• Bine ati venit! Acesta este noul server al forumului Cutremur.net!

Urmatorul cutremur vrancean important (ipoteze)

Intr-adevar, nu se potrivesc deloc intervalele pretinse in care, cica, ar juca Africana, cu succesiunea unor cutremure mari care, dimpotriva, cad chiar pe perioade pretins Africane. Si atunci ce facem ? Potrivim lungimea perioadelor ca sa iasa Africana pe 11 ani si Indiana pe 25 de ani sa mearga algoritmul care ne spune ca pana in 2060 nu vine nici un cutremur de peste 6,5 grade in Vrancea ?
Deci nu e asa, PLACILE TECTONICE NU ISI SCHIMBA "COMPORTAMENTUL" DIN 18 IN 18 ANI. E vorba de:
-DINAMICA SPECIFICA INTERNA A BLOCULUI LITOSFERIC VRANCEAN;
-ALTERNANTA UNOR CUTREMURE DE TIPURI DIFERITE, CORELATA CU PROPRIETATEA DE CLUSTERIZARE A HIPOCENTRELOR/EPICENTRELOR CUTREMURE SUBCRUSTALE VRANCENE;
-CORELATII CU FENOMENE GEOFIZICE GLOBALE, INCLUSIV INTERACTIUNI IN CADRUL SISTEMULUI SOARE-PAMANT-LUNA;
-INFLUENTE SEISMOTECTONICE VENITE DINSPRE EST, PLACA INDIANA SI CEA ARABICA CU EFECT PE ANATOLIANA.


Atat. Nici o treaba cu faptul ca din 2022 ar incepe Africana sa joace. Imi pare rau, dar nu se pupa deloc.
 
GeoX a spus:
Potrivim lungimea perioadelor ca sa iasa Africana pe 11 ani si Indiana pe 25 de ani sa mearga algoritmul care ne spune ca pana in 2060 nu vine nici un cutremur de peste 6,5 grade in Vrancea ?

Sincer corelatiile astea cu mari seisme globale mi se par putin trase de par in cadrul vrancei mai ales ca vorbim totusi de un bloc litosferic ce e partial desprins (si suspendat intr-o pozitie anormala).

Intradevar par sa fie corelatii intre mari evenimente globale si momentul declansarii seismelor vrancene. Insa pe mine nu ma fascineaza neaparat sportul predictiei cutremurelor. Tin pana la urma de un hazard si o aleatorie ce nu cred ca va putea fi patrunsa pana cand nu vom face ecografii de mare rezolutie ale scoartei terestre si nu vom vedea fiecare fisura si fiecare crapatura.

Raman la parerea ca Vrancea are o dinamica a ei speciala (un mic motoras ce tine de scufundarea blocului litosferic) si care genereaza cam 0.4PJ de energie seismica anuala. Nu e o cantitate senzationaal de energia si de aceea conteaza enorm de mult felul in care e eliberata.

NU pot fi de acord ca 1990 e un fel de 1838 deoarece astazi am fi in 14 aprilie 1862 in timpul domniei lui Al. I. Cuza si am fi avut deja 3 (TREI!!!) cutremure de 6.5 (1848, 1853 si 1862). In realitate am avut 0 (ZERO)

Si acela e de abia inceputul pentru ca sfarsitul de secol XIX si inceputul lui XX au mai avut alte 7 seisme din aceeasi clasa ne-distructiva.

Dupa 1912 Vrancea s-a plictisit de o astfel de functionare nedistructiva si a inceput sa acumuleze energie pentru cate un seism distructiv la aproximativ 30 de ani.

Cred ca suntem deja in intarziere cu urmatorul mare seism vrancean insa aceasta intarziere se poate prelungi... mult si bine pana spre 2040.

In cazul lui 1802, tocmai acei 60 de ani scursi de la 1738 au fost cauza magnitudinii uriase, iar cutremurul din 1790 si chestiile alea penibile din 1778 si 1786 reprezentand nimica toata din punct de vedere energetic (vreo 2PJ) fata de cei 30PJ neeliberati pana atunci.

