GeoX1
Administrator
- Înscris
- 8 Dec 2012
- Mesaje
- 27.321
- Scor reacție
- 4
In cele ce urmeaza voi trece in revista, sintetic, aprecieri ale unor oameni de stiinta romani in legatura cu urmatorul cutremur vrancean important (cu magnitudinea Ms > 6,7). Si voi porni, ca baza de discutie, de la prognoza prof. Enescu, prognoza elaborata cu mai mult timp in urma folosind consideratii statistice, corelatii cu fenomene geofizice la scara globala si elemente de seismotectonica regiunii Vrancea. Nu spun ca aceasta e obligatoriu sa se confirme, sau nu in forma in care dansul a elaborat-o impreuna cu un colectiv de cercetatori. Dar, avand in vedere ca seismele vrancene puternice din 1977 si 1986 au confirmat aceleasi tipuri de prognoze pe termen LUNG (1977) si chiar MEDIU (1986), si tinand cont de faptul ca Enescu nu si-a repudiat public prognoza domniei sale (prognoza care a fost facuta publica, inclusiv intr-o lucrare de popularizare !!!), nu cred ca respectiva prognoza ar trebui desconsiderata, mai ales avand in vedere si ceea ce se intampla in prezent in regiunea Vrancea, in speta lucruri care pot ridica serioase semne de intrebare.
Deci prognoza lui Enescu precizeaza, in esenta, urmatoarele lucruri:
\"Este foarte probabil, aproape o certitudine, ca urmatorul cutremur vrancean puternic, cu magnitudinea mai mare de 6,7 pe scara Richter, se va produce dupa anul 2005. Cu o probabilitate de 75%, acest cutremur se va produce in intervalul 2006-2008 (deci intr-unul din anii 2006,2007 sau 2008) si, cu o probabilitate tinzand spre 100%, seismul va aparea in interevalul 2006-2011. In afara de acest cutremur, mai exista o probabilitate de 25% pentru un al doilea cutremur care ar putea aparea pana in anul 2024, si care sa aiba o magnitudine in jur de 6,7 pe scara Richter. Pentru primul cutremur, se ia in considerare o magnitudine mai mare de 6,7 (magnitudine Ms, nu magnitudine moment Mw). Pana la producerea primului cutremur (de magnitudine M > 6,7), se apreciaza ca fiind destul de putin probabila (20-33%) producerea unui cutremur vrancean de magnitudine 6,6-6,7 (comparabil cu cel din 30 mai 1990, oricum nu foarte periculos). Iar eventualele seisme de magnitudine 6-6,5 grade pe scara Richter nu comporta riscuri majore, si de aceea astfel de evenimente nu se iau in calcul. Este foarte probabil ca seismul din perioada 2006-2008 (sau 2006-2011) sa se produca la o adancime de 120+/-10 km, deci in etajul de adancime 110-130 km !!!!! Cutremurul va avea probabil un mecanism focal tipic pentru seismele vrancene puternice, dar (la momentul elaborarii acestei previziuni), nu se poate preciza, deocamdata, si care va fi directivitatea predominanta, deci daca va fi mai intens spre SV sau mai intens spre NV.\"
Despre adancimea la care se va produce urmatorul cutremur vrancean puternic exista o multime de pareri si ipoteze. Una se va confirma, celelalte vor fi infirmate, asta e clar ! Se vorbeste destul de insistent despre acest \"misterios\" etaj de adancime 110-130 km, care pare a fi nerupt cel putin din 1838, dar mai probabil din 1802. Analizandu-se activitatea seismica vranceana din perioada 1990-2005, s-a ajuns la concluzia ca aproximativ de la 100-110 km si pana la circa 130 km adancime exista o forma de GAP SEISMIC (LACUNA SEISMICA). Problema cu acest GAP SEISMIC (valabil pentru evenimente seismice peste un anumit prag minim de magnitudine) este ca ar fi 2 explicatii posibile, fiecare cu argumente si contra-argumente. O prima explicatie ar fi ca acest etaj, 110-130 km, ar fi mai \"slab\", si ca nu ar putea acumula un stress foarte ridicat, capabil sa genereze un seism major. Un contra-argument serios este acela ca, totusi, exista activitate seismica in acest etaj, si ca magnitudinea maxima a evenimentelor seismice produse la 110-130 km adancime a scazut in ultimul deceniu. Prin comparatie, avem