-
Bine ati venit! Acesta este noul server al forumului Cutremur.net!
Cutremurele crustale din Fagaras
- Autor subiect GeoX1
- Dată creare
GeoX1
Administrator
- Înscris
- 8 Dec 2012
- Mesaje
- 27.321
- Scor reacție
- 4
In ultima perioada, cresterea usoara a numarului de cutremure crustale in regiunea Fagaras readuce in atentie aceasta zona seismica importanta care, dupa cum stim, nu a mai dat un cutremur puternic (cu intensitatea mai mare sau egala cu VII grade pe scara Mercalli) din anul 1916 !!!! Este adevarat, seismele locale fagarasene din ultimele saptamani au fost slabe, magnitudinile lor nedepasind 2,5 grade pe scara Richter. Totusi, trebuie tinut cont de faptul ca zona Fagaras nu este chiar atat de bine studiata, comportamentul sau nefiind aprofundat cine stie ce. Cutremurul din anul 1916 a fost puternic, tinand cont de adancimea mica la care s-a produs; dupa cum nota si sever in lucrarea sa din 2005 referitoare la managementul riscului seismic, in cazul cutremurului din 1916, aria de intensitate VII pe scara Mercalli a inclus orasele Sibiu, Ramnicu Valcea, Brasov, intinzandu-se pana la nord de Pitesti. Din cartea lui Atanasiu, reiese ca seismul fagarasan din 1916 s-a simtit la Bucuresti cu o intensitate de IV-IV+ pe scara Mercalli.
GeoX1
Administrator
- Înscris
- 8 Dec 2012
- Mesaje
- 27.321
- Scor reacție
- 4
Interesant e ca micile seisme fagarasene din ultima vreme au urmat cam tot \"traseul\" din partea sudica a Muntilor Fagaras si din Subcarpatii Valcei. S-au produs cutremure mici la Horezu, pe Valea Oltului in zona Cozia-Brezoi-Titesti, in zona lacului de acumulare Vidraru-Arges (care este epicentrul principal al cutremurelor fagarasene puternice de 6-6,5 grade pe scara Richter), precum si in zona Campulung Muscel. In ultima saptamana, de altfel, s-au produs mai multe microseisme in zona Campulung Muscel (de fapt, la nord de Campulung Muscel, spre masivul Iezer si in zona dealurilor Muscelului).
GeoX1
Administrator
- Înscris
- 8 Dec 2012
- Mesaje
- 27.321
- Scor reacție
- 4
Spuneam ca nu se cunoaste foarte bine \"comportamentul\" zonei Fagaras. Nu exista informatii suficient de clare privind ceea ce s-a intamplat in zona cu putin timp inainte de producerea cutremurului puternic din 1916. E probabil sa fi existat unele seisme precursoare locale, dar probabil de magnitudine mica, si prin urmare nu exista inregistrari pentru acele evenimente. Sunt disponibile inregistrari pentru cutremurul din 1916, deoarece acesta a fost puternic, fiind inregistrat la statii seismice din Bulgaria, Romania, Ungaria. Cutremurul a fost resimtit pe o suprafata de circa 200.000 de kilometri patrati. Intensitatea seismului a fost de aproape IX grade pe scara Mercalli pe o raza de circa 7-10 km in jurul epicentrului, si de VIII grade pe scara Mercalli pe o raza de circa 20 km in jurul epicentrului. Aria de intensitate VII a inclus, se pare, orasele Sibiu, Ramnicu Valcea, Brasov si s-a intins, de asemenea, pana la nord de Pitesti (dupa cum se relateaza in lucrarea lui Sever din 2005). La Bucuresti intensitatea a fost mai mica, de IV spre IV 1/2 Mercalli.
A impresionat numarul mare de cutremure secundare care au urmat socului principal. Numai in primele 24 de ore de la socul principal din dimineata zilei de 26 ianuarie 1916, in arealul Depresiunea Lovistei-Brezoi-Titesti (Valea Oltului), precum si in zona Arefu-Cumpana-Piscul Negru (catre Cheile Argesului, la coada actualului lac de acumulare Vidraru) au fost resimtite nu mai putin de 30 de cutremure, cu intensitati de la V la VII-VIII grade pe scara Mercalli (in afara socului principal de la ora 9h38 min, cu epicentru la Cumpana-Piscul Negru, adancime focala 21 km si magnitudine 6,4-6,5 pe scara Richter). Seria de cutremure fagarasene moderate si puternice s-a prelungit timp de mai multe luni, pana la inceputul lunii mai 1916 !!!!!!
