Vrancea si seismicitatea globala/regionala

[real32]

Conteaza ambele categorii de factori, pentru ca de rupt se rupe mai serios in masura in care exista ceva de rupt pe acolo. Deocamdata nu par sa existe conditiile pentru un ML +5,5.

 

[GeoX]

Oricum, ramane faza asta interesanta: de obicei, cu cat trece mai mult timp de la un cutremur din clasa asta, adica avand ML cel putin 5,5 grade, cu atat urmatorul vine mai greu, printr-un cumul de mai multi factori. Se pot gasi numeroase exemple in acest sens, atat de cutremure secundare moderate, cat si puternice si chiar majore. Cutremurul din 1802 s-a produs intr-o astfel de conjunctura, deci seism secundar care a aparut in contextul unui cumul de factori multipli. S-ar parea ca un cumul de factori multipli de amploare mare indica si marimea cutremurului care ar urma sa se produca.

 

[real32]

Da, daca dupa un dezechilibru provocat de un prim cutremur cu ML +5,5 nu apare rapid un alt cutremur din aceeasi categorie care sa echilibreze blocul subdus, acesta va incerca sa ajunga in echilibru (in timp mai indelungat) prin cutremure de magnitudine mai mica.

 

[GeoX]

E remarcabil, pentru a cata oara, faptul ca pe fond de seismicitate globala foarte scazuta, si Vrancea misca slab si rar. In 2018, pauza seismica globala pentru cutremure majore s-a suprapus destul de bine cu pauza de 4 luni fara cutremure de 4,0+ in Vrancea. Oare a inceput o noua pauza globala de cutremure majore, si in acord cu ea a intrat si Vrancea in repaus ? Nu stiu, e greu de spus, ramane de vazut. Totusi e cert ca Vrancea misca in functie si de ceea ce "ii da voie" seismotectonica globala.

 

[GeoX]

Legatura seismotectonica puternica dintre Vrancea si Oceanul Indian (placa Indo-Australiana) este foarte clar demonstrata si de contextele in care Vrancea si-a intensificat activitatea in acest an. Episoadele seismice din mai, august si septembrie au urmat unor cutremure cu magnitudini de peste 6,0 din Oceanul Indian.

29 aprilie 2019 Dorsala Carlsberg Mw 6,2

A urmat primul episod seismic cu evenimente multiple din Vrancea:

18.05.2019 19:23:53 UTC 45,67N 26,63E 115 km 4,2
22.05.2019 19:41:46 UTC 45,55N 26,36E 146 km 4,1
26.05.2019 18:40:08 UTC 45,69N 26,59E 140 km 4,1

Au urmat cutremurele produse in Oceanul Indian in iulie si august, urmate de episoadele seismice vrancene corespunzatoare:

14 iulie 2019: Oceanul Indian-Vestul Australiei Mw 6,6;
23 iulie 2019: Zona Ins. Balleny Mw 6,0;
2 august 2019: Sud-Vestul Sumatrei Mw 6,8;
21 august 2019: Dorsala Vest Indiana-Antarctica Mw 6,0;
5 septembrie 2019: Dorsala Carlsberg Mw 5,6

05.08.2019 21:05:08 UTC 45,80N 26,70E _70 km 4,1
07.08.2019 14:46:39 UTC 45,53N 26,45E 119 km 4,1

30.08.2019 07:00:04 UTC 45,67N 26,58E 135 km 4,1
03.09.2019 11:52:53 UTC 45,47N 26,30E 119 km 4,6
07.09.2019 23:22:01 UTC 45,41N 26,19E 136 km 4,2
19.09.2019 23:11:13 UTC 45,64N 26,61E 129 km 4,0

 

[real32]

Miscarea aceasta spre nord din Oceanul Indian se manifesta de mai bine de 400 de milioane de ani, de cand anumite fragmente continentale s-au desprins din supercontinentul Pannotia (totul in emisfera sudica) si au trecut ecuatorul, ajungand in emisfera nordica. Un articol interesant care prezinta calatoria Indiei de la desprinderea ei de Godwana (cu aproximativ 130 de milioane de ani in urma) pana la ciocnirea cu Asia.

The longest voyage

 

[GeoX]

Este interesant ca pauza din Vrancea (4,0+) a inceput sa se suprapuna cu pauza globala (7,0+).Suprapunerea nu s-a realizat decat cu un anumit decalaj, pentru ca seismele vrancene din perioada august-septembrie (ML 4,0-4,6) s-au produs dupa cutremurele din Oceanul Indian din iulie-august. Si anul trecut a existat un oarecare decalaj: pauza globala pentru cutremure majore intre 29 martie 2018 (PNG Mw 7,0) si 19 august 2018 (Fiji Mw 8,2) si pauza Vrancea pentru 4,0+ intre 25 aprilie 2018 (ML 4,5) si 22 august 2018 (ML 4,2). Iata ce bine isi coreleaza Vrancea activitatea specifica cu cea globala. Acum vedem ca, aparent, din nou apare aceasta corelare, scade activitatea seismica la nivel global, scade si cea din Vrancea, dar cu un anumit decalaj cauzat, se pare, de miscarile produse in Oceanul Indian (Mw intre 6,0 si 6,8) in iulie-august 2019.

