-
Bine ati venit! Acesta este noul server al forumului Cutremur.net!
Cutremurele crustale din Fagaras
- Autor subiect GeoX1
- Dată creare
GeoX1
Administrator
- Înscris
- 8 Dec 2012
- Mesaje
- 27.321
- Scor reacție
- 6
Dodo, cutremurele fagarasene nu au cum sa creeze probleme la Bucuresti. Stii doar ca sunt cutremure de mica adancime, la care intensitatea scade foarte repede cu cresterea distantei. Cutremurul din 1916 (intensitate maxima in zona epicentrala VIII-IX pe scara Mercalli) a fost resimtit slab la Buvcuresti, cu intensitatea de IV pe scara Mercalli. In schimb, EarthQuake, la Pitesti, ar putea simti o miscare seismica cu intensitate V-VI pe Mercalli. :biggrin::harhar::biggrin::harhar::harhar:
In primul rand as vrea sa-i multumesc lui GeoX pentru informatiile aduse si sa-l intreb daca lucreaza in domeniu. Sau macar de unde le culege?? :biggrin:
Referitor la subiect, am si eu o intrebare: oare frecventele alunecari de teren din zona au legatura si cu aceasta activitate seismica?? Intamplator, trec si stau destul de des p-acolo (la cativa km de Curtea de Arges...spre Rm Valcea-Tigveni se numeste satul daca stiti), iar in ultimul an am remarcat niste falii destul de inspaimantatoare pe dealurile din jur, chiar si drumurile fiind anual afectate de astfel de rupturi. Totul a culminat anul acesta, cand pur si simplu, o crapatura (cred ca de cativa km lungime si peste 2m adancime) a taiat soseau in 2. Ar fii foarte interesant sa vedeti....pentru mine, ca necunoscator, imaginea pare desprinsa din filme :harhar:
In concluzie....au vreo legatura aceste alunecari de teren cu zona seismica Fagaras??
Referitor la Barajul Vidraru mi se pare destul de clara explicatia lui sorin. N-are nici cea mai mica importanta cat de bine este construit, atata timp cat versantii o iau cu totul la vale. Scuze pentru exprimarea mai plastica, dar sunt destul de nepregatit in domeniu (ca cea mai mare parte a populatiei de altfel :biggrin
.
Referitor la subiect, am si eu o intrebare: oare frecventele alunecari de teren din zona au legatura si cu aceasta activitate seismica?? Intamplator, trec si stau destul de des p-acolo (la cativa km de Curtea de Arges...spre Rm Valcea-Tigveni se numeste satul daca stiti), iar in ultimul an am remarcat niste falii destul de inspaimantatoare pe dealurile din jur, chiar si drumurile fiind anual afectate de astfel de rupturi. Totul a culminat anul acesta, cand pur si simplu, o crapatura (cred ca de cativa km lungime si peste 2m adancime) a taiat soseau in 2. Ar fii foarte interesant sa vedeti....pentru mine, ca necunoscator, imaginea pare desprinsa din filme :harhar:
In concluzie....au vreo legatura aceste alunecari de teren cu zona seismica Fagaras??
Referitor la Barajul Vidraru mi se pare destul de clara explicatia lui sorin. N-are nici cea mai mica importanta cat de bine este construit, atata timp cat versantii o iau cu totul la vale. Scuze pentru exprimarea mai plastica, dar sunt destul de nepregatit in domeniu (ca cea mai mare parte a populatiei de altfel :biggrin
.
GeoX1
Administrator
- Înscris
- 8 Dec 2012
- Mesaje
- 27.321
- Scor reacție
- 6
Godfroid, ma raliez si eu ratzustii Dodo si iti urez bun venit pe forum si ...cat mai multe mesaje :biggrin::32::biggrin::17:
Acum, in legatura cu ce m-ai intrebat. Eu nu lucrez in domeniu (sunt absolvent de Automatica si Calculatoare, 2000), dar ma pasioneaza subiectul si am citit si eu cate ceva in reviste/articole/carti de specialitate.
