane realmente \"de aur\", desi de origine sunt de la tara. Nu toata lumea e ca madam Soare, totusi.
Ontopic: hai sa facem un pic abstractie de mesterul Manole. Deci lasand la o parte aceasta \"istorie\", e totusi plauzibil ca, in timp, manastirea Argesului sa fi fost afectata de cutremure, atat vrancene cat si fagarasene. Locatia sa a predispus-o la a suporta efectele acestor cutremure. Repet, nu ma refer la Manole, nici la construirea manastirii, ci exclusiv la perioada de dupa terminarea constructiei.
 
oricum, manole n-ar fi putut sa ridice cine stie cit intr-o zi...cred ca ziua era totusi un interval oarecare de timp
 
thibo, în legenda meşterului manole mai important nu e sacrificiul femeii ci al meşterului care se aruncă de pe acoperiş la terminarea construcţiei astfel apărând fântâna! Leitmotivul fântânii este prezent în multe legende... şi bănuiesc că ştii ce noime are...
btw cât despre nevasta lui Manole, vezi Ifigenia (războiul Troiei) de exemplu...

Daca ar fi citit Freud, legenda, ar fi facut o prelegere de psihanaliza pt a elucida decizia, de sorginte onirica, a lui Manole prin care si-a inchis Ana intre zidurile manastirii...
Mi-ar placea totusi sa ascult si un filolog pe aici, care ne-ar prezenta...paradigmele care se pot afla in legenda sau legendele manastirii...
Personal, eu ramin (si) la acest domeniu, la cunostintele scolare care sunt conforme cu opinia lui ursamajor si legenda nu are la baza vreo activitate seismica:

Personal, nu cred că legenda (balada populară) meşterului Manole e legendă, fiindcă legenda trebuie să conţină un mic sâmbure de adevăr.
Totul în această superbă creaţie e o îngemănare de mituri: mitul jertfei pentru creaţie, cu pasiunea pentru creaţie şi pentru iubire, ceva din mitul lui Sisif, chiar şi mitul lui Icar are un loc aparte în sfârşitul baladei.
Lucian Blaga a sesizat acest aspect şi a creat şi o piesă pe marginea acesteia, o dramă, drama creatorului de valori durabile.

... pentru ca prelegerea lui zippy99 e departe de a fi exhaustiva atit timp cit tema initiala nu se vede sau e ascunsa rau. Nu cred ca istoriile culturale ale neamurilor sunt ...endemice, ele se intrepatrund, imprumuta, mi-ar placea sa-i reuseasca lui zippy demonstratia dar pe mine nu m-a convins, probabil ca nivelul meu cultural e de vina...

[quote name=\'\'ursamajor\']Pe de altă parte\' date=\' mai e şi ideea că tagma masonilor avea nişte numere (proporţii de aur) [/quote\']
q.e.d :)... de la legenda manastirii se poate ajunge la sirul lui Fibonacci, proportia de aur si spirala logaritmica, intilnite pretutindeni in natura si in noi.
Dar, oricum, imi plac abordarile citite aici:) .
 
Si oricum, nu asta ar fi de considerat criteriul de baza pentru a-i judeca. Intr-adevar, o vecina de-a mea e o scorpie (si e de la tara), dar am si un vecin cat se poate de cumsecade, om la locul lui, si care e tot de la tara.
Oricum, afirmatia \\"cei mai multi tarani sunt din Bucuresti\\" impunea anumite clarificari.

Şi româna are cuvinte cu câte două sau mai multe conotaţii. Ţăran de la oraş (cu conotaţie negativă) e acel mitocan, prost crescut, egoist, egocentric etc. Ţăranul (fost agricultor la sat) de la oraş, cu conotaţie normală, e un individ liniştit, modest (de cele mai multe ori) muncitor etc. Că din categoria a doua mai trec şi în prima e neîndoielnic. Dar şi mulţi orăşeni au devenit ţărani de la oraş din prima grupă. Mult prea mulţi.
Ce clarificări să dau? Vino şi tu în orice oraş de provincie (de ex. la mine în Brăila) şi-ai să vezi că cei mai nesimţiţi din trafic (îţi taie calea, depăşesc coloana la semafor, te claxonează, fac cu farurile etc.) sunt concitadini de-ai tăi. Şi ştii ce-i mai nasol? Înainte erau d-ăia cu cefele negre şi groase. Acum îs d-ăştia stilaţi, subţirei, la patru ace, dar mârlani pâna-n măduva oaselor. Mai vrei exemple? Am destule din concediu. Ţi le pot da pe privat.
Să ştii că în ţară lumea e mult mai simţită. Serios. Mă felicit că n-am rămas în capitala noastră de stat bananier.

...e totusi plauzibil ca, in timp, manastirea Argesului sa fi fost afectata de cutremure, atat vrancene cat si fagarasene. Locatia sa a predispus-o la a suporta efectele acestor cutremure. Repet, nu ma refer la Manole, nici la construirea manastirii, ci exclusiv la perioada de dupa terminarea constructiei.