Avand in vedere numarul extrem de mic de evenimente seismice istorice, mi se pare fortat sa gasim legaturi de cauzalitate-efect si de ciclicitate.
Asa si noua la meteo, daca analizam ploile pe 5 ani de zile ni se pare ca se leaga de alegeri, luna, soare si inflorirea cocotierilor. Odata ce aduni sute si mii de evenimente incepe sa apara o curata liniste statistica ce ne face sa spunem ca in romania media precipiatiilor e de vreo 500l/m2/an chiar daca in nici un an nu ploua asa. Ideea e ca putem sti cand suntem in perioada sub-medie sau peste medie si cand ne putem astepta la o corectie.

Ca sa intelegeti unde bat... o sa compar cutremurele cu caderile de grindina ce sunt fenomene meteorologice rare si de o intensitate variabila. Poti sa ai caderi de grindina de dimensiuni mari si caderi de grindina de dimensiuni mai mici. Daca te apuci sa scormonesti prin datele istorice... o sa gasesti tot felul de legaturi, medii... corelatii, cicluri. Insa toate sunt capcane statistice... pentru ca desi ai un sir lung de date nu o sa poti ghici niciodata urmatoarea cadere de grindina insa poti intelege cate ceva:

- caderile de grindina distructive sau nu se produc in sezonul cald cel mai frecvent si mai periculoase sunt in luna mai si august (parca bate ceva cunoscut si cu sezonalitatea cutremurelor).
- grindina cade cam 1 data pe an in anumite locatii si de 3 ori pe an in altele. Sunt zone inc are grindina distructiva cade odata la 30 de ani si altele in care poate sa fie mai frecventa 5 ani (acolo s-au si pus faimoasele baterii de rachete).
-statistic nu ne putem da seama decat cand urmatoarea cadere de grindina are un risc ridicat sa se produca (insa nu putem stabili nici anul si nici luna in care aceasta se va produce).
- si in climatologie avem oameni care sunt cu luna si cu soarele (desi furtunile geomagnetice solare ar putea sa aiba influenta in producerea unor fenomene meteo -descarcarile electrice).
- la fel ca in seismologie in climatologia grindinei apar goluri, locuri in care caderea grindinei distructive a intarziat de multi ani... si goluri care inevitabil se completeaza la un moment dat.
-Pana recent predictia furtunilor violente (si a caderilor de grindina) era aproape imposibila... de cand avem sateliti si radare doppler am inceput sa iesim din intuneric si sa vedem cu 24 de ore inainte ca sunt conditii de furtuni periculoase (stratificarea atmosferica devine instabila, se formeaza conditiile respective) si se poate da o avertizare cu cateva minute inainte.
 
Ei da, dar trebuie tinut cont si de tipurile de cutremure, ca nu sunt de fiecare data la fel. In 1940 a fost de un fel, cu directivitate mai neta spre Moscova (la fel ca in 1802), in 1977 a fost mai spre Muntenia (cu aceleasi efecte distructive ca in 1838, din punct de vedere geografic). Cel din 1738 a fost totusi altfel, si pare a fi fost simular cu 1471, a avut efecte accentuate si spre Transilvania, mai ales la Brasov si Sighisoara.
Tocmai de aia zic ca e important de tinut cont de tipul cutremurului. Seismele foarte adanci (in jur de 150 km) se recunosc prin directivitatea neta spre Campia Rusa. Cele dintr-un palier mijlociu (pe la 125-135 km asa) au adesea o oarecare simetrie in distributia efectelor, lucru verificat si pentru cutremurele moderate inregistrate instrumental; la asta se adauga si efectele spre Transilvania (care pot fi o surpriza majora la urmatorul cutremur mare). Cele mai de sus de la 80-110 km bat clar spre Muntenia.
Spuneam ca e posibila orice evolutie, exceptand cazul 1977: fie va veni un cutremur foarte adanc pe la 150 km (dar nu e obligatoriu sa fie major, vezi cazul 1868),fie ceva de prin partea buzoiana si cu adancime 120-140 km.
De asemenea, singura posibilitate ca dupa un astfel de cutremur important sa urmeze o pauza de alti 25-45 de ani fara probleme mari e sa fie un cutremur major la 150 km adancime. Altfel, chiar si un cutremur adanc ca in 1868 poate destabiliza niste lucruri: dupa 1868 a urmat seria 1880-1893-1894-1908. Deci se poate si asa.
 
