Dobrogea este traversata, de la Est la Vest, de 4 falii importante, care au jucat un rol important in evolutia geotectonica a regiunii.
In primul rand, este falia SFANTU GHEORGHE, care urmareste traseul canalului cu acelasi nume al Deltei Dunarii; aceasta falie separa orogenul predobrogean (si resturile fostilor Munti ai Dobrogei, munti care au facut parte din orogeneza hercinica, deci mai veche decat cea alpina din care fac parte si Carpatii) de zona Deltei Dunarii. Falia Sf. Gheorghe prezinta, in prezent, o activitate seismica pronuntata, aproape anual inregistrandu-se seisme crustale in zonele Tulcea, Mahmudia-Bestepe (focar al seismelor din 13 noiembrie 1981 cu M=5,2 si, respectiv, 3 octombrie 2004 cu M=5,4), Isaccea, s.a. Focarele nord-dobrogene se grupeaza la 3 nivele de adancime: 7-12 km, 18-22 km si 25-30 km.
Falia PECENEAGA-CAMENA si, respectiv, CAPIDAVA-OVIDIU, desi au, in prezent, activitate tectonica mai slaba decat falia din nordul Dobrogei (seismele locale generate de aceste falii nu au depasit, in ultimul secol, valori de magnitudine de 4,5-4,9 grade pe scara Richter), totusi sunt importante prin prisma rolului pe care acestea l-au jucat in trecutul geologic al regiunii. Cumva, ele sunt interesante prin faptul ca sunt fracturi situate in interiorul MICROPLACII MARII NEGRE !!!!! Practic, aceasta MICROPLACA A MARII NEGRE nu este foarte omogena, ca atare, ci este compartimentata in blocuri mai mici si are o evolutie foarte interesanta.
A 4-a falie e mai la sud, nu ii stiu numele pe moment, afecteaza pontica si e generatoare a marilor cutremure din zona Shabla-Cavarna (de exemplu, seismul de magnitudine 7,2 din 31 martie 1901, produs la 15 km adancime la est de capul Shabla, 25 km in largul marii). Se pare ca acesta falie din sudul Dobrogei ar fi, totusi, prelungirea FALIEI MAJORE INTRAMOESICE, din Campia Romana. Prelungirea acesteia in sectorul Dobrogei de Sud si pe teritoriul Bulgariei.