• Bine ati venit! Acesta este noul server al forumului Cutremur.net!

Cutremurele crustale din Fagaras

Cu o intarziere de jumatate de an :ack: postez si acele fotografii promise.

Iata viaductul de care va vorbeam:
 
Multumim pentru poze si bine ai revenit :ack:
 
Atasez aici o harta cu izoseiste ale cutremurului fagarasan din 26 ianuarie 1916, de magnitudine 6,5 pe scara Richter, fiindca sunt cateva lucruri interesante de notat. :unsure::whistling::sad: Harta este din cartea lui Ion Atanasiu, CUTREMURELE DE PAMANT DIN ROMANIA. :unsure:
Izoseistele trasate cu rosu apartin seismului fagarasan din 1916, in timp ce cu verde sunt trasate izoseiste ale unui cutremur local de la Campulung Muscel, iar cu albastru sunt cele ale unor cutremure cu focare pe Valea Oltului. Dar sa revenim la puternicul cutremur din zona Fagaras din 26 ianuarie 1916, seism al carui epicentru se pare ca a fost situat in zona Cumpana-Piscul Negru, la extremitatea nordica a actualului lac Vidraru. Observam ca efectele macroseismice ale acestui cutremur au fost mai intense spre Transilvania, ceea ce este foarte interesant; la Sibiu s-au produs stricaciuni mari si este probabil ca urmatorul cutremur fagarasan sa afecteze din nou, destul de sever, orasul Sibiu. Pe de alta parte, remarcam ca izoseistele au fost prelungite mult spre nord (chiar pana spre Ucraina), spre sud (pana prin centrul Bulgariei) si spre vest, dar spre est alungirea izoseistelor este mult mai mica, ceea ce arata faptul ca intensitatea cutremurelor fagarasene puternice scade mult mai repede spre EST decat spre celelalte directii. De asemenea, exista amplificari de intensitate in Oltenia, unde cutremurul a fost bine resimtit. In Muntenia, seismul a putut fi resimtit pana catre partea centrala si de rasarit, la est de Valea Ialomitei intensitatea fiind foarte redusa; la Bucuresti, cutremurul a fost simtit in special in interiorul cladirilor, dar nu a provocat nici un fel de pagube.
Asadar, examinand aceasta harta, se poate constata ca seismele fagarasene se propaga cu deosebire (in ceea ce priveste efectele lor macroseismice) catre NORD, VEST si SUD, si mult mai putin spre EST, ca si cum un fel de \"bariera\" ar \"frana\" si atenua undele seismice ale cutremurelor fagarasene.
Se stie ca aceste cutremure prezinta o anumita ciclicitate, estimata la 85-100 de ani, plus sau minus 10 ani, ceea ce ar insemna ca in urmatorii cel mult 10-15 ani ar fi totusi de asteptat un alt cutremur mare in zona, cu o magnitudine de pana la 6,5 grade pe scara Richter, la o adancime focala de 10-20 km; cel mai probabil, epicentrul ar trebui sa se afle in coada lacului Vidraru, la fel ca si in 1916.
 
seascarf, cel mai rau lucru care se poate intampla acolo e sa fie afectat barajul si tot lacul sa se scurga vijelios in aval, periclitand toate localitatile din apropierea Argesului ! :unsure::worthy::unsure::whistling:
 
Iata cateva referiri din cartea lui I.Atanasiu in legatura cu seismele fagarasene (in principal, despre cutremurul din 1916).

La 26 ianuarie 1916 la 9h39min, o zguduire puternica s-a simtit in Muntii Fagarasului si in imprejurimi. Zguduirea aceasta, care se pare ca a fost si cea mai puternica, a fost inceputul unei serii aproape continui de miscari care au contenit abia la 6 mai.