A impresionat numarul mare de cutremure secundare care au urmat socului principal. Numai in primele 24 de ore de la socul principal din dimineata zilei de 26 ianuarie 1916, in arealul Depresiunea Lovistei-Brezoi-Titesti (Valea Oltului), precum si in zona Arefu-Cumpana-Piscul Negru (catre Cheile Argesului, la coada actualului lac de acumulare Vidraru) au fost resimtite nu mai putin de 30 de cutremure, cu intensitati de la V la VII-VIII grade pe scara Mercalli (in afara socului principal de la ora 9h38 min, cu epicentru la Cumpana-Piscul Negru, adancime focala 21 km si magnitudine 6,4-6,5 pe scara Richter). Seria de cutremure fagarasene moderate si puternice s-a prelungit timp de mai multe luni, pana la inceputul lunii mai 1916 !!!!!!
GeoX1
Administrator
- Înscris
- 8 Dec 2012
- Mesaje
- 27.321
- Scor reacție
- 4
In ultimii 300 de ani, in regiunea Fagaras s-au produs 3 cutremure puternice: in 1746, 1832 si 1916. De fiecare data, seismele fagarasene puternice au aparut in secvente, in serii de socuri multiple, produse timp de mai multe saptamani si luni.
Seria de cutremure fagarasene din iarna 1746/1747
In iarna 1746-1747, in centrul tarii s-au produs mai multe cutremure puternice, resimtite mai intens in sudul Transilvaniei, in Oltenia si in Nord-Vestul Munteniei.
Primul cutremur, si cel mai puternic, s-a produs in dimineata zilei de 7 decembrie 1746, in jurul orei 2:30, cand se relateaza ca aproape toata Transilvania si partea de vest a Munteniei au fost zguduite de un cutremur puternic. Acest seism este \"cotat\" cu o magnitudine de 6,5 grade pe scara Richter si o intensitate maxima de aproape IX grade pe scara Mercalli. Dupa acest soc puternic au urmat multe alte miscari seismice mai slabe. Dintre acestea, au fost remarcate 10 cutremure resimtite destul de puternic la Sibiu in perioada 1-15 ianuarie 1747, deci replici si cutremure secundare ale marelui seism fagarasan din 7 decembrie 1746. Se pare ca aceste cutremure ar fi atins, la Sibiu, intensitati de circa V grade pe scara Mercalli, ceea ce inseamna ca in zona epicentrala fagarasana intensitatea ar fi fost de pana la VII grade pe scara Mercalli.
Seria de cutremure fagarasene din perioada februarie-aprilie 1832
In perioada 19 februarie- 7 aprilie 1832, in partea de sud a Muntilor Fagaras s-au produs 11 cutremure relativ puternice, resimtite mai intens in judetele Valcea si Arges. Seria celor 11 cutremure a fost deschisa de un cutremur puternic produs in dimineata zilei de 19 februarie 1832, resimtit cu o intensitate de VIII grade pe scara Mercalli in judetul Valcea, in Depresiunea Lovistei. Seismul este creditat cu o magnitudine in jur de 6,0 pe scara Richter si ccu o adancime focala de cel mult 10 km !!! Se relateaza ca in mai multe localitati din zonele subcarpatice si de munte ale judetului Valcea s-au format crapaturi din pamant, din care s-au produs emisii sulfuroase !!! Seismul a fost resimtit violent de ambele parti ale Oltului, in zona Lovistei si pana la Sibiu. Urmatoarele cutremure au avut intensitati ceva mai mici, se pare ca de numai VII grade pe scara Mercalli. In ziua de 7 apriliie 1832, un nou cutremur s-a produs in regiunea muntoasa a Fagarasului, dar spre deosebire de seismele precedente din perioada februarie-martie, cutremurul din 7 aprilie a fost resimtit mai puternic in judetul Arges (intensitate VII-VIII in zona epicentrala), ceea ce sugereaza ca epicentrul a fost diferit fata de cel al cutremurului din 19 februarie 1832; daca seismul din februarie s-a produs in apropiere de Valea Oltului, la marginea de vest a Muntilor Fagaras, cutremurul din 7 aprilie 1832 pare a fi avut epicentrul undeva pe Cheile Argesului, sau spre zona Cumpana-Piscul Negru !!! Dupa acest cutremur, activitatea seismica a scazut considerabil, astfel incat nu au mai fost consemnate cutremure semnificative in Valcea si Arges.
