-
Bine ati venit! Acesta este noul server al forumului Cutremur.net!
Urmatorul cutremur vrancean important (ipoteze)
- Autor subiect GeoX1
- Dată creare
GeoX > seismele de la noi se procuc atat de impredictibil, incat previziunea ca nu vor aparea cutremure Mgr> 7,0 pana in 2020 nu trebuie luata ca sigura 100%, chiar tu ai spus ca e "foarte improbabil". Si la loto e foarte improbabil sa castigi, totusi regula e infirmata destul de des.
PS: putin offtopic - pisica mea a simtit cu 3-5 minute inainte cele 2 cutremure (4,7 si 4,8) de anul acesta. Nu stiu cum sau ce, probabil infrasunete sau EMP. Sau mai degraba shimbari de magnetism.
Cert e INFP nu face publice informatiile de la sistemele de monitorizare (gen ionizarea aerului, campul electromagnetic, emisia acustica ,fectele luminoase, masuratori radon, reteaua GPS etc)
PS: putin offtopic - pisica mea a simtit cu 3-5 minute inainte cele 2 cutremure (4,7 si 4,8) de anul acesta. Nu stiu cum sau ce, probabil infrasunete sau EMP. Sau mai degraba shimbari de magnetism.
Cert e INFP nu face publice informatiile de la sistemele de monitorizare (gen ionizarea aerului, campul electromagnetic, emisia acustica ,fectele luminoase, masuratori radon, reteaua GPS etc)
GeoX1
Administrator
- Înscris
- 8 Dec 2012
- Mesaje
- 27.321
- Scor reacție
- 4
Da, dar exista niste regularitati in succesiunea anumitor tipuri de cutremure, pe paliere de adancime si pe localizari ale epicentrelor, plus faptul ca seismele mari tind sa se coreleze cu perioade de intensificare a activitatii seismice la nivel global si regional, inclusiv in Turcia (cel putin 3 cutremure mari la turci,pe jumatatea estica, sau in nord-vestul Iranului).
GeoX1
Administrator
- Înscris
- 8 Dec 2012
- Mesaje
- 27.321
- Scor reacție
- 4
Ce vroiam sa spun e ca un cutremur vrancean major (MGR > 7,0) nu vine chiar asa, oricand, in orice conditii interne si externe. Dovada si faptul ca nu avem decat maxim 2 astfel de seisme intr-un secol. Nici chiar seismele mai mici, de magnitudini MGR=6,6-7,0, nu vin prea usor, doar se vede ca au trecut deja 25 de ani de la ultimul astfel de seism produs la 30 mai 1990.
If,
2015 - 1977 = 38 de ani au trecut de la ceva peste 7+, daca e sa il punem la socoteala si pe cel din 86 sunt mai putini cam 29 de ani sa zicem.
But,
Cred ca ar tb corelate diferentele de ani intre zonele epicentrale mai degraba pentru diferitele paliere si segmente (SV, NE sau centru)
2015 - 1990 = 25 de ani au trecut de la ceva peste 6 .... dar din nou tb vazut locatia unde s-a produs.
Vrancea a avut si pauze mai mari de 40-50 de ani intre cutremurele peste 7, lucru dovedit din valorile pe ultima 1000 de ani.
But, factorii externi sunt decisivi. Daca nu s-ar tine cont de factorii externi si Vrancea ar da o surpriza, ar da ecuatia peste cap. Factori externi dupa 1990 au fost dar poate nu inca prea suficienti sau mai mult cutremure mari de suprafata (gen Turcia).
Cum am mai spus, dupa cunostintele mele, Vrancea nu urmeaza nici un tipar in ce priveste, ritmicitatea unor seisme mari. Cum ar fi daca timp de 100-150 de ani nu ar da nimic peste 7+? Minune ... sau cine stie.
Cert ce stim pana acum este:
1. Ca avem un avertizor seismic cat de cat bun ptr zonele indepartate ptr 20-30 secunde, care te anunta daca seismul are loc la adancimi pete 68 km.
2. Orice cutremur mare, gen 77 de ex, are niste precursori (vezi situatia de atunci cu acele roiuri multiple din zona). Acum avem tehnologia sa facem o predictie daca mai apare ceva similar ca atunci.
3. Animalele simt inaintea oamenilor. Daca am sti sa le citim semnalele cu siguranta am sti cu cateva zeci de minute bune ca ceva va urma. Se fac zeci de experiente, chiar si cei de la statiile seismice au testoase, alte reptile, carora le urmaresc comportamentul.
4. In ce priveste protectia seismica pentru intreaga populatie, fara o petitie nu rezolvam nimic. Petitia cu semnaturi multe ptr cei expusi in zonele afectate, ar conduce la un pct de lucru ptr o sedinta CSAT din cadrul Guvernului unde cu siguranta s-ar gasi fonduri ptr alocat.