Cutremurul din 1802 a fost mai degraba de tipul 1516, iar pauza pare a fi fost de 286 de ani in palierul de adancime 140-170 km pentru cutremure cu MGR > 7,0. In schimb, intre 1802 si 1940 au fost "doar" vreo 140 de ani. Eu cred ca mai degraba intervalul de 2 x 140 de ani si un pic explica magnitudinea cutremurului din 1802. Cel din 1738 a fost ceva mai sus totusi, altfel in 60 si ceva de ani nu prea mergea...Dupa el a venit cutremurul mai mic de la 1790 insa, care a mai destabilizat cate ceva si...la 12 ani vine Cutremurul cel Mare.
E interesant, evident ca interpretarea cutremurelor din trecut e extrem de dificila, dar neavand inregistrari instrumentale, nimeni nu poate face altceva. Oricum, cred ca cel de la 1790 a fost totusi ceva mai maricel, mai spre 7,0 MGR asa...
 
danezia a spus:
Sincer corelatiile astea cu mari seisme globale mi se par putin trase de par in cadrul vrancei mai ales ca vorbim totusi de un bloc litosferic ce e partial desprins (si suspendat intr-o pozitie anormala).
...
Intradevar par sa fie corelatii intre mari evenimente globale si momentul declansarii seismelor vrancene. Insa pe mine nu ma fascineaza neaparat sportul predictiei cutremurelor. Tin pana la urma de un hazard si o aleatorie ce nu cred ca va putea fi patrunsa pana cand nu vom face ecografii de mare rezolutie ale scoartei terestre si nu vom vedea fiecare fisura si fiecare crapatura.
...
Avand in vedere numarul extrem de mic de evenimente seismice istorice, mi se pare fortat sa gasim legaturi de cauzalitate-efect si de ciclicitate.
Asa si noua la meteo, daca analizam ploile pe 5 ani de zile ni se pare ca se leaga de alegeri, luna, soare si inflorirea cocotierilor.

Tocmai pentru ca este vorba de un bloc subdus, partial desprins fenomenele nu sunt similare cu cele care apar la cutremurele crustale. Oricat ne-am mira Vrancea nu "se incarca" dupa modelul zonelor seismice crustale decat intr-o masura foarte mica, pentru ca evident nu are de unde. Energia celor cateva cutremure cu magnitudinea mai mare de 7 pe secol nu se regaseste in deformarea sau deplasarea crustei pe orizontala. Vrancea are un mecanism propriu care amplifica tensiunile venite din sud-est, energia degajata la marile cutremure fiind in mare parte de alta natura decat cea care apare la seismele crustale (probabil gravitationala, termica, de torsiune sub influenta curentilor din astenosfera, etc). Din acest motiv este atat de sensibila la tensiunile care vin din exterior. Ajunge sa enumeram marile cutremure de pe faliile de decrosare din estul Turciei, in special de pe falia Nord-Anatoliana (partea estica, Amasya, Erzincan, Erzurum) si sa vedem imediat corelatia cu mari seisme produse in Vrancea. Sumar si foarte pe scurt, estul Turciei 1254, 1458, 1579, 1668, 1784, 1939 si Vrancea 1258, 1471, 1590, 1679/1681, 1790, 1940. Exista si cazul 1838 (Vrancea), 1840 (Turcia) cand cutremurul din Turcia a venit dupa cel din Vrancea. Dar in afara unor astfel de tensiuni sa zicem regionale datorate cutremurelor din estul Turciei mai sunt si tensiuni globale generate de Placa Indiana. In general exista o buna corelatie cu anumite zone sensibile cum ar fi faliile de decrosare Sagaing si Chaman sau orogeneza himalaiana. Apoi mai sunt tensiunile legate de mareele tectonice care se reflecta in seismicitatea vranceana prin cel putin patru tipuri de interactiuni. Mai sunt si altele mai dificil de explicat.