Cat priveste alunecarile de teren...ce sa spun ? Mai probabil sa fi fost din cauza ploilor. Evident, exista falii ale scoartei terestre in zona, si chiar anul asta s-au produs cateva cutremure fagarasene la mica adancime (10 km), dar si de foarte mica magnitudine (2,5-3 pe scara Richter). Totusi, nu cred ca respectivele alunecari au legaturi cu activitatea seismica locala.
Acum, in legatura cu ce m-ai intrebat. Eu nu lucrez in domeniu (sunt absolvent de Automatica si Calculatoare, 2000), dar ma pasioneaza subiectul si am citit si eu cate ceva in reviste/articole/carti de specialitate.
Cat priveste alunecarile de teren...ce sa spun ? Mai probabil sa fi fost din cauza ploilor. Evident, exista falii ale scoartei terestre in zona, si chiar anul asta s-au produs cateva cutremure fagarasene la mica adancime (10 km), dar si de foarte mica magnitudine (2,5-3 pe scara Richter). Totusi, nu cred ca respectivele alunecari au legaturi cu activitatea seismica locala.
GeoX1
Administrator
- Înscris
- 8 Dec 2012
- Mesaje
- 27.321
- Scor reacție
- 6
Mai degraba putem vorbi de anumite corelatii intre cutremurele din Peninsula Balcanica si cele din zona BANAT ! Faliile din BANAT sunt oarecum in prelungirea sistemelor de fracturi crustale din Serbia si Bulgaria. Dar aici e topicul despre Fagaras, Dodo, iar esti off-topic...:biggrin::harhar::biggrin::harhar:
GeoX1
Administrator
- Înscris
- 8 Dec 2012
- Mesaje
- 27.321
- Scor reacție
- 6
E improbabil sa mai treaca chiar 100 de ani. Exista totusi o ciclicitate (relativa), dedusa din succesiunea ultimelor evenimente fagatrasene importante: 1521, 1550,1571,1628,1639,1746,1826,1832,1916. Sunt cutremure care au avut intensitati maxime intre VII si IX pe scara Mercalli (ceea ce ar insemna magnitudini de la 5,7 la 6,5).
Bine ca v-am gasit!!!...ca sa zic asa :biggrin:...mc de urari.
O sa incerc sa postez cateva poze spre sfarsitul lui august, la urmatoarea vizita.
Dar probabil ca aveti dreptate. Inundatiile si defrisarile sunt principalii factori ai acestor alunecari. Sincer pana acum nici n-aveam habar de existenta unei zone epicentrale in Fagaras si d-asta am facut aceasta conexiune.
Dealurile de care va vorbesc au fost, probabil, dintotdeauna instabile, intrucat dinainte de 89 au fost construite de-a curmezisul lor zeci de fasii de beton (stavilare) pentru a le stabiliza. Curios este ca nu s-a reusit mare lucru. Mai ales, ca dupa cum ni-i lauda si ratzushk Dodo :harhar: intr-un alt topic, constructorii si arhitectii acelor vremuri chiar isi faceau datoria. Un alt exemplu care m-a pus pe ganduri este constructia impunatoare a unui viaduct pt calea ferata intre Curtea de Arges si Rm Valcea. Dupa realizarea sa, s-a constat ca desi este sustinut de stalpi grosi de beton, solul nu este unul propice, iar viaductul a fost abandonat. Lucrurile pot fi verificate.....si daca o sa pot promit ca aduc si fotografii :biggrin: Oare chiar nu stiau dinainte?? Chiar studiile de fezabilitate nu demonstrasera aceste lucruri?? Sau a intervenit ceva pe parcurs....posibil chiar sa aiba legatura cu seismele de mica adancime din zona???
Poate ca preuspunerile sunt exagerate si momentan sunt doar simple speculatii.....om trai si-om vedea.....dar in nici un caz activitatea seismica din Fagaras nu este de neglijat. Ma gandesc ca un eventual cutremur (maxim) de 6-6.5 pe scara Richter ar putea produce pagube mult mai mari decat unul vrancean. Este suficient sa \"starneasca\" cateva dealuri care \"s-o ia la vale\" si zeci de sate vor fi ingropate sub pamant. Sau nu?? :harhar:
O sa incerc sa postez cateva poze spre sfarsitul lui august, la urmatoarea vizita.