 

[GeoX]

Cel mai puternic cutremur al anului din Vrancea (3 septembrie ML 4,6) s-a produs dupa cele 4 cutremure din Oceanul Indian (Mw intre 6,0 si 6,8), deci din nou legatura foarte evidenta, incontestabila, intre procesele din Oceanul Indian si Vrancea. La nivel global este pauza din iulie, dar a existat reactia Vrancei la cutremurele din Oceanul Indian. Dupa aceasta reactie, a intrat si Vrancea in pauza.

 

[GeoX]

Corelatia dintre activitatea din Vrancea si seismicitatea globala se vede bine si din ceea ce se intampla acum si ce fost in 2018. In 2018, pauza de 4 luni pentru cutremure vrancene cu ML 4,0+ s-a suprapus bine cu o perioada lipsita de cutremure majore la nivel global. Acum avem iar pauza in Vrancea, pauza care se suprapune cu o seismicitate globala modesta. In 2018 in perioada respectiva totul era concentrat mai mult in Hawaii, acum punctul agitat e in Porto Rico. Pare a fi in cauza un fenomen geofizic cu impact global, la finele caruia se produce un mare BANG SEISMIC global (in 2018 a fost marele cutremur de 8,2 grade in Fiji de la 19 august). Dupa marele cutremur din Fiji (BANG SEISMIC global), activitatea se accelereaza la nivel global si se ajunge la cutremurul vrancean moderat de 5,8 grade din 28 octombrie 2018. Procesele seismotectonice de acum par a avea o evolutie foarte asemanatoare cu cea din 2018, ceea ce sugereaza recurenta sau, poate, persistenta unui fenomen geofizic cu impact global, care influenteaza si Vrancea.

 

[GeoX]

Pauza din Vrancea se suprapune foarte bine cu saracia seismica globala, lipsa de cutremure majore. E un fenomen geofizic aparent misterios care atenueaza pe moment procesele seismotectonice la nivel global, exceptand zona Porto Rico; la fel s-a intamplat si in 2018 din aprilie pana in august, exceptand activitatea seismovulcanica din Hawaii. Asteptam BANGUL SEISMIC! In 2018, BANGUL SEISMIC a venit la 19 august, marele cutremur din Fiji (Mw 8,2); pe 22 august s-a trezit si Vrancea, cutremur cu ML 4,2- primul cutremur cu ML peste 4,0 dupa o pauza de aproape 4 luni (25 aprilie ML 4,5). E cam ca in 2018, asa ca trebuie sa asteptam BANGUL!
In 2018 pauza seismica in Vrancea s-a instalat treptat dupa cutremurele de 4,6 si 4,5 grade din 14 martie si 25 aprilie. In 2019 pauza seismica in Vrancea s-a instalat treptat dupa cutremurul de 4,6 grade din 3 septembrie, urmat de alte doua seisme de 4,0-4,1 grade produse pe 8 si pe 20 septembrie; pauza continua si la inceputul acestui an.

 

[GeoX]

Legatura seismotectonica dintre Vrancea si cutremurele cu mecanisme de decrosare din regiunea anatolian-pontic-caucaziana

O analiza sistematica privind producerea cutremurelor vrancene cu magnitudini MGR mai mari sau egale cu 6,0, in context global si regional, demonstreaza corelarea dintre acestea si cutremurele cu mecanisme de decrosare din regiunea anatolian-pontic-caucaziana si in special cu activitatile legate de faliile majore de decrosare, in principal falia Nord-Anatoliana, falia Est-Anatoliana si extensiile sau prelungirile acestora in Nordul Iranului si in regiunea caucaziana (eventual cu alte falii avand acest mecanism de decrosare, deci de alunecare/culisare in directie orizontala intre blocurile tectonice).
Un rol major il prezinta tensiunile propagate pe faliile Nord-Anatoliana (NAF) si Est-Anatoliana (EAF), cu impactul acestora in diferite structuri tectonice din bazinul pontic si in final pana la nivelul blocului litosferic vrancean.
In figura urmatoare sunt reprezentate cele doua falii majore, NAF si EAF:


Sursa: https://www.researchgate.net/figure/...fig1_260700431

In general, cele doua mari falii genereaza ruperi aproape secventiale, deci serii de cutremure pe segmente succesive, dar falia Est-Anatoliana este mai lenta decat Nord-Anatoliana. Sa examinam mai multe exemple din trecut care arata buna corelare dintre Vrancea si seismele semnificative de pe cele doua falii majore, falii care separa placa Arabiei de cea Anatoliana si, respectiv, placa Anatoliana de microplaca Marii Negre.
In figura urmatoare avem reprezentata secventierea ruperilor pe falia Est-Anatoliana.