Zguduirea de la 26 ianuarie, 9h39min, a atins si poate ca a intrecut gradul 7 (dupa scara lui Cancani-Sieberg) pe un teritoriu destul de intins. [...] Privitor la limitele zonei (de intensitate mare), facem urmatoarele observatii:

Limita de la est, de la Rucar pana la Zarnesti, pare sa fie judicios trasata, fiindca informatiile pe care le avem [...] concorda cu limita pe care o da E. Otetelisanu pentru teritoriul cu zguduire maxima (cu izoseista 8). De la Zarnesti spre nord [...] am cuprins in teritoriul izoseistei 7 si comunele Vladeni, Cuciulata si Homorod.
Limita de nord, de la Homorod pana la Alba-Iulia [...], lasa in cuprinsul zonei epicentrale localitatile Fagaras, Arpasu, Porumbacu, Selimbar, Turnisor, Apold si Alba-Iulia.[...] curba de acest grad (7) ar trebui trasa de la Fagaras spre Turnu-Rosu si de acolo spre Alba-Iulia.
Limita de vest am tras-o asa cum este trasa de E. Otetelisanu, admitand ca daca a indreptat aceasta linie de la valea Oltului spre vest, a facut aceasta intemeiat pe informatii pe care le-a avut din comunele Brezoi, Saliste, Malaia si Voineasa pe valea Lotrului.
[...] Stim de exemplu ca pe valea Argesului s-a daramat cetatea lui Tepes, ceea ce ar arata o intensitate de gradul 7 cel putin; ca in unele vai s-au produs crapaturi de 10-15 cm, fapt care arata tot o intensitate superioara sau cel putin egala gradului 7. In valea Oltului transilvanean se pare ca zguduirile au atins acelasi grad (gradul 7) si la Fagaras.
[...]
Dupa cutremurul principal de la 9h39min au urmat in aceesi zi si in multe din zilele urmatoare, pana la 6 mai, o serie intreaga de zguduiri, unele mai slabe, altele mai puternice,simtite mai ales la poalele muntilor, intre Olt si Dambovita.


Voi continua cu noi fragmente despre seismul fagarasan din 1916 si caracteristicile acestuia. In cataloagele actuale, acest cutremur este cotat cu o magnitudine de 6,4-6,5 pe scara Richter si, intr-adevar, se pare ca a fost cel mai puternic cutremur crustal (de mica adancime) produs in ultimii 100 de ani pe teritoriul actual al tarii. Din ce a notat Atanasiu, reiese ca seismul s-a simtit un pic si in Bucuresti, cu intensitatea de gradul 4.
 
Nici nu stii cat de recunoscatoare iti pot fi pt aceasta postare, poate ca as fi trait toata viata cu gandul ca am luat-o razna :ack: De ce? In iarna lui 2004 daca imi mai aduc eu bine aminte ma aflam la Busteni intr-o cabana cum urci spre Gura Diham si pe la 1 noaptea cum stateam eu linistita in patul meu asteptand sa adorm intr-un tarziu am simtit cum incepe sa imi bata inima foarte tare. Am incercat sa ma linistesc dar nimic, inima parca mi-o luase razna si mi se parea ca bate atat de tare incat parca se misca si patul cu mine, dar nu a trecut mult pana ce peretii au inceput sa trozneasca, la fel si tocurile de la usi si de la geamuri, dandu-mi seama ca nu inima mea era de vina ci un cutremur in plina desfasurare. Am stat linistita in pat pentru ca era singurul lucru pe care il puteam face si eu si tatal meu care era cu mine in camera si care avusese aceleasi \"feelinguri\" legate de bataile inimii. Fiind la etajul 3 al cabanei am preferat sa asteptam linistiti sa treaca totul mai ales ca nici noua nu ne venea sa credem ca a fost un cutremur si plus de asta nu cred ca a durat mai mult de 1 minut totul. Dar ce te faci ca a doua zi la masa nu ne credea nimeni, fiind numai bosorogi... nici nu m-am mirat, parca mi sii imaginam adormid imediat si sforaind de rasunau peretii si cu toate ca pana la urma se mai gasise o persoana care simtise si ea cutremurul lumea tot nu tinea sa ne creada spunand ca daca ar fi fost sa fie un cutremur ar fi trebuit sa se simta si in Bucresti, gandindu-se probabil ca ar trebui sa provina din Vancea, sau sa se difuzeze ceva la radio, dar ei nu stiau lucrurile pe care le-ai explicat tu si pt care iti multumesc foarte mult:worthy:, pentru ca eu am fost sigura ca a fost un cutremur :crybaby:
 