Dar probabil ca aveti dreptate. Inundatiile si defrisarile sunt principalii factori ai acestor alunecari. Sincer pana acum nici n-aveam habar de existenta unei zone epicentrale in Fagaras si d-asta am facut aceasta conexiune.
Dealurile de care va vorbesc au fost, probabil, dintotdeauna instabile, intrucat dinainte de 89 au fost construite de-a curmezisul lor zeci de fasii de beton (stavilare) pentru a le stabiliza. Curios este ca nu s-a reusit mare lucru. Mai ales, ca dupa cum ni-i lauda si ratzushk Dodo :harhar: intr-un alt topic, constructorii si arhitectii acelor vremuri chiar isi faceau datoria. Un alt exemplu care m-a pus pe ganduri este constructia impunatoare a unui viaduct pt calea ferata intre Curtea de Arges si Rm Valcea. Dupa realizarea sa, s-a constat ca desi este sustinut de stalpi grosi de beton, solul nu este unul propice, iar viaductul a fost abandonat. Lucrurile pot fi verificate.....si daca o sa pot promit ca aduc si fotografii :biggrin: Oare chiar nu stiau dinainte?? Chiar studiile de fezabilitate nu demonstrasera aceste lucruri?? Sau a intervenit ceva pe parcurs....posibil chiar sa aiba legatura cu seismele de mica adancime din zona???
Poate ca preuspunerile sunt exagerate si momentan sunt doar simple speculatii.....om trai si-om vedea.....dar in nici un caz activitatea seismica din Fagaras nu este de neglijat. Ma gandesc ca un eventual cutremur (maxim) de 6-6.5 pe scara Richter ar putea produce pagube mult mai mari decat unul vrancean. Este suficient sa \"starneasca\" cateva dealuri care \"s-o ia la vale\" si zeci de sate vor fi ingropate sub pamant. Sau nu?? :harhar:
GeoX1
Administrator
- Înscris
- 8 Dec 2012
- Mesaje
- 27.321
- Scor reacție
- 6
Din punct de vedere al magnitudinii maxime, zona FAGARAS-CAMPULUNG este A DOUA ZONA SEISMICA A ROMANIEI DUPA VRANCEA !!!!
Cutremurul din 26 ianuarie 1916 a provocat alunecari de teren, prabusiri de versanti in zona. Intr-adevar, un seism de 6,5 grade pe scara Richter produs la 10-20 km adancime este foarte periculos in epicentru. Ciclicitatea seismelor fagarasene mai importante (M=6-6,5) ar fi de 85-100 de ani plus sau minus 10-15 ani ! Ultimul eveniment puternic a fost cel din 1916.
Cutremurul din 26 ianuarie 1916 a provocat alunecari de teren, prabusiri de versanti in zona. Intr-adevar, un seism de 6,5 grade pe scara Richter produs la 10-20 km adancime este foarte periculos in epicentru. Ciclicitatea seismelor fagarasene mai importante (M=6-6,5) ar fi de 85-100 de ani plus sau minus 10-15 ani ! Ultimul eveniment puternic a fost cel din 1916.
GeoX1
Administrator
- Înscris
- 8 Dec 2012
- Mesaje
- 27.321
- Scor reacție
- 6
Interesant e si ca seismele fagarasene apar in secventa, un soc principal puternic urmat la scurt timp de multe cutremure secundare, care se prelungesc in timp, adica apar cutremure mai mici timp de mai multe luni. Si fiind de mica adancime, se simt binisor in zona !!!