Sursa: https://www.researchgate.net/figure/...fig2_271726405

Cutremurul puternic din 1513 din zona Malatya, de pe EAF, a precedat cu 3 ani cutremurul vrancean major din 24 noiembrie 1516 (MGR 7,2).
Un alt cutremur puternic s-a produs pe EAF in ianuarie 1544, urmat la 1 an si jumatate de cutremurul vrancean puternic din 19 iulie 1545.
In 1668 s-a produs cel mai puternic cutremur cunoscut pe NAF (Mw 8,0), precedant cutremurul vrancea din 1681. De notat ca intervalele in care reactioneaza Vrancea pot varia, dar asta nu schimba bazele modelului.
In 1721 si 1727 s-au produs cutremure mari in Nord-Vestul Iranului, zona Tabriz, precedand marele cutremur vrancean din 1738.
In 1780 s-a produs un nou cutremur mare Nord-Vestul Iranului, zona Tabriz, urmat de un cutremur puternic in 1784 in zona Erzincan, pe NAF. In 1789 s-a produs un cutremur puternic pe EAF, precedand cu un an cutremurul vrancean din 1790. Dupa un nou megaseism produs in Oceanul Indian-Sumatra in 1797, Vrancea reactioneaza prin Cutremurul cel Mare din 1802.
In 1822 s-a produs un cutremur puternic la granita dintre Turcia si Siria, urmat de alt cutremur puternic pe NAF in 1827 si de cutremurul vrancean din 1829. Dupa un megaseim produs in Sumatra in 1833 si un cutremur produs in acelasi an in Nepal, reactia Vrancei vine in 1838 (cutremur major).
In 1866 s-a produs un nou cutremur pe EAF, precedand cutremurul vrancean puternic din 1868, deci cu 2 ani diferenta in timp.
Noi cutremure au loc in 1874 si 1875 pe EAF, precedand cutremurul vrancean relativ puternic din 25 decembrie 1880 (MGR 6,5).
La 2 martie 1893 s-a produs un nou cutremur pe EAF, precedand cutremurele vrancene puternice (MGR 6,7-6,8) din 17 august 1893 si 31 august 1894.
La 4 decembrie 1905 s-a produs un cutremur puternic pe EAF, urmat 3 ani mai tarziu de cutremurul vrancean din 6 octombrie 1908 (MGR 6,8).
In 1930 s-a produs un cutremur puternic la granita dintre Turcia si Iran, precedand un cutremur vrancean relativ puternic (MGR 6,3) din 29 martie 1934.
La 26 decembrie 1939 s-a produs marele cutremur de la Erzincan de pe NAF, urmat de cutremurul catastrofal din Vrancea de la 10 noiembrie 1940.
Cutremurele vrancene cu MGR 6,5 si 6,2 din 1945 au fost precedate, de asemenea, de mari cutremure produse pe NAF in 1942, 1943 si 1944.
Inaintea cutremurului major din 1977 s-au produs cutremure pe EAF in 1971 (22 mai, Bingol) si 1975 (6 septembrie, Lice), precum si un cutremur in zona Van-Chaldiran la 24 noiembrie 1976.
La 30 octombrie 1983 s-a produs un cutremur puternic in Estul Turciei, zona Erzurum, tot cu mecanism de decrosare. 3 ani mai tarziu s-a produs cutremurul vrancean din august 1986.
La 7 decembrie 1988 s-a produs un cutremur puternic in Armenia, Caucaz, urmat de cutremurul din Vrancea din 30 mai 1990 si de perechea acestuia. La 21 iunie 1990 s-a produs si un cutremur catastrofal in Nordul Iranului.
La 27 ianuarie 2003 s-a produs un cutremur cu Mw 6,1 in zona Pulumur-Erzincan, pe o falie apropiata de NAF. A urmat un cutremur de 6,4 grade la 1 mai 2003 in zona Bingol, pe EAF. Vrancea a reactionat la 27 octombrie 2004 prin ultimul cutremur cu magnitudinea 6,0.

 

[Catalin]

Am mai avem nevoie de ceva context extern ptr ceva peste 6.5 in Vrancea cu aceasta miscare de 6.8 de pe EAF din Turcia sau conditiile sunt indeplinite?

Pauza asta de 4 luni sa nu fie vreun precursor care sa contribuie si ea cu ceva. De contribuit contribuie, dar si cu socul asta din Turcia de acum pare sa fie un plus.