Foarte interesant ce spui tu, ali. Fiindca stiu ca intr-o iarna de acum maxim 3-4 ani, s-a inregistrat o serie de cutremure superficiale, relativ mici ca magnitudine (2,5-3,5 pe scara Richter, maxim !) undeva la est de Campulung, cumva intre Campulung si Sinaia. Acele seisme nu au fost anuntate oficial de INFP ! Dar au fost, mai multe zile la rand, cu epicentre situate intre Campulung Muscel si Rucar pana spre Sinaia, sau zona de la vest de Busteni. Fiind de foarte mica adancime (5-10 km), aceste cutremure se simt binisor in zona, chiar si cand magnitudinile sunt destul de mici (un seism de 3,5 grade pe scara Richter produs la 5 km adancime poate fi uneori simtit in zona epicentrala cu intensitatea de IV-V pe scara Mercalli). Si, intr-adevar, din decembrie pana in ianuarie au fost vreo 5 sau 6 cutremure, cel mai puternic de 3,4-3,5 grade pe scara Richter, toate intre 5 si maxim 10-11 km adancime.
 
Iata ca mai apar oameni interesati si de seismele fagarasene. Ne uitam cu sufletu\' la gura la Vrancioaia, dar iepurele poate sa sara si din Fagaras ! :hypocrite::harhar::biggrin:
Da, in zona Fagaras ultimul cutremur important s-a produs in anul 1916 si a avut epicentrul in zona Cumpana-Piscul Negru, in capatul lacului Vidraru de azi. Seismele fagarasene puternice afecteaza in principal zona epicentrala si orasele din apropierea acesteia, in speta Curtea de Arges, Ramnicu Valcea, Campulung Muscel si Sibiu. Fara indoiala, cel mai important obiectiv care poate fi afectat de un seism fagarasan este barajul Vidraru. Mai ales din cauza faptului ca epicentrul seismelor fagarasene de magnitudine 6-6,5 se afla in apropierea barajului, la circa 16 km nord de baraj.
 
Se pare ca in ultimii 600 de ani in zona Fagaras s-ar fi produs 9 seisme cu magnitudinea 6-6,5 pe scara Richter si intensitatea maxima in zona epicentrala mai mare de gradul VII pe scara Mercalli. Totusi, in ultimii 300 de ani cutremurele fagarasene importante s-au succedat la intervale de 84-86 de ani, astfel: 1746, 1832, 1916. Vedem ca dupa evenimentul de magnitudine 6,5 din anul 1916 intervalul s-a lungit si a depasit chiar 90 de ani. Vasile Marza aprecia, intr-un studiu al sau, ca in cazul cutremurelor puternice din zona Muntilor Fagaras, putem vorbi de o ciclicitate remarcabila, de o recurenta a evenimentelor seismice puternice la un interval de 85+/-15 ani. Deci 85 de ani IN MEDIE, dar cu o abatere de pana la 15 ani in plus sau in minus. Asta inseamna ca un cutremur fagarasan puternic (M=6-6,5) se poate repeta, teoretic, la intervale de timp variind de la circa 70 de ani la circa 100 de ani. Deci un cutremur important in zona ar putea sa mai intarzie, teoretic, pana cel mult in jurul anului 2016.
Evident, lucrurile sunt mai complicate in practica, zona nu este atat de bine studiata precum e Vrancea. Oricum, din punct de vedere al efectelor, intensitatea cea mai mare se resimte in imediata vecinatate a epicentrului, scazand insa destul de repede cu cresterea distantei fata de epicentru.
 
O sa reiau aici o lista a cutremurelor fagarasene puternice (magnitudine mai mare sau egala cu 5,5) consemnate in ultimii 500 de ani, lista bazata pe cataloagele pe care le-am vazut pana acum. In principal, catalogul online al INFP dar si articole din reviste de specialitate.