Cat despre meteo lucrurile sunt mai mult decat evidente. Mai ales la meteo fenomenele sunt cat se poate de ciclice si exista o succesiune evidenta a anotimpurilor. Nu mira pe nimeni faptul ca vara este cald, iarna ninge sau primavara infloresc pomii. Dar exista si studii mult mai complexe cum ar fi cele de paleoclimatologie care demonstreaza alte tipuri de ciclicitate. Cercetand inelele de crestere ale copacilor, polenul sau concentratia de O18 din anumite sedimente s-a putut studia clima cu mii pana la sute de mii de ani in urma. Mai mult, modificarile climei pe perioade foarte lungi (zeci si sute de mii de ani) au fost explicate prin asa numitele cicluri Milankovitch care sunt legate de fenomene astronomice. Evident ca la o analiza sumara toate astea par niste lucruri inutile si fara nicio relevanta.
 
Intr-adevar, orice analiza arata o corelare buna intre seismele vrancene mai importante (in special cele cu MGR > 6,5-6,7) si seismicitatea globala sau/si regionala indusa direct/indirect de placa Indo-Australiana. Un challenge semnificativ este acela ca seismul din Vrancea nu vine imediat dupa cutremurul sau cutremurele asiatic(e), uneori mai trec cativa ani, in functie de dinamica interna a blocului litosferic, de unii factori conjuncturali regionali dar si de alti factori geofizici globali. De exemplu, cutremurul din 1868 (MGR~6,6-6,7) a venit la 7 ani dupa megaseismul de magnitudine 8,5 din Sumatra-ins. Nias produs in 1861; cutremurul major din 1838 (MGR=7,3) a venit la 5 ani dupa megaseismul de magnitudine 8,8-9,2 produs in Sumatra in anul 1833; "cutremurul cel mare" din 1802 (MGR=7,7) a venit, iarasi, la 5 ani dupa megaseismul de magnitudine 8,5 produs in Sumatra in 1797.
Am dat si eu aceste exemple pentru a arata ca, totusi, exista niste legaturi cu tectonica globala legata de placa Indo-Australiana. Chestia e ca nu stii sigur cat timp poate sa treaca pana cand se manifesta si Vrancea; pana la urma insa o va face.
Apropos, aveti aici reprezentate zonele de ruptura ale megaseismelor din Sumatra: 2004, 1833,1861.

USGS_Sunda_Trench.JPG


Se vede si epicentrul megaseismului din insula Nias produs la 28 martie 2005.

Sursa: 1861 Sumatra earthquake

Atunci ne putem intreba de ce seria de megaseisme din Sumatra din 2004-2005-2007 nu a avut efecte si spre Vrancea ? Pentru ca marele cutremur de pe Dorsala Carlsberg din 2003 (magnitudine 7,6) a "directionat" lucrurile mai mult spre est, si din acest motiv am scapat "cu fata curata" in perioada 2006-2011. Asa cum spuneam insa la o postare anterioare, avem deja o noua perturbatie majora generata in Oceanul Indian in anul 2012, trebuie sa vedem cum vor evolua mai departe, in anii care vin, aceste "rotite", care totusi conteaza si pentru Vrancea.
 
GeoX a spus:
Cutremurul din 1802 a fost mai degraba de tipul 1516, iar pauza pare a fi fost de 286 de ani in palierul de adancime 140-170 km pentru cutremure cu MGR > 7,0. In schimb, intre 1802 si 1940 au fost "doar" vreo 140 de ani. Eu cred ca mai degraba intervalul de 2 x 140 de ani si un pic explica magnitudinea cutremurului din 1802. Cel din 1738 a fost ceva mai sus totusi, altfel in 60 si ceva de ani nu prea mergea...Dupa el a venit cutremurul mai mic de la 1790 insa, care a mai destabilizat cate ceva si...la 12 ani vine Cutremurul cel Mare.
E interesant, evident ca interpretarea cutremurelor din trecut e extrem de dificila, dar neavand inregistrari instrumentale, nimeni nu poate face altceva. Oricum, cred ca cel de la 1790 a fost totusi ceva mai maricel, mai spre 7,0 MGR asa...

Intradevar problema adancimii focarului si a directivitatii diverselor tipuri de seisme e principalul obstacol care sta in calea unui model simplu si curat al seismicitatii vrancene.