GeoX1
Administrator
- Înscris
- 8 Dec 2012
- Mesaje
- 27.321
- Scor reacție
- 6
Seismicitatea zonei FAGARAS (care include Valea Oltului, coada lacului de acumulare Vidraru, zona de nord a masivului Fagaras si zona Campulung Muscel) este determinata de mai multe falii crustale active. Principalele falii sunt urmatoarele:
1. falia Lovistei (Lotru-Brezoi-Titesti-Depresiunea Lovistei-Cumpana-Piscul Negru-Nord Campulung Muscel). Este o falie foarte importanta si activa, care a generat multe cutremure de-a lungul timpului. Depresiunea Lovistei este, de altfel, o depresiune de origine tectonica, formata in urma unor ample miscari tectonice in perioada cuaternara, cred. Falia incepe la vest de Olt, undeva pe valea Lotrului, \"taie\" Valea Oltului in zona Brezoi-Caineni-Titesti (la nord de Calimanesti-Caciulata), trece prin capatul nordic al lacului de acumulare Vidraru-Arges (in zona Cumpana-Piscul Negru), si ajunge pana la nord de Campulung Muscel. Ultimele cutremure fagarasene puternice (din 1746,1832 si 1916) au fost generate tocmai de aceasta importanta fractura crustala, cu extensie regionala. De remarcat faptul ca intre evenimentele seismice majore (de magnitudine 6-6,5 pe scara Richter), activitatea seismica locala este destul de scazuta, pe perioade de multe decenii, asa-numite perioade de \"liniste aproape totala\" (adica fara evenimente de magnitudine moderata);
2. falia Bihor-Olt este o alta falie importanta, care porneste din judetul Bihor, Campia Crisurilor, trece prin centrul Depresiunii Transilvaniei si ajunge la Valea Oltului. Este de asemenea sursa a unor cutremure fagarasene slabe si moderate, destul de frecvente;
3. falia sud-transilvana separa partea de nord a masivului Fagaras de Podisul Transilvaniei si, de-a lungul timpului, a generat unele dintre cutremurele fagarasene puternice. De exemplu, seismul din 26 octombrie 1550 (intensitate maxima IX pe scara Mercalli, magnitudine in jur de 6,5), care a afectat foarte puternic orasul Sibiu (distrugeri severe) pare a fi fost generat tocmai de aceasta falie sud-transilvana !!!!!
4. prelungirea faliei majore IntraMoesice. Este vorba de falia majora care trece prin estul Munteniei, si a carei prelungire, extensie nordica, ajunge pana la Campulung Muscel. Aceasta extensie nordica a faliei IntraMoesice genereaza activitatea seismica din zona Campulung Muscel, activitate care este una moderata (magnitudine maxima 5,2 pe scara Richter). Totusi, la Campulung Muscel si in imprejurimi cutremurele locale sunt destul de frecvente.
In afara de aceste falii importante, exista o serie de falii mici, locale, in zona Muntilor Fagaras, care genereaza destul de des cutremure de mica magnitudine, intr-un mod destul de neuniform insa, deci cu raspandire oarecum difuza a epicentrelor.
Iata asadar ca seismele fagarasene se coreleaza bine cu un sistem de falii crustale importante, care explica nivelul destul de ridicat de seismicitate a acestei zone.
Prin urmare, draga Dodo, cutremurul de ieri a fost unul tectonic tipic (pentru care, de fapt, s-a calculat si o adancime focala, de 5 km...nimic neobisnuit!!!!). Caderea unei stanci nu poate provoca un cutremur de 2,4 grade pe scara Richter. Gandeste-te, draga Dodo, ca exploziile de la WTC din 11 sept 2001 au fost echivalente cu 2 cutremure de magnitudine 1,1 si, respectiv, 1,3 grade pe scara Richter !!! Iti dai seama, cred, de semnificatia acestor cifre. Falia Lovistei trece CHIAR PRIN locul unde a fost epicentrul seismului tectonic de ieri. In orice caz, vibratia provocata de caderea unei stanci, Dodo, nu poate fi inregistrata la distanta, ci doar in locul in care s-a petrecut evenimentul. EMSC oricum pune doar cutremure tectonice sau, eventual, explozii nucleare subterane. Deci e nerealist sa crezi ca a cazut o piatra in Defileul Oltului si de aia a fost cutremurul. Mai degraba eu as vedea legatura inversa. Anume, activitatea seismica locala din Valea Oltului poate favoriza alunecarile de teren. Asta e mai plauzibil.