Cutremurele fagarasene din iarna-primavara anului 1916
In dimineata zilei de 26 ianuarie 1916, la ora 9 si 38 minute timp local, in regiunea Muntilor Fagaras a avut loc un cutremur foarte puternic, resimtit violent cu deosebire in zonele muntoase din judetele Arges si Valcea, unde intensitatea a atins, local, chiar IX grade pe scara Mercalli; magnitudinea seismului, calculata pe baza inregistrarilor instrumentale existente, a fost de 6,4-6,5 grade pe scara Richter. Acest cutremur a fost inceputul unei serii lungi de seisme moderate si puternice, care au zguduit zona subcarpatica si de munte din judetele Arges si Valcea, intre Olt si Arges, si chiar pana in Dambovita, timp de mai multe luni. In primele saptamani dupa socul principal s-au semnalat numeroase replici si cutremure secundare, care au atins, local, intensitati de pana la VII-VIII grade pe scara Mercalli. Nu toate socurile ulterioare cutremurului din 26 ianuarie au avut acelasi epicentru. Daca socul principal a avut epicentrul in zona Cumpana-Piscul Negru, in judetul Arges, unele dintre cutremurele ulterioare au avut epicentrele in Depresiunea Lovistei si pe Valea Oltului, in zona Brezoi-Titesti; seisme de mai mica intensitate (V-VI) au fost semnalate la Calimanesti si chiar la vest de Valea Oltului. In urma socului principal, in unele vai montane s-au observat crapaturi in pamant si s-au produs prabusiri ale unor versanti. Chiar inainte de inceputul cutremurului, in zona a putut fi auzit un zgomot extrem de puternic, ca o explozie. De altfel, si replicile mai puternice erau insotite de zgomote subterane. Socul principal a fost resimtit pe o arie de circa 200.000 de kilometri patrati, dar stricaciuni s-au semnalat la Sibiu, Brasov, Ramnicu Valcea, Curtea de Arges, Campulung Muscel, precum si in satele situate in zona Cheilor Argesului si in Depresiunea Lovistei. Socul principal a fost resimtit si la Bucuresti cu o intensitate de IV+ pe scara Mercalli. Replicile au fost resimtite numai in judetele Arges, Valcea, Sibiu, Brasov si Dambovita. In primele saptamani erau zile cand se simteau de 5-6 ori cutremure de intensitate maxima VI-VIII pe scara Mercalli. In aprilie intensitatea miscarilor seismice locale a inceput sa scada, iar ultimele cutremure locale perceptibile au fost consemnate in ziua de 6 mai 1916. Se apreciaza ca dupa acea zi, activitatea seismica post-soc a incetat, practic.
Seria de cutremure fagarasene din iarna 1746/1747
In iarna 1746-1747, in centrul tarii s-au produs mai multe cutremure puternice, resimtite mai intens in sudul Transilvaniei, in Oltenia si in Nord-Vestul Munteniei.
Primul cutremur, si cel mai puternic, s-a produs in dimineata zilei de 7 decembrie 1746, in jurul orei 2:30, cand se relateaza ca aproape toata Transilvania si partea de vest a Munteniei au fost zguduite de un cutremur puternic. Acest seism este \"cotat\" cu o magnitudine de 6,5 grade pe scara Richter si o intensitate maxima de aproape IX grade pe scara Mercalli. Dupa acest soc puternic au urmat multe alte miscari seismice mai slabe. Dintre acestea, au fost remarcate 10 cutremure resimtite destul de puternic la Sibiu in perioada 1-15 ianuarie 1747, deci replici si cutremure secundare ale marelui seism fagarasan din 7 decembrie 1746. Se pare ca aceste cutremure ar fi atins, la Sibiu, intensitati de circa V grade pe scara Mercalli, ceea ce inseamna ca in zona epicentrala fagarasana intensitatea ar fi fost de pana la VII grade pe scara Mercalli.
Seria de cutremure fagarasene din perioada februarie-aprilie 1832
In perioada 19 februarie- 7 aprilie 1832, in partea de sud a Muntilor Fagaras s-au produs 11 cutremure relativ puternice, resimtite mai intens in judetele Valcea si Arges. Seria celor 11 cutremure a fost deschisa de un cutremur puternic produs in dimineata zilei de 19 februarie 1832, resimtit cu o intensitate de VIII grade pe scara Mercalli in judetul Valcea, in Depresiunea Lovistei. Seismul este creditat cu o magnitudine in jur de 6,0 pe scara Richter si ccu o adancime focala de cel mult 10 km !!! Se relateaza ca in mai multe localitati din zonele subcarpatice si de munte ale judetului Valcea s-au format crapaturi din pamant, din care s-au produs emisii sulfuroase !!! Seismul a fost resimtit violent de ambele parti ale Oltului, in zona Lovistei si pana la Sibiu. Urmatoarele cutremure au avut intensitati ceva mai mici, se pare ca de numai VII grade pe scara Mercalli. In ziua de 7 apriliie 1832, un nou cutremur s-a produs in regiunea muntoasa a Fagarasului, dar spre deosebire de seismele precedente din perioada februarie-martie, cutremurul din 7 aprilie a fost resimtit mai puternic in judetul Arges (intensitate VII-VIII in zona epicentrala), ceea ce sugereaza ca epicentrul a fost diferit fata de cel al cutremurului din 19 februarie 1832; daca seismul din februarie s-a produs in apropiere de Valea Oltului, la marginea de vest a Muntilor Fagaras, cutremurul din 7 aprilie 1832 pare a fi avut epicentrul undeva pe Cheile Argesului, sau spre zona Cumpana-Piscul Negru !!! Dupa acest cutremur, activitatea seismica a scazut considerabil, astfel incat nu au mai fost consemnate cutremure semnificative in Valcea si Arges.