Mi se pare foarte putin probabil ca in acest bloc litosferic de dimensiuni extrem de reduse sa avem situatii (regiuni) in care energia sa se stocheze de-a lungul a sute de ani. 240 de ani mi se pare foarte mult... pentru ca un motoras mic sa lucreze acolo in liniste nederanjat de faptul ca bubuie constant pe langa el.
O sa imi explic nelamurirea prin urmatoarele constatari:
- multe cutremure vrancene au un caracter multisoc;
- nu exista paralelisme perfecte intre seismele vrancene (cazul clasic al cutremurului Vrancean cu efecte in Transilvania ce nu a fost observat prea recent) si fiecare are o individualitate specifica.
-chiar si un seism de 5.5 aprinde beculete in tot blocul litosferic pe toate etajele
- in 1912, 1908 si 1990 a pocnit la toate adancimile diferite la scurt interval de timp... si daca asta se intampla in timpul unui seism mi se pare putin probabil sa poti interpreta pe seismograme daca s-a mai rupt si in alta parte concomitent. Poate cu aparatura moderna o sa fie mai simplu de inteles caracterul multisoc al cutremurelor vrancene.

Cu exceptia perioadelor 1838-1940 si 1516-1620 atunci cand Vrancea a generat cutremure foarte frecvente si mai putin distructive, modul traditional de operare al zonei vrancea indica 2 seisme de mare magnitudine per 100 de ani (si 1 maxim doua cu efecte ceva mai localizate/limitate).

Asta imi indica ca ceva se rupe cu o oarecare regularitate... si atunci cand se rupe mai antreneaza si altceva (sau o succesiune de altceva) de unde si directivitatea.

Ori in cazul lui 1896 si 1868 din diverse motive ce nu vor fi niciodata intelese (probabil si pentru ca 1868 a fost un esec venind prea repede dupa 1802/1838) reactia in lant nu s-a mai produs (ceea ce a limitat magnitudinea seismului) si a lasat etajele superioare nedescarcate (si predispuse producerii de seisme ulterioare), tot fragmentate.
1940 a descarcat jos, 77 sus si apoi au mai ramas doua etaje in tensiune ce au generat 86 si 90 ca ultime remanente ale ciclului inceput in 1940.

Acum (sau pana prin maxim 2040) trebuie sa reporneasca un alt ciclu in Vrancea, altfel nu ne iese media ;).
Sunt de parere ca acest urmator mare seism va fi unul de mare adancime, poate in acel faimos etaj lipsa intre 140-160 si poate va antrena si acea bucatica cu directivitate si spre transilvania in timpul multisocului. Cu cat intarzie mai mult, cu atat va fi mai puternic.

De altfel sunt de parere ca suntem pe un teritoriu absolut virgin in era instrumentala deoarece perioada de dupa 1977 a fost una marcata de 2 seisme relativ mari (86 si 90) si de foarte putine seime mai mici (85 si 91 fiind legate de evenimentele mai mari) si singurul independent fiind cel din 2004.

Epoca instrumentala ne mai spune un lucru interesant, chiar si inainte de 1940 Vrancea nu statea linistita si genera in mod constant (aproape anual) seisme de peste 5.5 (magnitudinea crescand spre 1940 cu o oarecare diminuare a frecventei).

In cei 30 de ani de la sfarsitul replicilor si ecourilor lui 1940 (iau ca referinta 1948 aici) si 1977 au fost aproximativ 13 seisme peste 5.5

Repet... in ultimii 20 de ani a fost un singur seism mai mare decat cel din octombrie 2013 (din cauza caruia ne agitam aici), 1 la 10 ani!!! dar:

In cei 30 de ani premergatori lui 77 au fost vreo 13 (1 la 3 ani)
si in cei 30 de ani premergatori lui 1940 au fost vreo 20 (1 la 1.5 ani) cutremure mai mari... decat cel din octombrie 2013

Desi mic ca magnitudine, si insignifiant din punct de vedere istoric cutremurul din octombrie 2013 pare la fel de anormal ca si perioada de silentio stampa ce marcheaza zona Vrancea din 1991 incoace.
Activitatea seismica asa zis normala... mie unul mi se pare anormal de normala si prea linistita pentru caracterul naravas al babei.
De asta uneori zic ca cei 10PJ lipsa sunt de fapt mai spre 20... si ca in aceste conditii Vrancea poate ajunge aproape de potentialul maxim istoric daca mai sta atat de linistita (si ... normala) inca un deceniu doua.