Te asigur că n-are nicio legătură legenda cu seismicitatea zonei respective. Mitul creaţiei durabile, infinite chiar, ce apare acolo e una, ceva de ordin spiritual (n-o lua ad-litteram ca o construcţie) şi asta e esenţa baladei şi alta e pământeasca, materiala şi mărginita seismicitate. Apropo, voi n-aţi prins la şcoală vremea cînd se mai făceau comentarii literare? :)
 
\'GeoX\' pid=\'27030\' dateline=\'1251129834\' a spus:
...e totusi plauzibil ca, in timp, manastirea Argesului sa fi fost afectata de cutremure, atat vrancene cat si fagarasene. Locatia sa a predispus-o la a suporta efectele acestor cutremure. Repet, nu ma refer la Manole, nici la construirea manastirii, ci exclusiv la perioada de dupa terminarea constructiei.

Te asigur că n-are nicio legătură legenda cu seismicitatea zonei respective. Mitul creaţiei durabile, infinite chiar, ce apare acolo e una, ceva de ordin spiritual (n-o lua ad-litteram ca o construcţie) şi asta e esenţa baladei şi alta e pământeasca, materiala şi mărginita seismicitate. Apropo, voi n-aţi prins la şcoală vremea cînd se mai făceau comentarii literare? :)

Poate avea legatura cu cresterea seismcitatii in acele vremuri. Secolul XV pare predestinat cutremurelor din estul Turciei, cele care influenteaza puternic Vrancea si Fagarasul.

1408-12-29 36.2 36.5 7.3 many TURKEY-SYRIA BORDER REGION
1444-00-00 42.2 38.6 ? 30000 EASTERN TURKEY
1458-04-00 40.4 39.9 7.6 32000 EASTERN TURKEY
1458-11-08 40.4 39.9 ? 100 EASTERN TURKEY
1481-03-00 40.4 39.9 7.7 3000 EASTERN TURKEY
1482-00-00 40.4 39.9 ? 30000 EASTERN TURKEY

Seismicitatea in Vrancea a fost foarte mare:
1446/10/10 04:00:00.0 45.70N 26.60E 150. 7.5 / / / D I=8.5 S=1
1471/08/29 10:00:00.0 45.70N 26.60E 110. 7.5 / / / D I=9. S=1
1473/08/29 00:00:00.0 45.70N 26.60E 150. 7.3 / / / D I=8.5 S=1
1516/11/24 12:00:00.0 45.70N 26.60E 150. 7.5 / / / D I=9. S=1
1523/06/09 00:00:00.0 45.70N 26.60E 130. 6.5 / / / D I=7. S=1
1543/00/00 00:00:00.0 45.70N 26.60E 150. 7.1 / / / D I=8. S=1
1545/07/19 08:00:00.0 45.70N 26.60E 110. 7.1 / / / D I=8. S=1

La fel si in Fagaras. In acele vremuri nu cred ca se respecta regula celor 80-100 de ani. In plus nu avem informatii despre toate cutremurele fagarasene din secolul XV. Cred ca au fost mai multe.

1517/02/06 00:00:00.0 46.00N 25.20E 9.9* 5.3 / / / D I=7. S=1
1523/11/19 00:00:00.0 46.20N 24.40E 9.9* 5.9 / / / D I=8. S=1
1550/10/26 01:00:00.0 45.80N 24.20E 9.9* 6.5 / / / D

In conditiile respective nu ar fi surprinzatoare preocuparea constructorilor din vremea respectiva pentru \"ingineria seismica\" in contrast sa zicem cu cea a arhitectilor din perioada interbelica.
 
Din cate stiu, manastirea ar fi fost construita pe la 1500-1517, asa ceva... :)
 
Din cate stiu, manastirea ar fi fost construita pe la 1500-1517, asa ceva... :)

Asta ar insemna ca mesterul respectiv care trebuie sa fi avut ceva experienta a prins cutremurele vrancene incepand cu 1471 si posibilul corespondent din Fagaras. Arhitectii din perioada interbelica au prins doar cutremure de talia celui din 1908.
 
Istoric vorbind, biserica se pare că s-a înălţat pe o fundaţie mai veche, a vechii Mitropolii a Ţării Româneşti. Neagoe Basarab a dorit un lăcaş neasemuit de frumos şi durabil. E clar că au trebuit să ia parte la construcţie cei mai buni meşteri disponibili la acea dată (meşteri mari, calfe şi zidari). Dar, în opinia mea, cam atât se pupă legenda cu istoria. Restul e doar lirică, nu seismologie. Pe bune, lăsaţi aberaţiile cu legăturile dintre legendă şi intensificarea activităţii seismice deoparte. Mi-aduceţi aminte de von Daniken (cică, fondatorul paleoastronauticii), care vedea extratereştri peste tot în toate basoreliefurile antice. Ar urma să spunem că Manole a fost strămoşul lui Aurel Vlaicu sau Traian Vuia, că şi-au făcut aripi din şindrilă de-au sărit de pe biserică. :)
 
Back
Sus