5. Consolidarea cladirilor care merge EXTRAORDINAR de lent, nu sunt fonduri evident, dar actele de coruptie din tara si nr proceselor de la DNA arata ce tunuri s-au tras in perioada 2008-2012 pe spatele poporului, semn ca pe nimeni nu intereseaza de restul decat de cercul lui cu o raza de 1m in jur.
6. Daca cei care ne conduc nu misca un deget de atat timp pentru populatie si consolideaza doar cladiri monumente, tb ca sa exisite o mobilizare la nivel national, populatia care traieste in zona activa a Vrancei tb sa constientizeze (sa nu ajungem la exemplul celor din Nepal) si sa ia atitudine. Dar din nou acest lucru este departe de a se intampla ptr ca ne lipsesc multe, incepand de la a mentine o curatenie pana la a sti sa militam pentru drepturile noastre.
Daca 25 de ani nu am putut stopa defrisarile ilegale, un lucru simplu, daca societatea s-ar fi mobilizat, daca la 25 de ani dupa revolutie acceptam sa platim carburant mai scump ca in statele vestice civilizate cu un salariu de 8-10x mai mare decat media din Ro, atunci asta spune multe ...
Sa luam exemplu Greciei, ptr orice nemultumire au iesit in strada si au rezolvat. Cand a scazut salariul mediu de la 750E, au iesit, cand s-au luat pensiile de urmas (cand murea stalpul familiei si primeai pensie pana la N ani) au iesit, defapt acum sunt in strada si militeaza si ptr asta alaturi de alte proteste fata de masurile de austeritate care vor urma sa se impuna.
La noi, scapa cine poate ... sau sta in picioare cine are casa cea mai solida
In final speram ca Vrancea sa mai fie linistita ptr cele peste 7+. Deocamdata suntem la inceput de nou secol
2015 - 1977 = 38 de ani au trecut de la ceva peste 7+, daca e sa il punem la socoteala si pe cel din 86 sunt mai putini cam 29 de ani sa zicem.
But,
Cred ca ar tb corelate diferentele de ani intre zonele epicentrale mai degraba pentru diferitele paliere si segmente (SV, NE sau centru)
2015 - 1990 = 25 de ani au trecut de la ceva peste 6 .... dar din nou tb vazut locatia unde s-a produs.
Vrancea a avut si pauze mai mari de 40-50 de ani intre cutremurele peste 7, lucru dovedit din valorile pe ultima 1000 de ani.
But, factorii externi sunt decisivi. Daca nu s-ar tine cont de factorii externi si Vrancea ar da o surpriza, ar da ecuatia peste cap. Factori externi dupa 1990 au fost dar poate nu inca prea suficienti sau mai mult cutremure mari de suprafata (gen Turcia).
Cum am mai spus, dupa cunostintele mele, Vrancea nu urmeaza nici un tipar in ce priveste, ritmicitatea unor seisme mari. Cum ar fi daca timp de 100-150 de ani nu ar da nimic peste 7+? Minune ... sau cine stie.
Cert ce stim pana acum este:
1. Ca avem un avertizor seismic cat de cat bun ptr zonele indepartate ptr 20-30 secunde, care te anunta daca seismul are loc la adancimi pete 68 km.
2. Orice cutremur mare, gen 77 de ex, are niste precursori (vezi situatia de atunci cu acele roiuri multiple din zona). Acum avem tehnologia sa facem o predictie daca mai apare ceva similar ca atunci.
3. Animalele simt inaintea oamenilor. Daca am sti sa le citim semnalele cu siguranta am sti cu cateva zeci de minute bune ca ceva va urma. Se fac zeci de experiente, chiar si cei de la statiile seismice au testoase, alte reptile, carora le urmaresc comportamentul.
4. In ce priveste protectia seismica pentru intreaga populatie, fara o petitie nu rezolvam nimic. Petitia cu semnaturi multe ptr cei expusi in zonele afectate, ar conduce la un pct de lucru ptr o sedinta CSAT din cadrul Guvernului unde cu siguranta s-ar gasi fonduri ptr alocat.
5. Consolidarea cladirilor care merge EXTRAORDINAR de lent, nu sunt fonduri evident, dar actele de coruptie din tara si nr proceselor de la DNA arata ce tunuri s-au tras in perioada 2008-2012 pe spatele poporului, semn ca pe nimeni nu intereseaza de restul decat de cercul lui cu o raza de 1m in jur.