Nah, defectul meu de nespecialist e sa nu ma intereseze foarte mult datele, adancimile si elementele de focar ale cutremurelor vrancene. Pentru mine sunt valori cu o anumita frecventa si magnitudine de manifestare.

De altfel pentru mine blocule litosferic ce genereaza cutremurele vrancene e fisurat in infinite locuri... si ceea ce se rupe e supus hazardului. Totul e foarte inghesuit si stresat in zona Vrancea... si de asta cutremurele vrancene majore imi par mai mult ca o reactie in lant (ca o explozie nucleara). Uneori reactia in lant e mai puternica... alteori se blocheaza in vreo falie mai lenesa si ramane energie pentru alte seisme si alte ruperi ulterioare distructive in etaje superioare.

Important e ca odata la 10-20 (si cu mai mare insistenta cam odata la 30/40) de ani inima vrancei bate acolo jos la 130-160km adancime. Cateodata gaseste simpatie din partea blocurilor de mai sus, altadata chemarea ei ramane fara raspuns.

Dupa 23 de ani de liniste absolut anormala, inima babei a inceput sa bata din nou in octombrie 2013 si toata curbura carpatilor clipeste din toate ledurile. Insasi aberatia aia de la Galati care a pornit acest episod se remarca si ea prin iesirea din tipare.

Dupa acest model simplificat (declansari ciclice insa reactii in lant imprevizibile) urmatorul cutremur vrancean se poate produce oricand incepand din minutul urmator si pana prin 2030.

Acum ar putea fi intre 7.2-7.5 (in functie si de cine mai intra in joc) si dupa 2030 intram in maximul teoretic pe care il poate duce Vrancea (daca linistea asta se pastreaza pana atunci). Magnitudinea mare o explic prin lipsa cronica a seismelor 5.5-6 din ultimii 23 de ani ceea ce indica ca energia stocata prin etajele superioare ale blocului litosferic e bine mersi si la locul ei.
Adancime declansarii seismului 130-160km (insa tentant e 133-145km).
Directivitate imposibil de avut in vedere din cauza caracterului multisoc. Istoric vorbind sunt sanse mai mari pentru ceva care sa ii deranjeze si pe cei din Depresiunea Brasovului.

Nu cred ca e absolut necesar sa avem un cutremur de 6.5-7 inaintea unui astfel de mare seism.

Pe de alta parte baba ar putea sa ne dea ceva alte indicii si sa ne puna in garda prin perioade de anormala si vioaie activitate presarate cu multa... multa liniste.
 
Sa stii ca au mai fost perioade in care au lipsit cutremurele moderate de 5,5+. Uite de exemplu intre 1950 si 1960 nu s-a mai produs nici un cutremur de magnitudine MGR mai mare sau egala cu 5,5. Asa ca perioada 1990-1999 nu e o premiera. In plus, se vede cum s-au succedat evenimentele in functie de localizare: pe capatul de NE in 1990, pe capatul de SV in 1999, fara insa ceva pe centru intre ele. Acum e totusi altfel: dupa cutremurul din capatul de NE din 2004 am avut deja 3 cutremure moderate pe centru: 2005, 2009, 2013. Sunt lucruri semnificative pe termen lung, totusi.
 
Si inca ceva: Vrancea nu se incarca prin compresiune, de aia intervalele astea de timp nu sunt asa de relevante decat in ceea ce priveste alternantele unor tipuri de seisme. Altfel cum se putea ca la 12 ani dupa un cutremur destul de mare cum a fost cel din 1790 sa vina si "Cutremurul cel Mare" din 1802 ? Rata actuala (estimata si chiar masurata) a subimpingerilor dinspre sud-est catre nord-vest, deci dinspre Dobrogea spre Curbura Carpatilor, este de numai cativa MILIMETRI PE AN!!! De comparat cu deplasarile masurate pe marile falii San Andreas, Nord-Anatoliana s.a. (de vreo 10 ori mai mari, cel putin); chiar si la acele deplasari, marile cutremure nu se repeta pe aceleasi segmente decat la intervale de cel putin 100-150 de ani. Or, asta arata ca Vrancea e totusi altfel, si nu e suficient sa consideram doar succesiunea pe etaje de adancimi, mai trebuie si alte lucruri.
 