o zona la 40-60 km adancime, de asemenea de lacuna seismica, dar la care si activitatea minora e extrem de redusa. Iar faptul ca totusi apareau cutremure de magnitudine 5 arata ca si acest etaj de adancime (110-130 km) are potential seismic important. A doua ipoteza spune ca etajul de adancime 110-130 km se rupe mai greu, ca sunt necesare eforturi mai mari, deci tensiuni mai mari pentru rupere. Se pare ca aceasta ipoteza are mai multi adepti ! Exista argumente de ordin stiintific in favoarea acestei idei. In plus, se pare ca o rupere declansata in acest etaj are potential de a antrena un efect \"in cascada\", deci efect de triggering asupra etajelor adiacente, generand astfel un cutremur catastrofal de magnitudinea celui din 26 octombrie 1802 !! Un alt argument este acela ca studiul microseismelor produse la 110-130 km adancime a aratat un fel de ingustare sau schimbare unghiulara in distributia hipocentrelor seismelor mici, care schimbare ar aparea tocmai pe la 110-120 km adancime, si care arata ca acest etaj s-ar comporta ca un fel de bariera, mai greu de rupt, si care pentru rupere necesita tensiuni mai mari !!!! In plus, tot din studiul cutremurelor mici, s-a ajuns la concluzia ca seismele vrancene produse la 110-130 km adancime sunt asociate cu caderi de tensiune mai mari decat ale celor produse in etajele adiacente; acesta este un alt argument in favoarea ideii ca si acest etaj de adancime are potential de a da un cutremur mare !!!! In orice caz, acest etaj de adancime pare a fi considerat drept candidat natural cel mai probabil pentru declansarea urmatorului cutremur vrancean puternic. Cat de mare va fi acest cutremur, iarasi sunt o multime de pareri. Nu e obligatoriu ca acest seism sa fie totusi catastrofal. E posibil ca ruperea sa nu fie sincronizata, sa nu se realizeze cuplarea mecanica cu etajele adiacente. Depinde de cat de mare e volumul litosferic vrancean in care se acumuleaza tensiunile. Sau pot avea lor ruperi succesive, la intervale de cativa ani, declansate prin asa-numit efect de \"triggering\".
Acum, ceva despre acest efect de \"triggering\". O sa pornesc de la un exemplu. Cutremurul din 30 mai 1990, declansat la o adancime de 89-91 km, a rupt initial aceeasi asperitate ca cea rupta initial in 1977 (care a inceput la 86-90 km adancime). Cum in 13 ani nu se putea acumula atata tensiune pentru a genera o noua rupere a aceleiasi asperitati ca cea rupta in 1977, s-a ajuns la concluzia ca a fost vorba despre un efect de \"triggering\", adica tensiunile eliberate in 1977 s-au redistribuit cam in aceeasi zona si au stimulat declansarea cutremurului din 1990 !!! Un alt efect de \"triggering\" a fost observat in 1990, cand la 13 ore de la socul principal din 30 mai s-a produs, in noaptea de 31 mai, un al doilea cutremur vrancean, de magnitudine 6,1 grade, aproximativ la aceeasi adancime, dar cu un plan de faliere diferit fata de cel al cutremurului de 6,7 grade din 30 mai; se banuieste un efect de \"triggering\" care a condus la declansarea celui de-al doilea cutremur atat de repede. Se pare ca acest efect de \"triggering\" explica producerea multipletilor (dubleti, tripleti) de cutremure vrancene. Un alt factor implicat ar fi si neomogenitatile mediului litosferic in care se propaga ruperea, care neomogenitati amplifica, se pare, efectul de triggering si favorizeaza redistribuirea tensiunilor dupa un cutremur vrancean important; aceasta redistribuire a stressului poate juca un rol esential asupra duratei perioadei de timp pana la urmatorul cutremur vrancean puternic. Problema e ca lucrurile sunt totusi complexe, fiindca 2 cutremure vrancene puternice consecutive nu rup chiar acelasi etaj de adancime; totusi ruperea poate porni de la aceeasi asperitate ca cea rupta de un cutremur anterior, dar in directie opusa, deci totusi in alt etaj de adancime !
