• Bine ati venit! Acesta este noul server al forumului Cutremur.net!

Urmatorul seism vrancean

Despre urmatorul mare seism vrancean ar fi multe de speculat. Am auzit persoane precum Marmureanu foarte siguri pe ei in a sustine ca urmatorul mare cutremur va fi sigur de mare adancime sau intermediar cum ii zic ei. A argumentat si prin faptul ca ultimele 3 mari `77, `86, `90 au fost pe succesiunea mai putin adanc - adanc - mai putin adanc si deci cum ca urmeaza acum numaidecat adanc. Eu speculez ca nu e neaparat asa, pot fi multe combinatii intre cum vor veni.
Pun problema de adancime sau de adancime mai mica fiindca se tot discuta cum ca cele adanci au efecte mai puternice pe axa Focsani-Iasi-Chisinau si cele de adancime mai mica pe axa Bucuresti-Zimnicea dar vad pe hartile atasate de GeoX cu izoseiste cum ca intensitatea cutremurelor pentru Iasi si Bucuresti este foarte apropiata ca valori chiar si in cazul seismelor mari prezentate, 1802, 1940, 1977, 1986. De ce nu sunt diferentiate atunci de intensitati aceste doua orase pentru aceste seisme mai mult sau mai putin adanci decat putin, as zice maxim 1 grad pe scara Mercalli ? Pentru un singur grad pe Mercalli au fost distrugeri mari in 1977 in Bucuresti in timp ce in Iasi nu a cazut nici o cladire? La fel si pentru alte cutremure mari care se zice ca au afectat mai tare unul sau altul dintre orase si nu la fel. Cum vine asta fiindca undeva imi scapa ceva.
 
Probabil, harta este intocmita la nivelul cel mai defavorabil pentru orice situatie (cutremur adinc sau mai putin adinc). Daca la cele adinci , directia de propagare este spre Moldova, la cele mai putin adinci este spre Bucuresti insa in ambele situatii, zona afectata predominant va fi zgiltiita conform acestei harti. Poate alta era situatia daca prezenta 2 harti, realizate conform teoriei mai sus expusa si atunci poate era vizibila diferenta
 
Harta e dată pentru fiecare cutremur în parte, deci cade ceea ce spui tu. Mie mi se par nişte prostii hărţile alea. Nu vreau să pară exprimarea dură, dar asta e. De ce am tot cerut o hartă a posibilului viitor mare cutremur, cum a fost ea prezentată la antena1? Fiindcă veţi observa că acolo e o schimbare: arată clar influenţa spre Moldova şi Chişinău-Odessa. Aia mi se pare o hartă studiată, chiar dacă e doar o estimare. Celelalte par a fi trase din condei.

http://www.cutremur.net/forum/attachment.php?aid=3376
 
Studiile actuale sugereaza faptul ca urmatorul mare cutremur va fi, oricum, mai adanc decat cel din 1977. Nu este posibil sa se produca, prea curand, un alt cutremur de magnitudine 7 in etajul de adancime 70-110 km. Un astfel de eveniment, de tipul celui de la 4 martie 1977, ar fi posibil sa se intample de abia spre sfarsitul secolului, in jurul anului 2080. Statistic vorbind, in fiecare secol de abia al 3-lea seism de magnitudine M > 6,7(7,0) s-a produs la o adancime de circa 90-100 km, primele doua seisme puternice (M > 6,7) producandu-se la adancimi considerabil mai mari, undeva intre 120-150 km.
 
statistica, prin definitie, foloseste o cantitate mare de date, pe care in cazul asta nu le avem. iar cum vrancea nu stie matematica, eu cred ca urmatorul va fi complet atipic. :((
 
Oricum nu vom avea cutremur de 7 grade la 80-110 km mai devreme de 2050 sau chiar 2080. Si nici la 60-70 km adancime nu este posibil sa se produca vreun seism mai mare de 4,5-5 grade. :((
 

Harta asta mi se pare ciudat facuta. Nici nu intelegi mare lucru. Pentru Iasi deduc ca ar fi ceva in jur de 6,5-7 ? Ar parea cam putin pentru cate predictii s-au facut pe seama asta cum ca urmatorul mare cutremur va fi asemenator ca intensitate celui din 1802. Ma gandesc ca majoritatea acestor estimari sunt relative si e greu sa pui baza solida pe ele. Vrancea tot timpul are si elemente surpriza. Poate v-a fi un cutremur ca cel din 1986 ca magnitudine dar la o alta treapta de adancime:)
 
Ai dreptate. Dacă ignori cifrele şi te iei doar după culori, nu mai pare aşa.
 