Cutremurele fagarasene din iarna-primavara anului 1916
In dimineata zilei de 26 ianuarie 1916, la ora 9 si 38 minute timp local, in regiunea Muntilor Fagaras a avut loc un cutremur foarte puternic, resimtit violent cu deosebire in zonele muntoase din judetele Arges si Valcea, unde intensitatea a atins, local, chiar IX grade pe scara Mercalli; magnitudinea seismului, calculata pe baza inregistrarilor instrumentale existente, a fost de 6,4-6,5 grade pe scara Richter. Acest cutremur a fost inceputul unei serii lungi de seisme moderate si puternice, care au zguduit zona subcarpatica si de munte din judetele Arges si Valcea, intre Olt si Arges, si chiar pana in Dambovita, timp de mai multe luni. In primele saptamani dupa socul principal s-au semnalat numeroase replici si cutremure secundare, care au atins, local, intensitati de pana la VII-VIII grade pe scara Mercalli. Nu toate socurile ulterioare cutremurului din 26 ianuarie au avut acelasi epicentru. Daca socul principal a avut epicentrul in zona Cumpana-Piscul Negru, in judetul Arges, unele dintre cutremurele ulterioare au avut epicentrele in Depresiunea Lovistei si pe Valea Oltului, in zona Brezoi-Titesti; seisme de mai mica intensitate (V-VI) au fost semnalate la Calimanesti si chiar la vest de Valea Oltului. In urma socului principal, in unele vai montane s-au observat crapaturi in pamant si s-au produs prabusiri ale unor versanti. Chiar inainte de inceputul cutremurului, in zona a putut fi auzit un zgomot extrem de puternic, ca o explozie. De altfel, si replicile mai puternice erau insotite de zgomote subterane. Socul principal a fost resimtit pe o arie de circa 200.000 de kilometri patrati, dar stricaciuni s-au semnalat la Sibiu, Brasov, Ramnicu Valcea, Curtea de Arges, Campulung Muscel, precum si in satele situate in zona Cheilor Argesului si in Depresiunea Lovistei. Socul principal a fost resimtit si la Bucuresti cu o intensitate de IV+ pe scara Mercalli. Replicile au fost resimtite numai in judetele Arges, Valcea, Sibiu, Brasov si Dambovita. In primele saptamani erau zile cand se simteau de 5-6 ori cutremure de intensitate maxima VI-VIII pe scara Mercalli. In aprilie intensitatea miscarilor seismice locale a inceput sa scada, iar ultimele cutremure locale perceptibile au fost consemnate in ziua de 6 mai 1916. Se apreciaza ca dupa acea zi, activitatea seismica post-soc a incetat, practic.
Am o nelamurire...poate nu am citit cu atentie textul.....cand se vorbeste de intensitatea celor 9 cutremure fagarasene din ultimii 600 de ani si anume VII-IX pe scara Mercalli, va referiti la intensitatea din zona epicentrala sau pe unde se resimt acele cutremure (Sibiu, Ramnicu Valcea, Brasov etc)? Aceasi intrebare o am si pentru magnitudinea maxima posibila (Mmax=6,5). Multumesc!
GeoX1
Administrator
- Înscris
- 8 Dec 2012
- Mesaje
- 27.321
- Scor reacție
- 4
Magnitudinea este una singura, o valoare calculata, pe baza inregistrarilor. Intensitatea difera in functie de distanta fata de epicentru, de conditii geologice locale, etc. In cazul seismelor crustale (de mica adancime), asa cum este cazul celor fagarasene, intensitatea maxima este in epicentru. Un cutremur fagarasan cu intensitatea maxima (in zona epicentrala) de IX grade poate fi simtit la Brasov cu intensitatea VII.
GeoX1
Administrator
- Înscris
- 8 Dec 2012
- Mesaje
- 27.321
- Scor reacție
- 4
Intr-un mesaj anterior, am prezentat ultimele 3 mari cutremure fagarasene, de fapt modul lor de manifestare. Se vede ca aceste cutremure au un mod mai deosebit de manifestare. Cutremurele fagarasene mai importante apar in secventa, deci ca o succesiune de seisme care se repeta in interval de mai multe saptamani sau chiar luni. Legat de asta, as lansa o ipoteza. Ipoteza se refera la legenda mesterului Manole, construirea manastirii Argesului din Curtea de Arges. Stiti ce spune legenda: \"ce ziua se cladea, noaptea se darama\". Ca orice legenda, probabil exista un sambure de adevar. Ipoteza mea porneste tocmai de la modul tipic de manifestare a cutremurelor fagarasene. Este posibil ca ridicarea acestei manastiri sa coincida cu o perioada de intensificare a activitatii seismice locale fagarasene, perioada in care apareau miscari seismice repetate, practic zilnice. Nu spun ca asa s-a si intamplat, dar ipoteza formulata aici poate explica \"samburele\" legendei...:smile: 
:harhar:
:harhar:
GeoX1
Administrator
- Înscris
- 8 Dec 2012
- Mesaje
- 27.321
- Scor reacție
- 4
Cutremure fagarasene anterioare secolului al XVIII-lea
In mod evident, cutremure fagarasene puternice s-au produs in fiecare secol. Desi informatiile despre cutremurele fagarasene sunt mai putin complete pentru secolele anterioare secolului al XVIII-lea, totusi acele cutremure consemnate ca a fi fost resimtite puternic in sudul si centrul Transilvaniei, in \"Tara Fagarasului\", in vestul Munteniei si in Oltenia pot fi considerate ca avand origine fagaraseana.
In secolul al XVII-lea se cunosc 2 cutremure care pot fi incadrate in aceasta categorie.
Astfel, seismul de la 4 aprilie 1628 a fost resimtit puternic la Campulung Muscel (unde a avariat grav manastirea lui Negru Voda), de asemenea a fost simtit in Dambovita, in centrul si nordul Olteniei, precum si la Sibiu; aceste elemente conduc la ideea ca a fost un cutremur cu epicentrul in regiunea Fagaras, cu o magnitudine in jur de 6 pe scara Richter si o intensitate maxima in zona epicentrala posibil de VII-VIII pe scara Mercalli. Un al cutremur, produs la 9 aprilie 1639, este consemnat a fi fost resimtit puternic in Depresiunea Lovistei (intensitate VII), dar aria afectata pare a fi fost mult mai redusa, ceea ce inseamna ca si magnitudinea a fost mai mica (probabil ca nu a depasit 5,3-5,5 grade pe scara Richter), iar adancimea focala trebuie sa fi fost foarte mica (maxim 5-10 km).
In secolul al XVI-lea, cronicile si alte documente istorice consemneaza mai multe cutremure resimtite puternic la Sibiu, in Tara Fagarasului, la Brasov si in nordul Olteniei. Un astfel de cutremur, de origine probabil fagaraseana, este consemnat a se fi produs in anul 1521 (data necunoscuta); aria pe care acest seism a fost resimtit mai intens include sudul si centrul Transilvaniei, Tara Fagarasului, precum si nordul Munteniei. Aceste elemente sugereaza un cutremur de origine fagaraseana, cu o magnitudine de asemenea in jur de 6. La 26 octombrie 1550, un cutremur violent a afectat foarte puternic orasul Sibiu, unde a provocat insemnate pagube materiale; este considerat un seism fagarasean cu o magnitudine de 6,5 grade pe scara Richter. In perioada 10 aprilie-19 mai 1571, 4 cutremure au fost resimtite destul de puternic la Sibiu, Brasov si in Nordul Olteniei, ceea ce inseamna ca probabil au avut origine fagaraseana, dar magnitudini nu prea mari (in jur de 5,5).
In mod evident, cutremure fagarasene puternice s-au produs in fiecare secol. Desi informatiile despre cutremurele fagarasene sunt mai putin complete pentru secolele anterioare secolului al XVIII-lea, totusi acele cutremure consemnate ca a fi fost resimtite puternic in sudul si centrul Transilvaniei, in \"Tara Fagarasului\", in vestul Munteniei si in Oltenia pot fi considerate ca avand origine fagaraseana.
In secolul al XVII-lea se cunosc 2 cutremure care pot fi incadrate in aceasta categorie.
Astfel, seismul de la 4 aprilie 1628 a fost resimtit puternic la Campulung Muscel (unde a avariat grav manastirea lui Negru Voda), de asemenea a fost simtit in Dambovita, in centrul si nordul Olteniei, precum si la Sibiu; aceste elemente conduc la ideea ca a fost un cutremur cu epicentrul in regiunea Fagaras, cu o magnitudine in jur de 6 pe scara Richter si o intensitate maxima in zona epicentrala posibil de VII-VIII pe scara Mercalli. Un al cutremur, produs la 9 aprilie 1639, este consemnat a fi fost resimtit puternic in Depresiunea Lovistei (intensitate VII), dar aria afectata pare a fi fost mult mai redusa, ceea ce inseamna ca si magnitudinea a fost mai mica (probabil ca nu a depasit 5,3-5,5 grade pe scara Richter), iar adancimea focala trebuie sa fi fost foarte mica (maxim 5-10 km).
In secolul al XVI-lea, cronicile si alte documente istorice consemneaza mai multe cutremure resimtite puternic la Sibiu, in Tara Fagarasului, la Brasov si in nordul Olteniei. Un astfel de cutremur, de origine probabil fagaraseana, este consemnat a se fi produs in anul 1521 (data necunoscuta); aria pe care acest seism a fost resimtit mai intens include sudul si centrul Transilvaniei, Tara Fagarasului, precum si nordul Munteniei. Aceste elemente sugereaza un cutremur de origine fagaraseana, cu o magnitudine de asemenea in jur de 6. La 26 octombrie 1550, un cutremur violent a afectat foarte puternic orasul Sibiu, unde a provocat insemnate pagube materiale; este considerat un seism fagarasean cu o magnitudine de 6,5 grade pe scara Richter. In perioada 10 aprilie-19 mai 1571, 4 cutremure au fost resimtite destul de puternic la Sibiu, Brasov si in Nordul Olteniei, ceea ce inseamna ca probabil au avut origine fagaraseana, dar magnitudini nu prea mari (in jur de 5,5).
Intr-un mesaj anterior, am prezentat ultimele 3 mari cutremure fagarasene, de fapt modul lor de manifestare. Se vede ca aceste cutremure au un mod mai deosebit de manifestare. Cutremurele fagarasene mai importante apar in secventa, deci ca o succesiune de seisme care se repeta in interval de mai multe saptamani sau chiar luni. Legat de asta, as lansa o ipoteza. Ipoteza se refera la legenda mesterului Manole, construirea manastirii Argesului din Curtea de Arges. Stiti ce spune legenda: \"ce ziua se cladea, noaptea se darama\". Ca orice legenda, probabil exista un sambure de adevar. Ipoteza mea porneste tocmai de la modul tipic de manifestare a cutremurelor fagarasene. Este posibil ca ridicarea acestei manastiri sa coincida cu o perioada de intensificare a activitatii seismice locale fagarasene, perioada in care apareau miscari seismice repetate, practic zilnice. Nu spun ca asa s-a si intamplat, dar ipoteza formulata aici poate explica \"samburele\" legendei...:smile:
Foarte interesanta ideea ta cu Mesterul Manole, GeoX:clapping:
Si acum, din experienta mea de brasoveanca: intr-adevar, la Brasov cutremurele nu sunt foarte de speriat comparativ cu ce se intampla in Bucuresti. Si totusi, cel din '77 m-a marcat: aveam vreo 14 ani, stateam la et 1, si ne-a scuturat naspa:whistling: Cel din '90 m-a prins intr-un birou de proiectare plin de plansete. Nu m-am speriat, desi contragreutatile plansetelor faceau ca toti dracii (adevarul este ca eram la et 1).
Interesant a fost cutremurul din 2004: noi, la et 1, am simtit un fel de tremurat. Dar colegi de-ai mei care locuiau la et 10 au ramas cam traumatizati de experienta (unii au decis sa-si faca casa la tara)
)
GeoX1
Administrator
- Înscris
- 8 Dec 2012
- Mesaje
- 27.321
- Scor reacție
- 4
Sa incercam o recapitulare, o listare a evenimentelor fagarasene din ultimii 500 de ani (lista probabil incompleta, in special pentru seisme moderate):
1521 (data exacta necunoscuta): M ~ 6,0 Imax ~ VIII
26.10.1550: M ~ 6,5 Imax ~ IX
10.04.1571: M ~ 5,5 Imax ~ VII (2 seisme)
19.05.1571: M ~ 5,5 Imax ~ VII (2 seisme)
04.04.1628: M ~ 6,0-6,5 Imax ~ VIII
09.04.1639: M ~ 5,5 Imax ~ VII
07.12.1746: M ~ 6,5 Imax ~ IX
1-15.01.1747: M ~ 5,5 Imax ~ VII (10 seisme)
16.10.1826: M ~ 5,5 Imax ~ VII
19.02.1832: M ~ 6,0 Imax ~ VIII (11 seisme pana la 7 aprilie 1832)
07.04.1832: M ~ 5,5 Imax ~ VII
26.01.1916: M = 6,5 Imax= IX (numar mare de replici si seisme secundare cu magnitudinea pana la 5,2-5,4 grade)
Lista ar include seismele fagarasene cu magnitudinea mai mare sau egala cu 5,5 grade pe scara Richter si cu intensitatea maxima in zona epicentrala de cel putin VII grade pe scara Mercalli. Seismele mai slabe nu sunt incluse.
