• Bine ati venit! Acesta este noul server al forumului Cutremur.net!

Cutremurele crustale din Fagaras

Eu sunt sibian si ma intereseaza daca atunci cand s-au construit blocurile in Sibiu se stia ca acestea probabil vor prinde un cutremur fagarasan ? Adica asa cum in Bucuresti s-au aplicat diferite coduri antiseimice , acestea s-au aplicat si in restul tarii? O alta intrebare :pentru Bucuresti s-a studiat solul si s-a stabilit perioada sa proprie de vibratie si deci s-a aflat ca sunt mai expuse cladirile mai inalte(asta neinsemnand ca o cladire joasa nu poate cadea). Care este situatia la Sibiu. Se poate deduce din structura solului ce perioada de vibratie si ce acceleratie va avea in timpul unui seism ? Pentru ca nu vreau ca aceea perioada sa coincida cu perioada de oscilatie a blocurilor de 4 etaje. stiu ca nu au fost cutremure recente pentru a fi masurati acesti parametri dar pot fi aflati indirect ?(de exemplu solul sibiului nu cred ca este la fel de nisipos ca cel din campia romana)
 
O alta situatie posibil grava este aceea ca in Sibiu multe blocuri de 4 etaje au mansarde chiar si pe 2 niveluri . Ma intreb daca arhitectii si inginerii care au aprobat aceste lucrari au luat in calcul efectele supraincarcarii si a cresterii greutatii blocurilor in situatia cand va fi cutremur? Adica .,desi sunt convins ca majoritatea sibienilor nu sunt constienti ca si orasul lor este unul seismic, macar arhitectii si inginerii invata la facultate ca este esential sa cunoasca istoria seismica a locurilor in care vor lucra si sa ia decizii in functie de asta?
 
Cutremurul produs ieri in zona Cumpana-Arefu din Muntii Fagaras, in nordul lacului Vidraru, readuce in atentie aceasta importanta regiune seismogena, a doua sursa seismica a tarii ca potential, dupa Vrancea. Ultimul cutremur fagarasan puternic s-a produs la 26 ianuarie 1916; seismul, de magnitudine 6,4-6,5 grade, a avut epicentrul in zona Arefu-Cumpana-Piscul Negru si a fost resimtit pe o arie relativ larga, incluzand centrul si sudul Transilvaniei, dar si centrul si vestul Munteniei, toata Oltenia. Cutremurul din 1916 a fost resimtit mai puternic in zona epicentrala (Cumpana-Arefu), unde intensitatea a atins VIII-IX grade pe scara Mercalli; miscarea seismica a fost resimtita destul de puternic (intensitati de pana la VI si VII grade) la Brasov si Sibiu, precum si la Ramnicu Valcea si Curtea de Arges.
Dupa 1990, zona Fagaras a avut o activitate seismica relativ scazuta. Cutremure locale cu magnitudini in jur de 4 grade s-au produs la intervale medii de 5-7 ani, astfel:
28.01.1995 zona Campulung Muscel ML=3,9 I[sub]0[/sub]=III-IV
28.11.1995 zona Brezoi-Caineni (Valea Oltului) ML=4,0 I[sub]0[/sub]=IV resimtit de la Horezu (Valcea) pana la Sibiu
20.05.2004 zona Campulung Muscel ML=4,3 I[sub]0[/sub]=IV-V
25.12.2010 zona Cumpana-Arefu (Muntii Fagaras) ML=3,7-4 I[sub]0[/sub]=III-IV seism resimtit inclusiv in zona Brasovului si la Sibiu
Epicentrul cutremurului de ieri ar coincide cu cel al cutremurului puternic din 1916. In afara de aceste cutremure, in regiunea Fagaras s-au mai produs aproape in fiecare an seisme mici, cu magnitudini de pana la 2-3 grade pe scara Richter, miscari care nu au fost percepute nici in zonele lor epicentrale.
 
Corespondenta aproximativa dintre magnitudinea (pe scara Richter) si intensitatea epicentrala a cutremurelor fagarasene crustale (adancimi 5-25 km) ar fi urmatoarea:

ML=3,5 I[sub]0[/sub]=III
ML=3,7 I[sub]0[/sub]=III-IV
ML=4,0 I[sub]0[/sub]=IV
ML=4,3 I[sub]0[/sub]=IV-V
ML=4,5 I[sub]0[/sub]=V
ML=4,8 I[sub]0[/sub]=V-VI
ML=5,2 I[sub]0[/sub]=VI
ML=5,5 I[sub]0[/sub]=VI-VII
ML=5,75-5,9 I[sub]0[/sub]=VII
ML=6,0-6,25 I[sub]0[/sub]=VII-VIII
ML>6,25 I[sub]0[/sub]=VIII
ML=6,5 I[sub]0[/sub]=VIII-IX/IX
 