Ce vroiam sa spun este ca O RATA DE SUBIMPINGERE DE 1-2 MILIMETRI PE AN DINSPRE DOBROGEA SPRE CARPATII DE CURBURA este departe de a fi suficienta pentru 4-5 CUTREMURE VRANCENE PE SECOL (MGR=6,6+), dintre care 2 CUTREMURE CATASTROFALE (MGR > 7,0). Desi nu ne comparam cu Japonia, Indonezia sau Chile, este inca o rata de seismicitate cam mare pentru un volum litosferic atat de limitat si pentru o viteza de subimpingere atat de mica.
 
In schimb exista o rata de ridicare a crustei de cativa mm pe an cum se poate vedea din imaginea de aici. Pe masura ce se rup legaturile blocului subdus cu crusta blocul se scufunda in manta superioara in timp ce crusta eliberata de o parte din greutatea blocului se ridica.

danezia a spus:
Intradevar problema adancimii focarului si a directivitatii diverselor tipuri de seisme e principalul obstacol care sta in calea unui model simplu si curat al seismicitatii vrancene.

Mi se pare foarte putin probabil ca in acest bloc litosferic de dimensiuni extrem de reduse sa avem situatii (regiuni) in care energia sa se stocheze de-a lungul a sute de ani. 240 de ani mi se pare foarte mult... pentru ca un motoras mic sa lucreze acolo in liniste nederanjat de faptul ca bubuie constant pe langa el.

Modelul zonei seismice din Vrancea este simplu. Pe scurt, o veche zona de subductie, in cea mai mare parte desprinsa de crusta. Cutremurele nu se produc in blocul subdus propriu-zis - care este mai mare - ci in ce a mai ramas din zona de legatura cu crusta. Altfel nici nu se putea explica compresiunea - printr-o miscare orizontala - a unei placi care se gaseste aproape in plan vertical. Miscarea orizontala a crustei dinspre sud-est spre nord-vest a dus la rotirea placii subduse aproape de planul vertical si contribuie la desprinderea ei treptata de crusta. Astfel directivitatea se explica foarte usor, cand se rup legaturile de sustinere din capatul de nord-est de langa Vrancioaia , la adancimi de 80-100 de km blocul subdus balanseaza spre sud-vest, spre Muntenia. Cand se rupe capatul din sud-vest, pe langa Gura Teghii la adancimi de ~120 de km, blocul balanseaza spre Moldova. Modelul este cat se poate de simplu, fara mari placi tectonice, fara falii, fara paliere. Cutremurele se produc in anumite clustere care tin de geometria zonelor de legatura dintre crusta si blocul subdus.
 
Interesant e ca in zona Galati, intr-un perimetru restrans intre cele 2 falii importante, Sf.Gheorghe si Peceneaga-Camena, exista o miscare de coborare care merge pana la 4-5 mm/an. Si taman acolo a fost seria de cutremure locale care a precedat cutremurul vrancean moderat din 6 octombrie 2013.
 
Revenind totusi la topic (cu precizarea ca discutia anterioara o putem continua la unul dintre cele 2 topicuri indicate), as zice ca este cel mai probabil ca urmatorul cutremur important sa vina din Muntii Buzaului, la o adancime de 120-140 km, pe considerente fizice legate de dinamica interna a blocului. Daca se tine insa cont doar de statistica, ar trebui sa vina un cutremur foarte adanc, pe la 150 km asa...pe partea din judetul Vrancea. Asa ca suntem in dilema...:45::45::unsure::unsure:
 
