Cutremurele fagarasene se grupeaza totusi in mai multe sub-zone epicentrale, dupa cum urmeaza:
1.sub-zona de la coada lacului Vidraru: Cumpana-Piscul Negru (judetul Arges): 45,50 gr. latitudine Nordica, 24,60 gr. longitudine Estica
cutremure cu focare la 5-30 km adancime si care ating magnitudinile maxime pentru Fagaras: 6,5 (intensitate maxima VIII-IX). S-ar parea ca toate seismele fagarasene cu magnitudinile ML > 6,25 si intensitate maxima cel putin VIII au sursa in coada lacului Vidraru (Cumpana). Cutremurele din 1746 si 1916 par a fi avut originea in aceasta zona;
2. sub-zona Depresiunea Lovistei-Caineni-Titesti-Valea Oltului (judetul Valcea): 45,40 gr. latitudine Nordica, 24,30 gr. longitudine Estica
cutremure cu focare la 5-15 km adancime, cu magnitudini care nu depasesc 6,0-6,25 (intensitati maxime de VII-VIII, maxim VIII exceptional). Cutremurele din 1639 si 1832 par a fi avut originea in Depresiunea Lovistei;
3. sub-zona Campulung Muscel (judetul Arges): 45,30 gr. latitudine Nordica, 25,00 gr. longitudine Estica
cutremure cu focare la 5-30 km adancime (dar cu observatia ca s-au semnalat si seisme subcrustale, de mare adancime, in vecinatatea orasului Campulung, dar de magnitudini mici). Magnitudinea maxima a cutremurelor din zona Campulung nu ar depasi 5,75-6,0 (corespunzand unei intensitati maxime de VII pana la VII-VIII nivel credibil). S-ar parea ca seismul de la 4 aprilie 1628 a avut originea in zona Campulung Muscel;
4.sub-zona asociata faliei sud-transilvane: 45,80 gr. latitudine Nordica, 24,50 gr. longitudine Estica (judetul Sibiu)
Considerata mai misterioasa, nu exista, se pare, inregistrari ale unor cutremure relevante pentru zona respectica, in ultimii 100 de ani. Totusi, unele dintre cutremurele fagarasene istorice cu efecte puternice in zona Sibiu ar fi corelate cu zona sud-transilvana, de exemplu cutremurul din 26 octombrie 1550. Ramane, oricum, cu un semn de intrebare...