Cam asta e treaba cu originea cutremurelor fagarasene. Intrebari, Dodo ? :ack::harhar::hypocrite::harhar::harhar:
1. falia Lovistei (Lotru-Brezoi-Titesti-Depresiunea Lovistei-Cumpana-Piscul Negru-Nord Campulung Muscel). Este o falie foarte importanta si activa, care a generat multe cutremure de-a lungul timpului. Depresiunea Lovistei este, de altfel, o depresiune de origine tectonica, formata in urma unor ample miscari tectonice in perioada cuaternara, cred. Falia incepe la vest de Olt, undeva pe valea Lotrului, \"taie\" Valea Oltului in zona Brezoi-Caineni-Titesti (la nord de Calimanesti-Caciulata), trece prin capatul nordic al lacului de acumulare Vidraru-Arges (in zona Cumpana-Piscul Negru), si ajunge pana la nord de Campulung Muscel. Ultimele cutremure fagarasene puternice (din 1746,1832 si 1916) au fost generate tocmai de aceasta importanta fractura crustala, cu extensie regionala. De remarcat faptul ca intre evenimentele seismice majore (de magnitudine 6-6,5 pe scara Richter), activitatea seismica locala este destul de scazuta, pe perioade de multe decenii, asa-numite perioade de \"liniste aproape totala\" (adica fara evenimente de magnitudine moderata);
2. falia Bihor-Olt este o alta falie importanta, care porneste din judetul Bihor, Campia Crisurilor, trece prin centrul Depresiunii Transilvaniei si ajunge la Valea Oltului. Este de asemenea sursa a unor cutremure fagarasene slabe si moderate, destul de frecvente;
3. falia sud-transilvana separa partea de nord a masivului Fagaras de Podisul Transilvaniei si, de-a lungul timpului, a generat unele dintre cutremurele fagarasene puternice. De exemplu, seismul din 26 octombrie 1550 (intensitate maxima IX pe scara Mercalli, magnitudine in jur de 6,5), care a afectat foarte puternic orasul Sibiu (distrugeri severe) pare a fi fost generat tocmai de aceasta falie sud-transilvana !!!!!
4. prelungirea faliei majore IntraMoesice. Este vorba de falia majora care trece prin estul Munteniei, si a carei prelungire, extensie nordica, ajunge pana la Campulung Muscel. Aceasta extensie nordica a faliei IntraMoesice genereaza activitatea seismica din zona Campulung Muscel, activitate care este una moderata (magnitudine maxima 5,2 pe scara Richter). Totusi, la Campulung Muscel si in imprejurimi cutremurele locale sunt destul de frecvente.
In afara de aceste falii importante, exista o serie de falii mici, locale, in zona Muntilor Fagaras, care genereaza destul de des cutremure de mica magnitudine, intr-un mod destul de neuniform insa, deci cu raspandire oarecum difuza a epicentrelor.
Iata asadar ca seismele fagarasene se coreleaza bine cu un sistem de falii crustale importante, care explica nivelul destul de ridicat de seismicitate a acestei zone.
Prin urmare, draga Dodo, cutremurul de ieri a fost unul tectonic tipic (pentru care, de fapt, s-a calculat si o adancime focala, de 5 km...nimic neobisnuit!!!!). Caderea unei stanci nu poate provoca un cutremur de 2,4 grade pe scara Richter. Gandeste-te, draga Dodo, ca exploziile de la WTC din 11 sept 2001 au fost echivalente cu 2 cutremure de magnitudine 1,1 si, respectiv, 1,3 grade pe scara Richter !!! Iti dai seama, cred, de semnificatia acestor cifre. Falia Lovistei trece CHIAR PRIN locul unde a fost epicentrul seismului tectonic de ieri. In orice caz, vibratia provocata de caderea unei stanci, Dodo, nu poate fi inregistrata la distanta, ci doar in locul in care s-a petrecut evenimentul. EMSC oricum pune doar cutremure tectonice sau, eventual, explozii nucleare subterane. Deci e nerealist sa crezi ca a cazut o piatra in Defileul Oltului si de aia a fost cutremurul. Mai degraba eu as vedea legatura inversa. Anume, activitatea seismica locala din Valea Oltului poate favoriza alunecarile de teren. Asta e mai plauzibil.
Cam asta e treaba cu originea cutremurelor fagarasene. Intrebari, Dodo ? :ack::harhar::hypocrite::harhar::harhar: