In ultimii 300 de ani, in regiunea Fagaras s-au produs 3 cutremure puternice: in 1746, 1832 si 1916. De fiecare data, seismele fagarasene puternice au aparut in secvente, in serii de socuri multiple, produse timp de mai multe saptamani si luni.
Seria de cutremure fagarasene din iarna 1746/1747
In iarna 1746-1747, in centrul tarii s-au produs mai multe cutremure puternice, resimtite mai intens in sudul Transilvaniei, in Oltenia si in Nord-Vestul Munteniei.
Primul cutremur, si cel mai puternic, s-a produs in dimineata zilei de 7 decembrie 1746, in jurul orei 2:30, cand se relateaza ca aproape toata Transilvania si partea de vest a Munteniei au fost zguduite de un cutremur puternic. Acest seism este \"cotat\" cu o magnitudine de 6,5 grade pe scara Richter si o intensitate maxima de aproape IX grade pe scara Mercalli. Dupa acest soc puternic au urmat multe alte miscari seismice mai slabe. Dintre acestea, au fost remarcate 10 cutremure resimtite destul de puternic la Sibiu in perioada 1-15 ianuarie 1747, deci replici si cutremure secundare ale marelui seism fagarasan din 7 decembrie 1746. Se pare ca aceste cutremure ar fi atins, la Sibiu, intensitati de circa V grade pe scara Mercalli, ceea ce inseamna ca in zona epicentrala fagarasana intensitatea ar fi fost de pana la VII grade pe scara Mercalli.
Seria de cutremure fagarasene din perioada februarie-aprilie 1832
In perioada 19 februarie- 7 aprilie 1832, in partea de sud a Muntilor Fagaras s-au produs 11 cutremure relativ puternice, resimtite mai intens in judetele Valcea si Arges. Seria celor 11 cutremure a fost deschisa de un cutremur puternic produs in dimineata zilei de 19 februarie 1832, resimtit cu o intensitate de VIII grade pe scara Mercalli in judetul Valcea, in Depresiunea Lovistei. Seismul este creditat cu o magnitudine in jur de 6,0 pe scara Richter si ccu o adancime focala de cel mult 10 km !!! Se relateaza ca in mai multe localitati din zonele subcarpatice si de munte ale judetului Valcea s-au format crapaturi din pamant, din care s-au produs emisii sulfuroase !!! Seismul a fost resimtit violent de ambele parti ale Oltului, in zona Lovistei si pana la Sibiu. Urmatoarele cutremure au avut intensitati ceva mai mici, se pare ca de numai VII grade pe scara Mercalli. In ziua de 7 apriliie 1832, un nou cutremur s-a produs in regiunea muntoasa a Fagarasului, dar spre deosebire de seismele precedente din perioada februarie-martie, cutremurul din 7 aprilie a fost resimtit mai puternic in judetul Arges (intensitate VII-VIII in zona epicentrala), ceea ce sugereaza ca epicentrul a fost diferit fata de cel al cutremurului din 19 februarie 1832; daca seismul din februarie s-a produs in apropiere de Valea Oltului, la marginea de vest a Muntilor Fagaras, cutremurul din 7 aprilie 1832 pare a fi avut epicentrul undeva pe Cheile Argesului, sau spre zona Cumpana-Piscul Negru !!! Dupa acest cutremur, activitatea seismica a scazut considerabil, astfel incat nu au mai fost consemnate cutremure semnificative in Valcea si Arges.
Cutremurele fagarasene din iarna-primavara anului 1916
In dimineata zilei de 26 ianuarie 1916, la ora 9 si 38 minute timp local, in regiunea Muntilor Fagaras a avut loc un cutremur foarte puternic, resimtit violent cu deosebire in zonele muntoase din judetele Arges si Valcea, unde intensitatea a atins, local, chiar IX grade pe scara Mercalli; magnitudinea seismului, calculata pe baza inregistrarilor instrumentale existente, a fost de 6,4-6,5 grade pe scara Richter. Acest cutremur a fost inceputul unei serii lungi de seisme moderate si puternice, care au zguduit zona subcarpatica si de munte din judetele Arges si Valcea, intre Olt si Arges, si chiar pana in Dambovita, timp de mai multe luni. In primele saptamani dupa socul principal s-au semnalat numeroase replici si cutremure secundare, care au atins, local, intensitati de pana la VII-VIII grade pe scara Mercalli. Nu toate socurile ulterioare cutremurului din 26 ianuarie au avut acelasi epicentru. Daca socul principal a avut epicentrul in zona Cumpana-Piscul Negru, in judetul Arges, unele dintre cutremurele ulterioare au avut epicentrele in Depresiunea Lovistei si pe Valea Oltului, in zona Brezoi-Titesti; seisme de mai mica intensitate (V-VI) au fost semnalate la Calimanesti si chiar la vest de Valea Oltului. In urma socului principal, in unele vai montane s-au observat crapaturi in pamant si s-au produs prabusiri ale unor versanti. Chiar inainte de inceputul cutremurului, in zona a putut fi auzit un zgomot extrem de puternic, ca o explozie. De altfel, si replicile mai puternice erau insotite de zgomote subterane. Socul principal a fost resimtit pe o arie de circa 200.000 de kilometri patrati, dar stricaciuni s-au semnalat la Sibiu, Brasov, Ramnicu Valcea, Curtea de Arges, Campulung Muscel, precum si in satele situate in zona Cheilor Argesului si in Depresiunea Lovistei. Socul principal a fost resimtit si la Bucuresti cu o intensitate de IV+ pe scara Mercalli. Replicile au fost resimtite numai in judetele Arges, Valcea, Sibiu, Brasov si Dambovita. In primele saptamani erau zile cand se simteau de 5-6 ori cutremure de intensitate maxima VI-VIII pe scara Mercalli. In aprilie intensitatea miscarilor seismice locale a inceput sa scada, iar ultimele cutremure locale perceptibile au fost consemnate in ziua de 6 mai 1916. Se apreciaza ca dupa acea zi, activitatea seismica post-soc a incetat, practic.