Cutremurele fagarasene puternice (magnitudine egala sau mai mare de 5,75 sau/si intensitate de cel putin VII grade in zona epicentrala) se produc intotdeauna la interval de cativa ani dupa seisme vrancene adanci (cu magnitudini de cel putin 6,75 grade). Astfel, seria cutremurelor fagarasene puternice din ultimii 500 de ani, corelata cu seisme vrancene, este urmatoarea:
-1916 cutremur fagarasan de magnitudine 6,5 si intensitate IX, la interval de 8 ani dupa seismul vrancean de magnitudine 6,8 din 1908;
-1832 cutremur fagarasan de magnitudine 6,0-6,25 si intensitate VII-VIII, la interval de 3 ani dupa seismul vrancean de magnitudine 7,0 din 1829;
-1746 cutremur fagarasan de magnitudine 6,5 si intensitate VIII-IX, la interval de 8 ani dupa seismul vrancean de magnitudine 7,5 din 1738;
-1639 cutremur fagarasan de intensitate VII, la interval de 2 ani dupa seismul vrancean de magnitudine 6,8-7,0 din 1637;
-1628 cutremur fagarasan de magnitudine 5,9-6,0 si intensitate VII-VIII, la interval de 8 ani dupa seismul vrancean de magnitudine 7,3-7,4 din 1620;
-1550 cutremur fagarasan de intensitate VII-VIII, la interval de 5 ani dupa seismul vrancean de magnitudine 6,9-7,0 din 1545;
-1521 cutremur fagarasan de magnitudine 6,4-6,5 si intensitate VIII-IX, la interval de 5 ani dupa seismul vrancean de magnitudine 7,2 din 1516.
 
daca asta ie o logica atunci de ce nu a dat shi '940 asha ceva??
 
Pentru ca pentru cutremure de peste 6,0 trebuie sa treaca intervale mai lungi, de 80-110 ani.
 
Cutremurele fagarasene se grupeaza totusi in mai multe sub-zone epicentrale, dupa cum urmeaza:

1.sub-zona de la coada lacului Vidraru: Cumpana-Piscul Negru (judetul Arges): 45,50 gr. latitudine Nordica, 24,60 gr. longitudine Estica
cutremure cu focare la 5-30 km adancime si care ating magnitudinile maxime pentru Fagaras: 6,5 (intensitate maxima VIII-IX). S-ar parea ca toate seismele fagarasene cu magnitudinile ML > 6,25 si intensitate maxima cel putin VIII au sursa in coada lacului Vidraru (Cumpana). Cutremurele din 1746 si 1916 par a fi avut originea in aceasta zona;

2. sub-zona Depresiunea Lovistei-Caineni-Titesti-Valea Oltului (judetul Valcea): 45,40 gr. latitudine Nordica, 24,30 gr. longitudine Estica
cutremure cu focare la 5-15 km adancime, cu magnitudini care nu depasesc 6,0-6,25 (intensitati maxime de VII-VIII, maxim VIII exceptional). Cutremurele din 1639 si 1832 par a fi avut originea in Depresiunea Lovistei;

3. sub-zona Campulung Muscel (judetul Arges): 45,30 gr. latitudine Nordica, 25,00 gr. longitudine Estica
cutremure cu focare la 5-30 km adancime (dar cu observatia ca s-au semnalat si seisme subcrustale, de mare adancime, in vecinatatea orasului Campulung, dar de magnitudini mici). Magnitudinea maxima a cutremurelor din zona Campulung nu ar depasi 5,75-6,0 (corespunzand unei intensitati maxime de VII pana la VII-VIII nivel credibil). S-ar parea ca seismul de la 4 aprilie 1628 a avut originea in zona Campulung Muscel;

4.sub-zona asociata faliei sud-transilvane: 45,80 gr. latitudine Nordica, 24,50 gr. longitudine Estica (judetul Sibiu)
Considerata mai misterioasa, nu exista, se pare, inregistrari ale unor cutremure relevante pentru zona respectica, in ultimii 100 de ani. Totusi, unele dintre cutremurele fagarasene istorice cu efecte puternice in zona Sibiu ar fi corelate cu zona sud-transilvana, de exemplu cutremurul din 26 octombrie 1550. Ramane, oricum, cu un semn de intrebare...
 
Trebuie să te autentifici sau să te înregistrezi pentru a răspunde aici.
Back
Sus