26.10.1550 M=6,5 Imax=IX
10.04.1571 M=5,7 Imax=VII
04.04.1628 M=6,1 Imax=VIII
09.04.1639 M=5,5 Imax=VII
07.12.1746 M=6,5 Imax=IX
16.10.1826 M=5,5 Imax=VII
19.02.1832 M=5,9 Imax=VIII
07.04.1832 M=5,5 Imax=VII
26.01.1916 M=6,4 Imax=VIII-IX


De notat ca seismele fagarasene importante nu au fost de fiecare data chiar la fel de violente. Pe de alta parte, dupa seismul din anul 1916 nu s-a mai produs, in aceasta zona, nici un cutremur important (care sa atinga sau sa depaseasca intensitatea de VII grade pe scara Mercalli, in zona epicentrala). Dupa statistica, in zona Fagarasului ar trebui sa se produca cate un cutremur cu intensitatea maxima egala sau mai mare de VII cam o data la circa 80-100 de ani, plus sau minus cativa ani.
 
GeoX, pana la urma o sa scriu mai mult de un post, daca ma rogi atata... :hypocrite: dar si fiindca ma intereseaza subiectul, dupa cum am mai spus.
Pana una-alta pun un link catre o harta cu zona in discutie (sper sa mearga si sa nu se considere publicitate... n-am stat sa citesc regulamentul, desigur :biggrin:):
Harta - Vidraru, Piscul Negru, etc..

Zona apare in marginea dreapta-jos a figurii, cand trageti cu mouse-ul.

Insa nu stiu ce-s alea pe harta: 5055N, 5065N, sau 5310E, 5315E. Stie cineva ? Nici distantele pe harta, in km, nu-mi dau seama deocamdata, ca ar fi interesant poate.
Apropo, in poza "harta cu izoseiste ale cutremurului fagarasan din 26 ianuarie 1916" atasata mai sus, ce vrea sa spuna linia groasa rosie, si ce semnifica partile cu linie intrerupta ? Sau linioara rosie intrerupta chiar de sub orasul Sibiu ?
 
Buna seara, Chicken :smile:
Mai intai, o rugaminte: sa imi zici Sorin, sau, eventual, GeoX, nu imi place altfel...:harhar: :harhar: Nu banuiesti de ce ??? :wink: N-am nici o legatura cu cel care are initialele S.O.V....:hypocrite: :biggrin:

Multumim pentru linkul cu harta, eu cred ca e interesanta si demna de interes. Mai ales pentru a putea localiza mai bine aceasta zona epicentrala, pentru a avea o "imagine" a locului unde se afla "cantonata" aceasta sursa seismica importanta.

Nu stiu ce reprezinta respectivele notatii.

Pe harta cu izoseiste ale seismului din 1916, liniile rosii reprezinta izoseistele seismului, care unesc puncte de egala intensitate seismica. Autorul cartii (I. Atanasiu) desemneaza prin liniile punctate "zone de sensibilitate seismica", zone in care intensitatea cutremurului a fost ceva mai ridicata (deci zone in care seismul s-a simtit mai puternic decat in regiunile invecinate). Orasul Sibiu a fost zguduit, se pare, destul de puternic la seismul fagarasan din 1916. cu o intensitate probabil de VI-VII pe scara Mercalli.

Nu in ultimul rand, mai asteptam si alte mesaje de la tine :D :harhar:
 
Mai, si eu care aveam nevoie de bani... esti sigur ca n-ai nici o legatura ? :hypocrite:

Harta chiar acusica am gasit-o, eu si cu Geografia nu ne intalnisem de mult, de prin invatamantul primar. Nu ma puteam orienta, asa ca am cautat si asta mi se pare cea mai buna.

Eu ma declar satisfacut cu doar VI-VII pe scara Mercalli. Am mai observat ceva, legat de ciclicitate si de lista de mai sus cu cutremurele, si anume ca cele cu M ~ 6,5 vin cam o data la 200 de ani (1550, 1746, 1916), restul pe la 5,5 - 6.

Multumesc si eu pentru informatii.
 