Am observat ca in 1986 adancimea a fost mai mare decat in 1977. Diferenta de intensitate a fost mica dar efectele au fost incomparabile.Eu am inteles ca efectele sunt mai dezastruoase in cazul in care adancimea este mai mare. Am inteles eu gresit?
 
În mod normal şi logic, la magnitudini egale, un cutremur mai adânc ar trebui să fie mai puţin \"nociv\" decât unul mai puţin adânc. Volum mai mare de pământ \"afectat\", disipare de energie mai mare, deci, unda mai slăbuţă la suprafaţă. Dar, fiindcă există un dar (de fapt mai mulţi), n-ai să găseşti două cutremure vrâncene de adâncimi diferite, identice ca magnitudine sau alte variabile. Variabilele sunt durata, caracterul cutremurului (de exemplu cel din \'77 a fost multişoc), aşa încât s-a preferat să se spună, convenţional, că ce depăşeşte 7 Richter e periculos. Cât de periculos? Cât vrea Ăl de Sus...

PS: vrei să spui diferenţa de magnitudine, nu de intensitate. Hm, nici nu ştii ce mult înseamnă 0,2-0,3 R, scara lui Richter fiind o scară logaritmică. Poţi vedea în poză diferenţa colosală de energie (în echivalent TNT) dintre un cutremur de 6.9 şi unul de 7.1, aproape dublu al doilea...
Sursa, Wiki.
 
Eu m-am referit la diferenta de intesitate ( IX, in 77, VIII-IX in 86).
Sa inteleg deci ca un cutremur mai adanc poate fi, teoretic, mai putin destructiv datorita disiparii energiei? Pe de alta parte durata este mai ma:unsure:re incazul unui cutremur mai adanc, nu?:((
 
În \'86 n-au mai picat clădiri fiindcă, probabil, picase tot ce \"trebuia\" la \'77 şi diferenţa de magnitudine a fost apreciabilă, cum arătam mai sus. Iar scara aia a lui Mercalli e suficient de subiectivă încât să fie şi imprecisă. Mult mai bune aprecierile ce au la bază măsurători de acceleraţii, de pildă.

În \'40, care a avut hipocentru adânc, mi se pare că durata şocului macabru a fost relativ scurtă. Nu ştiu există reguli care să statuteze vreo legătură între adâncime şi durată. Poate ne lămureşte Enciclopedia de serviciu, GeoX. :((
 
În mod normal şi logic, la magnitudini egale, un cutremur mai adânc ar trebui să fie mai puţin \\"nociv\\" decât unul mai puţin adânc. Volum mai mare de pământ \\"afectat\\", disipare de energie mai mare, deci, unda mai slăbuţă la suprafaţă.

Din nefericire nu este chiar asa si nu putem formula astfel de concluzii pentru mecanismul seismic din Vrancea. In primul rand cutremurele mai adanci sunt mai puternice. In al doilea rand undele seismice nu sunt sferice ci concentrate pe directia NE-SW. Spre exemplu in 1940 intensitatea maxima spre NE a fost in zona Panciu - Focsani spre Tecuci si Beresti iar spre SE in zona Campina.\"In Vrancea totusi, intensitatea a fost mai mica, intre gradul VI si VII-VIII\"

http://inforisx.incerc2004.ro/cutr40.htm
 
Problema este ca seismele cele mai adanci au si cele mai mari magnitudini, si, de regula, si durate mai mari. Seismul din 1802 a durat aproximativ 2 minute. Plus ca un seism de 7,5 grade este de 3-4 ori mai puternic, ca energie eliberata, decat unul de 7,2 grade. E complicat de evaluat si de spus ca un seism de 7,5 grade la 140 km adancime e mai putin grav decat unul de 7,2 grade la 90 km adancime.
 