6. Daca cei care ne conduc nu misca un deget de atat timp pentru populatie si consolideaza doar cladiri monumente, tb ca sa exisite o mobilizare la nivel national, populatia care traieste in zona activa a Vrancei tb sa constientizeze (sa nu ajungem la exemplul celor din Nepal) si sa ia atitudine. Dar din nou acest lucru este departe de a se intampla ptr ca ne lipsesc multe, incepand de la a mentine o curatenie pana la a sti sa militam pentru drepturile noastre.
Daca 25 de ani nu am putut stopa defrisarile ilegale, un lucru simplu, daca societatea s-ar fi mobilizat, daca la 25 de ani dupa revolutie acceptam sa platim carburant mai scump ca in statele vestice civilizate cu un salariu de 8-10x mai mare decat media din Ro, atunci asta spune multe ...
Sa luam exemplu Greciei, ptr orice nemultumire au iesit in strada si au rezolvat. Cand a scazut salariul mediu de la 750E, au iesit, cand s-au luat pensiile de urmas (cand murea stalpul familiei si primeai pensie pana la N ani) au iesit, defapt acum sunt in strada si militeaza si ptr asta alaturi de alte proteste fata de masurile de austeritate care vor urma sa se impuna.
La noi, scapa cine poate ... sau sta in picioare cine are casa cea mai solida
In final speram ca Vrancea sa mai fie linistita ptr cele peste 7+. Deocamdata suntem la inceput de nou secol
In Romania mor in fiecare an vreo 2000 de oameni in accidente rutiere si zeci de mii sunt raniti.
E foarte putin probabil ca un cutremur sa poata egala prin pierderile omenesti dintr-un singur an pe strazile patriei.
Riscul seismic este o combinatie intre hazard si vulnerabilitate
Hazardul natural nu e cine stie ce mare smecherie .Din fericire discutam in Romania de cutremure adanci, incomparabil mai putin distructive decat unele de aceeasi magnitudine dar hipocentru aproape de suprafata si cu mecanism de strike-slip (cum o patesc altii). La cutremurul cel mare (1802) nu s-a crapat pe capete... asta si pentru ca hazardul natural nu e unul neaparat foarte periculos in sine. Pericolele le facem cu mana noastra si aici vorbim de>
Vulnerabilitate
Pericolele sunt reprezentate in principal de mobilierul modern (inalt, zvelt si neacorat cum trebuie in pereti), tevile de gaz de peste tot, ghivece si elemente de fatada deteriorate si desigur cladirile pericol public sau constructiile facute dupa ureche in aceasta perioada de libertate si democratie originala.
Vulnerabil e si Bucurestiul, o mare aglomeratie urbana construita nu pe cel mai sanatos fundament. Substratul geologic de sub capitala e sedimentar, pacator si imprevizibil. Aici mai adaugi si ceva canalizari deficitare, tasari, goluri, fundatii necorespunzatoare si cladiri vechi si se pot intampla neplaceri.
1977 si numarul mare de victime/pagube din Bucuresti nu au fost rezultatul neaparat al unui mare hazard natural. Cutremurul din 1977 a produs dezastru in Bucuresti deoarece a intalnit o capitala puternic vulnerabilizata de existenta multor cladiri vechi, contruite in lipsa unor norme seismice viabile, prost intretinute dar si din greselile ce au dus la cedarea putinelor cladiri moderne ce au picat atunci.
Totusi majoritate absoluta a cladirilor din Romania (in special cele contruite dupa 1977) sunt imune la cam tot ceea ce poate arunca vrancea. In fine, un cutremur major nu e o apocalipsa... desi presa are o placere morbida in a inventa tot felul de scenarii.
Chiar daca uneori ma mai apuca o frenezie dupa fiecare cutremur perceptibil, incerc tot timpul sa imi reamintesc ca desi cutremurele sunt evenimente spectaculoase (deoarece implica pe toata lumea), potentialul lor distructiv si disruptiv e cu mult exagerat in imaginatia noastra.
Dupa 1990 (ultimul cutremur la care s-a murit) activitatea seismica a scazut treptat si s-a mentinut la valori minime pana prin 1999, ulterior activitatea seismica a inceput sa dea subtile semne de accelerare ceea i-a impins pe multi sa sara cu tot felul de predictii. Ulterior activitatea seismica s-a decantat in perioade de accelerare si relaxare ce au fost destul de predictibile. Asa cum zice si Geox frecvent, odata ce s-a racit treaba (93-99) un cutremur primar se poate declansa cu mult mai greu.
Problema e ca in 2013, dupa un blocaj mai semnificativ in adancime am inceput sa avem neplacerile din Galati, un 5.5+ de adancime, o noua incetinire de iarna, o acceleare in primavara lui 2014, o incetinire in vara lui 2014, o relansare timida spre toamna, apoi 5.7 crustal pauza doua saptamani si ulterior in decembrie, ian, feb o relansare a activitatii de adancime cu seisme din ce in ce mai adanci (ce totusi nu au trecut de bariera celor 150km). Apoi desigur o pauza si din nou ceva probleme crustale.