Spuneam anterior ca daca e sa fie ceva anul asta, nu cred ca va depasi MGR 6,6-6,8 sau cel mult 6,8-7,0. Sunt anumite motive pentru care fac aceasta afirmatie, si nu afirmatiile diferitelor personalitati luate asa ca atare.
Desi in principiu un cutremur vrancean cu magnitudinea 6,5-6,8 nu e grav (comparativ cu cele de 7,2-7,5 grade care sunt totusi altceva), nu inseamna ca e complet neglijabil. La ce vedem prin oras, panouri agatate de blocuri, geamuri mari la banci si alte chestii...nu vorbesc de centrul vechi.
Dar altceva vroiam sa spun. Un cutremur de 6,5-6,8 grade care vine dupa mai multe zeci de ani fara seisme mai mari de 6,0 MGR (cutremurul din 2004 a fost la limita, 6,0 grade, nu se pune din acest punct de vedere) poate sa "ne spuna" ca vom mai avea miscari de peste 6,0 grade in urmatorii 10-14 ani. Vedeti cazurile: 1790-1793-1794-1802-1812-1821-1829-1838, 1868-1880-1893-1894-1903/1904-1908-1912, 1934-1940-1945, 1977-1986-1990. Deci Vrancea are acest obicei perfid: cand apuca sa dea un cutremur care depaseste binisor pragul de 6,0 MGR, poti sa fii sigur ca incepe o serie mai lunga de seisme, intinsa pe vreo 10-15 ani asa. Asa face baba, nu ai ce sa-i faci, nu o poti opri. Din acest motiv, desi un 6,6 nu e totusi catastrofal, prefer sa nu vina si mai degraba sa nu treaca de 6,0. Asa mai putem spera ca seria s-ar putea amana pana dupa 2018. Suntem deja la 24 de ani de la cutremurele din 1990, or daca incepe acum cu ceva de magnitudine MGR > 6,0 grade, aproape sigur va continua si in urmatorii 10-15 ani. Cum spuneam, asa e Vrancea: cand incepe sa miste, nu se mai opreste si, in timp, da serii de cutremure asa cum au fost cele enumerate mai sus. Si cand incepe o serie din asta, nu poti sa stii cum se termina.
 
Legat de urmatorul cutremur important si reactia la perturbatia din Oceanul Indian, cred totusi ca e inca prea devreme pentru un cutremur intr-adevar major (MGR > 7,0). Marile cutremure din 1802 si 1838, precedate la cate 5 ani de megaseisme din Sumatra, au venit totusi pe un fond general in care blocul vrancean era deja destabilizat de seismele puternice din 1790, respectiv 1829. Or, nu e cazul acum. Mai degraba seamana cu situatia din perioada 1928-1940, cand perturbatia majora a avut loc in 1928 iar efectele s-au propagat destul de lent, abia in 1940 a venit reactia violenta dn Vrancea. Oricum imi mentin parerea ca urmatorul cutremur vrancean important (MGR > 6,5) nu va fi si catastrofal, ci se va rezuma la ceva de 6,6-6,8 grade, cel mult. Dar, sigur, se mai pot intampla multe in anii urmatori.
 
Salut GeoX, inteleg ca urmatorul cutremur semnificativ il "vezi" situat in jur de 6.6 - 6.8 grade si ca sunt intrunite elemente care ne pot determina sa credem ca ar putea fi anul acesta, dar iti mai mentii opinia potrivit careia lunilie "fertile" pentru un asemenea eveniment natural sunt aprilie-mai / octombrie-noiembrie? multumesc anticipat.
 
Nu am spus ca vine anul asta neaparat, nu vreau sa se creada asta. Poate sa vina si la urmatorul maxim relativ, din jurul anului 2020 (ultima prognoza a lui Enescu indica perioada 2018-2019). Ideea era ca daca e sa fie ceva anul asta sau la anul, nu ar trebui sa fie mai mare de 6,5-6,8 grade. Ramane de vazut, poate sa se "multumeasca" tot cu 5,5-6 cel mult, la fel de bine. Dar cand e sa vina ceva mai important, nu ar trebui sa fie major. Nu sunt conditii externe pentru ceva catastrofal acum.
 
Avand in vedere noile tensiuni create la nivel global de seismele din 11 aprilie 2012 din zona Ninety Edge ce pot afecta grav Vrancea, asa cum s-a intamplat in 1940 ce ne-ar mai putea salva si de data asta? Adica ma refer la o noua amanare a unui cutremur de peste 7 pe scara Richter.
 
Back
Sus