1521 (data exacta necunoscuta): M ~ 6,0 Imax ~ VIII
26.10.1550: M ~ 6,5 Imax ~ IX
10.04.1571: M ~ 5,5 Imax ~ VII (2 seisme)
19.05.1571: M ~ 5,5 Imax ~ VII (2 seisme)
04.04.1628: M ~ 6,0-6,5 Imax ~ VIII
09.04.1639: M ~ 5,5 Imax ~ VII
07.12.1746: M ~ 6,5 Imax ~ IX
1-15.01.1747: M ~ 5,5 Imax ~ VII (10 seisme)
16.10.1826: M ~ 5,5 Imax ~ VII
19.02.1832: M ~ 6,0 Imax ~ VIII (11 seisme pana la 7 aprilie 1832)
07.04.1832: M ~ 5,5 Imax ~ VII
26.01.1916: M = 6,5 Imax= IX (numar mare de replici si seisme secundare cu magnitudinea pana la 5,2-5,4 grade)
Lista ar include seismele fagarasene cu magnitudinea mai mare sau egala cu 5,5 grade pe scara Richter si cu intensitatea maxima in zona epicentrala de cel putin VII grade pe scara Mercalli. Seismele mai slabe nu sunt incluse.
GeoX1
Administrator
- Înscris
- 8 Dec 2012
- Mesaje
- 27.321
- Scor reacție
- 4
Desi am mai mentionat si altadata aceste aspecte, voi relua principalele caracteristici ale cutremurelor fagarasene. Acest lucru se impune deoarece zona a fost destul de activa in ultima vreme, si este capabila oricand de anumite surprize. :smile:
Cutremurele fagarasene sunt seisme crustale, cu originea in scoarta terestra, la adancimi de 5 pana la 30 km. Ele sunt generate in lungul unor fracturi cu extensie regionala, dintre care mai importante sunt falia Lovistei (care se intinde de la Valea Oltului, zona Brezoi-Titesti, pana dincolo de lacul de acumulare Vidraru-Arges) si prelungirea catre nord-vest a faliei IntraMoesice (in zona Campulung Muscel).
De regula, cutremurele fagarasene apar in secventa, cu socuri multiple repetate la intervale scurte de timp, cu numeroase replici dar si cutremure secundare declansate pe mici falii locale reactivate de socul principal major. Acest caracter \"polikinetic\" (dupa cum nota Ion Atanasiu) se regaseste in special in cazul cutremurelor fagarasene puternice, asa cum a fost cel din anul 1916. Si unele seisme de magnitudine moderata (in jur de 5 grade pe scara Richter) au avut acest caracter.
Cutremurele fagarasene puternice (cu magnitudini de circa 6,5 grade pe scara Richter) se resimt pe o arie de circa 200.000 de kilometri patrati, cuprinzand o mare parte din Transilvania, nordul si centrul Munteniei, cea mai mare parte a Olteniei; judetele cele mai afectate sunt, insa, Arges, Valcea, Sibiu, Dambovita si Brasov (in general, zonele aflate in apropierea epicentrului). Cutremurele moderate se resimt pe arii de circa 27.000 km patrati, iar seismele de mai mica magnitudine (in jur de 4,5 pe scara Richter) se resimt pe arii de numai 7.000 de km patrati. Intensitatea maxima a seismelor puternice (aproximativ IX pe scara Mercalli) este atinsa pe o raza de pana la 7-10 km in jurul epicentrului; pe o raza de circa 20-25 km seismul atinge o intensitate de VIII grade; aria de intensitate VII ar include, se pare, orasele Ramnicu Valcea, Sibiu, Fagaras, Brasov, Campulung Muscel, pana la nord de Pitesti.
Cutremurele fagarasene puternice au o tendinta de a se repeta la intervale de circa 85-110 ani; in general, o data pe secol este de asteptat un soc seismic major in regiunea Fagaras. Ultimul cutremur puternic a avut loc la 26 ianuarie 1916 (magnitudine 6,4-6,5 pe scara Richter). Cutremure de magnitudine medie, perceptibile local si regional, s-au mai inregistrat in iunie 1966 (magnitudine 4,9 pe scara Richter, epicentru langa orasul Curtea de Arges) si la 12 aprilie 1969 (magnitudine 5,2 pe scara Richter si epicentru la Campulung Muscel). Ultimul cutremur de magnitudine 4 a avut loc la 19 mai 2004, avand epicentrul la Campulung Muscel (magnitudine 4,2 pe scara Richter).
Regiunea Fagaras este considerata o zona seismica cu nivel de seismicitate moderat spre ridicat, care trebuie considerata in evaluarea surselor de risc pentru anumite obiective industriale din judetele Arges si Valcea. Cataloagele actuale includ in principal informatii despre seismele puternice, datele pentru seisme moderate si mici fiind incomplete, in special pentru secolele anterioare secolului XX.