Ramane de vazut care ipoteze vor fi confirmate si care vor fi infirmate de catre urmatorul cutremur vrancean important (M > 6,7). Si ramane de vazut daca seismul din 27 octombrie 2004 (M=6,0), care a rupt o zona intre 98-105 km adancime, nu va avea cumva efect de \"triggering\" pentru un seism vrancean produs la 110-130 km adancime !!!
Deci prognoza lui Enescu precizeaza, in esenta, urmatoarele lucruri:
\"Este foarte probabil, aproape o certitudine, ca urmatorul cutremur vrancean puternic, cu magnitudinea mai mare de 6,7 pe scara Richter, se va produce dupa anul 2005. Cu o probabilitate de 75%, acest cutremur se va produce in intervalul 2006-2008 (deci intr-unul din anii 2006,2007 sau 2008) si, cu o probabilitate tinzand spre 100%, seismul va aparea in interevalul 2006-2011. In afara de acest cutremur, mai exista o probabilitate de 25% pentru un al doilea cutremur care ar putea aparea pana in anul 2024, si care sa aiba o magnitudine in jur de 6,7 pe scara Richter. Pentru primul cutremur, se ia in considerare o magnitudine mai mare de 6,7 (magnitudine Ms, nu magnitudine moment Mw). Pana la producerea primului cutremur (de magnitudine M > 6,7), se apreciaza ca fiind destul de putin probabila (20-33%) producerea unui cutremur vrancean de magnitudine 6,6-6,7 (comparabil cu cel din 30 mai 1990, oricum nu foarte periculos). Iar eventualele seisme de magnitudine 6-6,5 grade pe scara Richter nu comporta riscuri majore, si de aceea astfel de evenimente nu se iau in calcul. Este foarte probabil ca seismul din perioada 2006-2008 (sau 2006-2011) sa se produca la o adancime de 120+/-10 km, deci in etajul de adancime 110-130 km !!!!! Cutremurul va avea probabil un mecanism focal tipic pentru seismele vrancene puternice, dar (la momentul elaborarii acestei previziuni), nu se poate preciza, deocamdata, si care va fi directivitatea predominanta, deci daca va fi mai intens spre SV sau mai intens spre NV.\"
Despre adancimea la care se va produce urmatorul cutremur vrancean puternic exista o multime de pareri si ipoteze. Una se va confirma, celelalte vor fi infirmate, asta e clar ! Se vorbeste destul de insistent despre acest \"misterios\" etaj de adancime 110-130 km, care pare a fi nerupt cel putin din 1838, dar mai probabil din 1802. Analizandu-se activitatea seismica vranceana din perioada 1990-2005, s-a ajuns la concluzia ca aproximativ de la 100-110 km si pana la circa 130 km adancime exista o forma de GAP SEISMIC (LACUNA SEISMICA). Problema cu acest GAP SEISMIC (valabil pentru evenimente seismice peste un anumit prag minim de magnitudine) este ca ar fi 2 explicatii posibile, fiecare cu argumente si contra-argumente. O prima explicatie ar fi ca acest etaj, 110-130 km, ar fi mai \"slab\", si ca nu ar putea acumula un stress foarte ridicat, capabil sa genereze un seism major. Un contra-argument serios este acela ca, totusi, exista activitate seismica in acest etaj, si ca magnitudinea maxima a evenimentelor seismice produse la 110-130 km adancime a scazut in ultimul deceniu. Prin comparatie, avem o zona la 40-60 km adancime, de asemenea de lacuna seismica, dar la care si activitatea minora e extrem de redusa. Iar faptul ca totusi apareau cutremure de magnitudine 5 arata ca si acest etaj de adancime (110-130 km) are potential seismic important. A doua ipoteza spune ca etajul de adancime 110-130 km se rupe mai greu, ca sunt necesare eforturi mai mari, deci tensiuni mai mari pentru rupere. Se pare ca aceasta ipoteza are mai multi adepti ! Exista argumente de ordin stiintific in favoarea acestei idei. In plus, se pare ca o rupere declansata in acest etaj are