Atasez aici o harta cu izoseiste ale cutremurului fagarasan din
26 ianuarie 1916, de magnitudine
6,5 pe scara Richter, fiindca sunt cateva lucruri interesante de notat.
:whistling::sad: Harta este din cartea lui Ion Atanasiu, CUTREMURELE DE PAMANT DIN ROMANIA.
Izoseistele trasate cu rosu apartin seismului fagarasan din 1916, in timp ce cu verde sunt trasate izoseiste ale unui cutremur local de la
Campulung Muscel, iar cu albastru sunt cele ale unor cutremure cu focare pe
Valea Oltului. Dar sa revenim la puternicul cutremur din zona Fagaras din
26 ianuarie 1916, seism al carui epicentru se pare ca a fost situat in zona
Cumpana-Piscul Negru, la extremitatea nordica a actualului lac Vidraru. Observam ca efectele macroseismice ale acestui cutremur au fost mai intense spre Transilvania, ceea ce este foarte interesant; la Sibiu s-au produs stricaciuni mari si este probabil ca urmatorul cutremur fagarasan sa afecteze din nou, destul de sever, orasul Sibiu. Pe de alta parte, remarcam ca izoseistele au fost prelungite mult spre nord (chiar pana spre Ucraina), spre sud (pana prin centrul Bulgariei) si spre vest, dar spre est alungirea izoseistelor este mult mai mica, ceea ce arata faptul ca
intensitatea cutremurelor fagarasene puternice scade mult mai repede spre EST decat spre celelalte directii. De asemenea, exista amplificari de intensitate in Oltenia, unde cutremurul a fost bine resimtit. In Muntenia, seismul a putut fi resimtit pana catre partea centrala si de rasarit, la est de Valea Ialomitei intensitatea fiind foarte redusa; la Bucuresti, cutremurul a fost simtit in special in interiorul cladirilor, dar nu a provocat nici un fel de pagube.
Asadar, examinand aceasta harta, se poate constata ca seismele fagarasene se propaga cu deosebire (in ceea ce priveste efectele lor macroseismice) catre NORD, VEST si SUD, si mult mai putin spre EST, ca si cum un fel de \"bariera\" ar \"frana\" si atenua undele seismice ale cutremurelor fagarasene.
Se stie ca aceste cutremure prezinta o anumita ciclicitate, estimata la 85-100 de ani, plus sau minus 10 ani, ceea ce ar insemna ca in urmatorii cel mult 10-15 ani ar fi totusi de asteptat un alt cutremur mare in zona, cu o magnitudine de pana la
6,5 grade pe scara Richter, la o adancime focala de
10-20 km; cel mai probabil, epicentrul ar trebui sa se afle in coada lacului Vidraru, la fel ca si in 1916.