Cutremurele fagarasene sunt seisme crustale, cu originea in scoarta terestra, la adancimi de 5 pana la 30 km. Ele sunt generate in lungul unor fracturi cu extensie regionala, dintre care mai importante sunt falia Lovistei (care se intinde de la Valea Oltului, zona Brezoi-Titesti, pana dincolo de lacul de acumulare Vidraru-Arges) si prelungirea catre nord-vest a faliei IntraMoesice (in zona Campulung Muscel).
De regula, cutremurele fagarasene apar in secventa, cu socuri multiple repetate la intervale scurte de timp, cu numeroase replici dar si cutremure secundare declansate pe mici falii locale reactivate de socul principal major. Acest caracter \"polikinetic\" (dupa cum nota Ion Atanasiu) se regaseste in special in cazul cutremurelor fagarasene puternice, asa cum a fost cel din anul 1916. Si unele seisme de magnitudine moderata (in jur de 5 grade pe scara Richter) au avut acest caracter.
Cutremurele fagarasene puternice (cu magnitudini de circa 6,5 grade pe scara Richter) se resimt pe o arie de circa 200.000 de kilometri patrati, cuprinzand o mare parte din Transilvania, nordul si centrul Munteniei, cea mai mare parte a Olteniei; judetele cele mai afectate sunt, insa, Arges, Valcea, Sibiu, Dambovita si Brasov (in general, zonele aflate in apropierea epicentrului). Cutremurele moderate se resimt pe arii de circa 27.000 km patrati, iar seismele de mai mica magnitudine (in jur de 4,5 pe scara Richter) se resimt pe arii de numai 7.000 de km patrati. Intensitatea maxima a seismelor puternice (aproximativ IX pe scara Mercalli) este atinsa pe o raza de pana la 7-10 km in jurul epicentrului; pe o raza de circa 20-25 km seismul atinge o intensitate de VIII grade; aria de intensitate VII ar include, se pare, orasele Ramnicu Valcea, Sibiu, Fagaras, Brasov, Campulung Muscel, pana la nord de Pitesti.
Cutremurele fagarasene puternice au o tendinta de a se repeta la intervale de circa 85-110 ani; in general, o data pe secol este de asteptat un soc seismic major in regiunea Fagaras. Ultimul cutremur puternic a avut loc la 26 ianuarie 1916 (magnitudine 6,4-6,5 pe scara Richter). Cutremure de magnitudine medie, perceptibile local si regional, s-au mai inregistrat in iunie 1966 (magnitudine 4,9 pe scara Richter, epicentru langa orasul Curtea de Arges) si la 12 aprilie 1969 (magnitudine 5,2 pe scara Richter si epicentru la Campulung Muscel). Ultimul cutremur de magnitudine 4 a avut loc la 19 mai 2004, avand epicentrul la Campulung Muscel (magnitudine 4,2 pe scara Richter).
Regiunea Fagaras este considerata o zona seismica cu nivel de seismicitate moderat spre ridicat, care trebuie considerata in evaluarea surselor de risc pentru anumite obiective industriale din judetele Arges si Valcea. Cataloagele actuale includ in principal informatii despre seismele puternice, datele pentru seisme moderate si mici fiind incomplete, in special pentru secolele anterioare secolului XX.
Discutiile despre ipotezele daramarii Manastirii Argesului le continuam aici http://www.cutremur.net/forum/thread-845.html
Mercic.
Mercic.
GeoX1
Administrator
- Înscris
- 8 Dec 2012
- Mesaje
- 27.321
- Scor reacție
- 4
Real32, o sa impartasesc aici, in sinteza, cele discutate despre cutremurele fagarasene. Real32 a facut o observatie interesanta, si anume faptul ca seismele fagarasene mai importante din ultimii 500 de ani (M > 6,0) par a se fi produs, aproape intotdeauna, la un interval de maxim 5-10 ani dupa un cutremur vrancean semnificativ (cu magnitudinea de la 6,4-6,5 in sus, chiar 7), si, de regula (nu intotdeauna), la intervale care trec de 80 de ani. Cu alte cuvinte, ideea ar fi ca nu vom avea nici cutremur in Fagaras (M > 6,0) pana nu se va produce un cutremur vrancean de magnitudine egala sau mai mare de 6,5-6,7 (MGR). Daca se confirma acest lucru, ar insemna, deci, ca mai devreme de 2012-2016 nu putem astepta nici in Fagaras un cutremur important (cu efecte locale semnificative).
Iata situatia pe care a evidentiat-o real32:
cutremure vrancene (cu rosu)
cutremure fagarasene (cu albastru)
1516 1521 1545 1550 1571 1571 1620 1628 1738 1746 1829 1832 1908 1912 1916
Iata situatia pe care a evidentiat-o real32:
cutremure vrancene (cu rosu)
cutremure fagarasene (cu albastru)
1516 1521 1545 1550 1571 1571 1620 1628 1738 1746 1829 1832 1908 1912 1916