 

[GeoX]

Nu misca totusi atat de usor. La precedentul cutremur de 6,0 din 2004 intervalul dintre miscarile din Estul Turciei si cea din Vrancea a fost putin mai mare de un an, un an si cateva luni de fapt.

 

[vvv]

Pe de alta parte avem un exemplu mai sus, din 1893, cand diferenta a fost de 5 luni.

 

[GeoX]

Sau perioada dintre cutremurul din 24 noiembrie 1976 din Turcia si cel vrancean din 4 martie 1977, un interval chiar mai scurt.

 

[quake]

Inainte de 1976 au mai fost doua cutremure mari in zona, cred ca 1976 a fost ?declicul?.

In 1893-1894 alta era situatia in Vrancea (si in regiune), cu cativa ani inainte mai fusesera niste cutremure, plus cel mai mare cutremur crustal din primavara lui 1894. Plus ca in 1894 a mai fost un cutremur mare in Turcia.

Sunt aproape 30 de ani fara un cutremur peste 6, Cand a mai fost asa ceva? Prin anii 1700, nu?

Bunicii nostri au trecut prin multiple 6+ si 7+ iar generatia tanara de acum nu stie ce inseamna cutremur.

O intrebare - cum stim care cutremure sunt cu decrosare? Cele din 1976 si 2011 au fost apropiate ca locatie, dar numai unul cu decrosare?

 

[GeoX]

quake, se stie, in mare, care sunt faliile cu acest tip de miscare: NAF, EAF si unele falii locale legate de acestea, eventual extensii spre Nord-Vestul Iranului.

 

[GeoX]

Activitatea seismica regionala are un nivel ceva mai ridicat incepand de la sfarsitul anului trecut. S-au produs cutremurele din Nord-Vestul Iranului (7 noiembrie 2019, Mw 5,9), Marea Adriatica (26 noiembrie 2019, Mw 6,4), Nord-Estul Iranului (2 ianuarie 2020, ML 5,8), Estul Turciei-falia EAF (24 ianuarie 2020, Mw 6,8), Sud-Estul Marii Egee-Ins. Dodecanese (30 ianuarie 2020, Mw 5,6 si 5,7). Pe acest fond nu se poate discuta despre cutremur major in Vrancea, dar pe termen mediu putem discuta despre un cutremur moderat (ML 5,5-5,9) iar pe termen de 1-3 sau 1-5 ani ne putem astepta sa reinceapa si cutremurele cu MGR 6,0+, e normal ca perioada post-1990 (sau chiar post-2004) sa se termine la un moment dat.
In medie, Vrancea raspunde cam la 1-3/1-5 ani dupa un cutremur puternic cu mecanism de decrosare in Estul Turciei prin cutremur cu MGR 6,0+. Au fost si cazuri de reactii mai rapide, astfel:

martie 1893 cutremur puternic pe EAF, urmat de cutremurele vrancene puternice (MGR 6,8) din 17 august 1893 si 31 august 1894. A mai fost si un cutremur puternic in Marea Marmara la 10 iulie 1894;
24 noiembrie 1976 cutremur puternic in zona Chaldiran-Van, urmat de cutremurul major din Vrancea de la 4 martie 1977.

In restul cazurilor, Vrancea a raspuns, in medie, prin cutremure cu MGR 6,0+, cam la 1-5 ani. Daca e vorba de cutremur mai mic (ML 5,0 pana la 5,5-5,7), ar putea reactiona si la cateva saptamani , cum s-a intamplat intre 13 martie 1992-cutremur de 6,8 grade in zona Erzincan, urmat de cutremur de 5,2 grade in Vrancea pe 31 martie 1992; 22 septembrie 2011 (cutremur in zona Erzincan, cu Mw 5,5) urmat de cutremurul vrancean din 4 octombrie 2011 (ML 5,3, Muntii Buzaului), sau cutremurul de la 22 septembrie 2013 produs aproape de intersectia EAF cu NAF (Mw 5,1), urmat de cutremurul vrancean cu ML 5,6 din 6 octombrie 2013.
Cand e sa reactioneze prin cutremure usoare-moderate, atunci Vrancea poate sa raspunda si in cateva saptamani. In rest, pentru cutremure cu MGR 6,0+, Vrancea poate raspunde la 4-6 luni sau mai mult, tipic la 1-5 ani. Important este sa fie cutremure cu mecanisme de decrosare in Estul/centrul Turciei si/sau in Nordul Iranului.

 

[real32]

Pe de alta parte avem un exemplu mai sus, din 1893, cand diferenta a fost de 5 luni.

In Vrancea nimic nu este intamplator. Situatia din 1893 a fost putin "ajutata" de cutremurul de la Dulovo, din Bulgaria, produs pe 14 octombrie 1892 la sud de Dunare.

 

[Caius]

A r?spuns ?i Vrancea ?n noaptea asta.