Cu placere...:hypocrite:
Si nu, n-am nici o legatura cu vantu...:biggrin: :harhar: :harhar:
Intr-adevar, s-ar parea ca seismele fagarasene ar alterna, cumva, in ceea ce priveste ordinul de marime. In sensul ca dupa un seism de 6,5 grade ar urma altul ceva mai mic, in jur de 6,0 pe scara Richter, dupa care, din nou unuo foarte mare de 6,5...Totusi e greu de tras o concluzie sigura, datele nu sunt complete, si, fie vorba intre noi, zona fagaraseana a fost mai putin studiata prin comparatie cu cea vranceana.
 
Desi cu intarziere, vreau si eu sa comentez putin. Nu ma bag la seisme, deoarece nu prea ma pricep.
Dar pot spune cu siguranta ca alunecarea de teren de pe dealul Momaia (cel de pe drumul dintre Curtea de Arges si Ramnicu Valcea, la intrarea in comuna Tigveni) s-a datorat particularitatilor geologice (nu stiu ce tip de argile) in combinatie cu cantitatea mare de precipitatii cazuta in acea vara.
In zona nu s-au facut defrisari, alunecarea respectiva chiar afectand si o padure de salcam situata in calea alunecarii de teren, pamantul plecand fara nici o problema cu padurea de deasupra.
In aceeasi perioada alunecarile de teren au afectat zona foarte mult, in cateva sate ale comunei Tigveni si ale comunei Ciofrangeni.
In alta ordine de idei, s-au vehiculat multe speculatii referitoare la oprirea constructiei caii ferate Valcele-Ramnicu Valcea, dar cred ca principala cauza a opririi constructiilor a fost lipsa banilor. Intradevar, in anii 90 au fost alunecari de teren pe parcursul caii ferate respective, in special in portiunea cuprinsa intre Viaductul Topolog si tunelul Plostina-Tutana, dar aceste alunecari au avut loc la cativa ani dupa incetarea lucrarilor, intr-o zona in care s-a depus pamantul excavat din tunelele Plostina-Tutana si Gibei-Gibesti. In acea zona s-au astupat cu pamantul excavat 2 vai ale unor parauri, apoi, datorita incetarii lucrarilor, aceste zone nu au fost consolidate. Asta, in combinatie cu precipitatiile cazute si cu natura pamantului (argile) au dus la alunecari de teren de-a lungul terasamantului.
Acum, referitor la distrugerea barajului Vidraru, nu comentez asupra posibilitatii. Nu ma pricep la constructii. Dar, in cazul in care acesta se va distruge (dintr-un motiv sau altul), se va intampla o viitura, nu un tsunami. Apoi, sa nu uitam ca sunt multe alte baraje in avalul barajului Vidraru, baraje care ar putea proteja Pitestiul si Bucurestiul de o viitura. Sunt si niste zvonuri cum ca versantii muntosi de pe Valea Argesului din aval de Vidraru ar fi minati, existand posibilitatea ca in caz de viitura, versantii sa fie dinamitati si daramati in calea viiturii, pentru a proteja Valea Argesului.

@Godfroid, observ ca treci des pe acolo. Eu locuiesc in zona (comuna Ciofrangeni). Asta cand nu sunt la Bucuresti. Facem o bere?

Bogdan
 
In ultimele zile, mai multe seisme de mica magnitudine s-au inregistrat in regiunea Fagaras. Epicentrele lor au fost situate in vecinatatea lacului de acumulare Vidraru-Arges. Desi nu se poate spune ce va urma mai departe, si probabil ca e vorba de un roi pasager, fara urmari deosebite, trebuie totusi sa subliniem inca o data faptul ca regiunea Fagaras este a doua zona seismogena a tarii, dupa Vrancea, si ca are un potential seismic semnificativ. Ultimele cutremure mari in zona Fagaras (M=6-6,5) s-au produs in 1746, 1832, 1916. Unii specialisti considera ca exista o anumita ciclicitate in producerea seismelor fagarasene puternice, care ar aparea cam la 80-100 de ani, plus sau minus 10 ani...:harhar: :rolleyes:
 
Si Vidraru este la limita minima de umplere.

Bogdan
 
Trebuie să te autentifici sau să te înregistrezi pentru a răspunde aici.
Back
Sus