potential de a antrena un efect \"in cascada\", deci efect de triggering asupra etajelor adiacente, generand astfel un cutremur catastrofal de magnitudinea celui din 26 octombrie 1802 !! Un alt argument este acela ca studiul microseismelor produse la 110-130 km adancime a aratat un fel de ingustare sau schimbare unghiulara in distributia hipocentrelor seismelor mici, care schimbare ar aparea tocmai pe la 110-120 km adancime, si care arata ca acest etaj s-ar comporta ca un fel de bariera, mai greu de rupt, si care pentru rupere necesita tensiuni mai mari !!!! In plus, tot din studiul cutremurelor mici, s-a ajuns la concluzia ca seismele vrancene produse la 110-130 km adancime sunt asociate cu caderi de tensiune mai mari decat ale celor produse in etajele adiacente; acesta este un alt argument in favoarea ideii ca si acest etaj de adancime are potential de a da un cutremur mare !!!! In orice caz, acest etaj de adancime pare a fi considerat drept candidat natural cel mai probabil pentru declansarea urmatorului cutremur vrancean puternic. Cat de mare va fi acest cutremur, iarasi sunt o multime de pareri. Nu e obligatoriu ca acest seism sa fie totusi catastrofal. E posibil ca ruperea sa nu fie sincronizata, sa nu se realizeze cuplarea mecanica cu etajele adiacente. Depinde de cat de mare e volumul litosferic vrancean in care se acumuleaza tensiunile. Sau pot avea lor ruperi succesive, la intervale de cativa ani, declansate prin asa-numit efect de \"triggering\".
Acum, ceva despre acest efect de \"triggering\". O sa pornesc de la un exemplu. Cutremurul din 30 mai 1990, declansat la o adancime de 89-91 km, a rupt initial aceeasi asperitate ca cea rupta initial in 1977 (care a inceput la 86-90 km adancime). Cum in 13 ani nu se putea acumula atata tensiune pentru a genera o noua rupere a aceleiasi asperitati ca cea rupta in 1977, s-a ajuns la concluzia ca a fost vorba despre un efect de \"triggering\", adica tensiunile eliberate in 1977 s-au redistribuit cam in aceeasi zona si au stimulat declansarea cutremurului din 1990 !!! Un alt efect de \"triggering\" a fost observat in 1990, cand la 13 ore de la socul principal din 30 mai s-a produs, in noaptea de 31 mai, un al doilea cutremur vrancean, de magnitudine 6,1 grade, aproximativ la aceeasi adancime, dar cu un plan de faliere diferit fata de cel al cutremurului de 6,7 grade din 30 mai; se banuieste un efect de \"triggering\" care a condus la declansarea celui de-al doilea cutremur atat de repede. Se pare ca acest efect de \"triggering\" explica producerea multipletilor (dubleti, tripleti) de cutremure vrancene. Un alt factor implicat ar fi si neomogenitatile mediului litosferic in care se propaga ruperea, care neomogenitati amplifica, se pare, efectul de triggering si favorizeaza redistribuirea tensiunilor dupa un cutremur vrancean important; aceasta redistribuire a stressului poate juca un rol esential asupra duratei perioadei de timp pana la urmatorul cutremur vrancean puternic. Problema e ca lucrurile sunt totusi complexe, fiindca 2 cutremure vrancene puternice consecutive nu rup chiar acelasi etaj de adancime; totusi ruperea poate porni de la aceeasi asperitate ca cea rupta de un cutremur anterior, dar in directie opusa, deci totusi in alt etaj de adancime !
Ramane de vazut care ipoteze vor fi confirmate si care vor fi infirmate de catre urmatorul cutremur vrancean important (M > 6,7). Si ramane de vazut daca seismul din 27 octombrie 2004 (M=6,0), care a rupt o zona intre 98-105 km adancime, nu va avea cumva efect de \"triggering\" pentru un seism vrancean produs la 110-130 km adancime !!!
...