... la magnitudini egale, un cutremur mai adânc ar trebui să fie mai puţin \\"nociv\\" decât unul mai puţin adânc.

Din nefericire nu este chiar asa si nu putem formula astfel de concluzii pentru mecanismul seismic din Vrancea. In primul rand cutremurele mai adanci sunt mai puternice.

Am zis clar \"la magnitudini egale\"... era o explicaţie pur teoretică.

N-ai de unde şti că următorul cutremur adânc nu va fi de 7R în cap... :(( Că au cele adânci limită superioară (posibilă) de magnitudine mai mare, asta e altceva.
 
Pai ma refer la comparatia efectelor a 2 cutremure de aceeasi magnitudine si adancimi diferite. Un cutremur de 7,2 grade la 150 km adancime se simte mai slab decat un cutremur de 7,2 la 90 km adancime. Dar daca avem o diferenta de magnitudine chiar si de 0,2-0,3 grade, comparatia e mai greu de sustinut.
 
Am zis clar \\"la magnitudini egale\\"... era o explicaţie pur teoretică.
Chiar daca teoretic pare corect exista elemente cum ar fi durata, directia principala de propagare care poate ocoli sau poate afecta un anumit oras sau pur si simplu modul aleator de propagare si conversie al undelor care ne impiedica sa avem concluzii sigure asupra efectelor.

N-ai de unde şti că următorul cutremur adânc nu va fi de 7R în cap... :(( Că au cele adânci limită superioară (posibilă) de magnitudine mai mare, asta e altceva.

Din pacate nu este vorba doar de o limita superioara ci de o periodicitate. Periodic seismele mai adanci le depasesc ca magnitudine pe cele din zona superioara, iar cele de 7.0-7.2R din zonele inferioare nu par sa afecteze semnificativ aceasta periodicitate a evenimentelor maximale.
 
Chiar daca teoretic pare corect exista elemente cum ar fi durata, directia principala de propagare care poate ocoli sau poate afecta un anumit oras sau pur si simplu modul aleator de propagare si conversie al undelor care ne impiedica sa avem concluzii sigure asupra efectelor.

E clar, am început un dialog al surzilor din care eu mă retrag. :green: Aceste lucruri deja i le-am explicat amicului care a întrebat, iar tu încerci să mi le explici mie. :((

În mod normal şi logic, la magnitudini egale, un cutremur mai adânc ar trebui să fie mai puţin \\"nociv\\" decât unul mai puţin adânc. Volum mai mare de pământ \\"afectat\\", disipare de energie mai mare, deci, unda mai slăbuţă la suprafaţă. Dar, fiindcă există un dar (de fapt mai mulţi), n-ai să găseşti două cutremure vrâncene de adâncimi diferite, identice ca magnitudine sau alte variabile. Variabilele sunt durata, caracterul cutremurului (de exemplu cel din \'77 a fost multişoc), aşa încât s-a preferat să se spună, convenţional, că ce depăşeşte 7 Richter e periculos. Cât de periculos? Cât vrea Ăl de Sus...
 
aşa încât s-a preferat să se spună, convenţional, că ce depăşeşte 7 Richter e periculos. Cât de periculos? Cât vrea Ăl de Sus...

Aici chiar nu tin sa te contrazic. Cred ca este destul de cunoscuta imaginea cu moscheea si minaretul din Golcuk dupa seismul din Turcia din 1999.

turkmasjid2-1.jpg
 
Subtil, recunosc. :((
Cutremurul ăla de la Izmit (acolo a avut epicentrul, la vreo 10-11 km de oraş) a fost teribil. Din fericire, nu cred că vom avea parte de aşa şoc vreodată în România. 7,6 Mw a însemnat degajarea unei tensiuni imense, pe cca. 150 km de falie... Anatoliana asta cred că e una dintre cele mai periculoase, dacă nu cea mai periculoasă din lume.

Un coleg de-al meu a avut delegaţie în TR în perioada imediat următoare, chiar la Izmit. Ce-a văzut acolo îl urmăreşte şi astăzi...
 
Back
Sus