Comportamentul seamana cu al unui "pendul gravitational", in care biluta balanseaza intr-o parte si-n alta, trecand de regula si prin pozitia centrala de "echilibru". Sigur ca in cazul activitatii seismice vrancene, sunt lucruri care tin si de geometria, pozitia si forma blocului litosferic, ca si de legaturile acestuia cu crusta terestra. Cert e insa un lucru: intre 2 cutremure importante de la capete, se produc mai multe cutremure moderate pe centru. S-ar parea ca aceste cutremure de pe centru tind sa mareasca anumite dezechilibre intre capete, crescand tensiunea la unul dintre capete; rezultatul final este, evident, producerea unui cutremur puternic la capatul cel mai tensionat. Frumos, nu ? Pana acum, dupa cutremurul de magnitudine 6,0 din 27 octombrie 2004 (din capatul de N, N-E al blocului litosferic), avem 3 cutremure moderate pe centru: 14 mai 2005 la PIETRELE INSIRATE, 25 aprilie 2009 la NEREJU si 6 octombrie 2013 intre NEREJU si PIETRELE INSIRATE. Sunt oare cele 3 cutremure suficiente pentru a accentua anumite tensiuni spre capatul de SV, pentru a termina balansul NE-SV inceput in 2004 ? Nu stiu, se pot face doar speculatii, Vrancea nu e simplu de interpretat.
Ei, punctele de "sprijin" ar corespunde, spatial, cu legaturile care inca mai exista cu crusta terestra. Sunt niste elemente de "sustinere". Modelul cel mai larg acceptat sugereaza o tendinta de desprindere sau de delaminare, adica blocul tinde sa se duca in jos sub efect gravitational, pierzand in timp contactul sau contactele cu crusta terestra. Legaturile cu crusta terestra justifica si corelatiile dintre seismicitatea subcrustala vranceana si cea crustala din fata arcului carpatic. Cand se va desprinde "pietroiul" de scoarta terestra si cand se va digera in manta ? Sau cand se va diminua semnificativ volumul seismic activ in domeniul subcrustal ? Iata niste intrebari interesante.
Sa nu neglijam si forma (presupusa) a blocului litosferic, care tinde sa se ingroase in jos catre SV, conform modelelor teoretice propuse. Catre NE, partea mai putin adanca tinde sa se subtieze foarte mult, practic spre capatul de nord-est al Muntilor Vrancei avem o ramura ingusta, care genereaza seismele de tip 4 martie 1977, la adancimi de 80-110 km. Pozitionarea blocului litosferic favorizeaza, de asemenea, si directivitatile specifice ale cutremurelor vrancene de la diferite paliere de adancime. Pare ciudat ca seismele de la capatul de NE au directivitate mai degraba spre Muntenia, in timp ce seismele generate mai la SV au directivitate predilecta spre Moldova.
La fiecare cutremur mare din capete, blocul tinde sa alunece, cumva, in directia opusa sursei ruperii. Cel putin asta sugereaza aceste caracteristici de directivitate.
Dar mai e o treaba. Misterul cutremurelor foarte adanci din Muntii Vrancei, adica al evenimentelor de tip 1516, 1802 si 1940, cu focare pe la 145-160 km; din aceeasi clasa fac parte si seismele mai slabe din 1637, 1701 si 1868 (MGR=6,6-7,0). Aceste seisme se diferentiaza destul de mult de cutremurele din capete de tipul celor din 1977 sau din 1986. Atunci cand se rupe serios in zona foarte adanca, blocul tinde sa se echilibreze cumva, se detensioneaza semnificativ pentru o perioada mai lunga. Din acest motiv, dupa un cutremur foarte adanc (150 km), urmeaza mai multe decenii fara seisme puternice, decenii in care miscarile seismice vrancene sunt semnifcativ mai slabe si nu ridica probleme deosebite. In schimb, dupa un cutremur de la 120-140 km din Muntii Buzaului, de exemplu, blocul tinde sa se dezechilibreze si se transfera destul de repede tensiuni la celalalt capat. Acest transfer poate fi uneori foarte periculos, conducand la surprize majore, vezi cazul 1790-1802.
De aia ziceam ca ar fi mai bine sa se mai prelungeasca starea de pana acum si sa nu vina nimic la SV, ma refer la un cutremur de magnitudine peste 6,0. Fiindca atunci cand apuca sa miste la 120-140 km adancime undeva pe partea vestica a Carpatilor de Curbura, treaba se incurca, puteti fi siguri ca Vrancea nu se va lasa pana nu se va rupe si "dincolo", adica pe partea din Muntii Vrancei. Deci mai bine sa nu vina nimic din capatul de SV. Vom vedea ce va mai fi.
Repet, blocul are niste elemente de legatura cu crusta terestra, si ramane de vazut cand se va desprinde cu totul, sau/si cand se va digera in astenosfera sau se va reduce considerabil volumul seismic activ. Ce se va intampla atunci, oare ? Asta ar trebui sa fie tendinta, dar...IN CAT TIMP ?
E bine cunoscut faptul ca Stefan asa s-a mentinut atata vreme in scaun, exploata gaze la greu, asa controla toata regiunea! :devil: Am citit eu pe un forum!