In fine, asteptarile mele sunt ca activitatea subcrustala sa se mentina in continuare destul de relaxata pe termen scurt... cel putin atata vreme ca nu se intampla nimic remarcabil.
Insa 2020 e tare departe... si de prin 1999 incoace seismicitatea la nivel global a fost intensa (cu multe seisme majore ce au produs dezechilibre ce s-au cam tot propagat)
Situatia actuala nu mi se pare nici de un verde relaxant si nici de un rosu/portocaliu alarmist. Suntem undeva la un galben palpaitor ce indica o stare de vigilenta. Lucrurile sunt calme si relativ linistitoare deoarece vrancea a cam trecut prin multe incercari din 1999 incoace si tot nu prea a avut chef sa cedeze la provocari.
Pe de alta parte lucrurile se pot schimba relativ repede, sa zicem un 5.5 sau chiar un 6 asa brusc intr-o perioada din asta de melancolie si de liniste ar fi ingrijorator. Ceva scandal in Caucaz sau pe NAF ar fi la fel important de observat. Poate si semne mai subtile (o diminuare puternica/pe multe luni de zile a activitatii subcrustale vs o amplificare a chitaielilor crustale) m-ar face sa nu mai fiu asa de linistit.
In orice caz cutremurele nu pot fi prevazute si cu greu se pot face ceva prognoze inexacte care sa dea un risc procentual pentru perioade extrem de vagi de timp.
E foarte putin probabil ca un cutremur sa poata egala prin pierderile omenesti dintr-un singur an pe strazile patriei.
Riscul seismic este o combinatie intre hazard si vulnerabilitate
Hazardul natural nu e cine stie ce mare smecherie .Din fericire discutam in Romania de cutremure adanci, incomparabil mai putin distructive decat unele de aceeasi magnitudine dar hipocentru aproape de suprafata si cu mecanism de strike-slip (cum o patesc altii). La cutremurul cel mare (1802) nu s-a crapat pe capete... asta si pentru ca hazardul natural nu e unul neaparat foarte periculos in sine. Pericolele le facem cu mana noastra si aici vorbim de>
Vulnerabilitate
Pericolele sunt reprezentate in principal de mobilierul modern (inalt, zvelt si neacorat cum trebuie in pereti), tevile de gaz de peste tot, ghivece si elemente de fatada deteriorate si desigur cladirile pericol public sau constructiile facute dupa ureche in aceasta perioada de libertate si democratie originala.
Vulnerabil e si Bucurestiul, o mare aglomeratie urbana construita nu pe cel mai sanatos fundament. Substratul geologic de sub capitala e sedimentar, pacator si imprevizibil. Aici mai adaugi si ceva canalizari deficitare, tasari, goluri, fundatii necorespunzatoare si cladiri vechi si se pot intampla neplaceri.
1977 si numarul mare de victime/pagube din Bucuresti nu au fost rezultatul neaparat al unui mare hazard natural. Cutremurul din 1977 a produs dezastru in Bucuresti deoarece a intalnit o capitala puternic vulnerabilizata de existenta multor cladiri vechi, contruite in lipsa unor norme seismice viabile, prost intretinute dar si din greselile ce au dus la cedarea putinelor cladiri moderne ce au picat atunci.
Totusi majoritate absoluta a cladirilor din Romania (in special cele contruite dupa 1977) sunt imune la cam tot ceea ce poate arunca vrancea. In fine, un cutremur major nu e o apocalipsa... desi presa are o placere morbida in a inventa tot felul de scenarii.
Chiar daca uneori ma mai apuca o frenezie dupa fiecare cutremur perceptibil, incerc tot timpul sa imi reamintesc ca desi cutremurele sunt evenimente spectaculoase (deoarece implica pe toata lumea), potentialul lor distructiv si disruptiv e cu mult exagerat in imaginatia noastra.
Dupa 1990 (ultimul cutremur la care s-a murit) activitatea seismica a scazut treptat si s-a mentinut la valori minime pana prin 1999, ulterior activitatea seismica a inceput sa dea subtile semne de accelerare ceea i-a impins pe multi sa sara cu tot felul de predictii. Ulterior activitatea seismica s-a decantat in perioade de accelerare si relaxare ce au fost destul de predictibile. Asa cum zice si Geox frecvent, odata ce s-a racit treaba (93-99) un cutremur primar se poate declansa cu mult mai greu.
Problema e ca in 2013, dupa un blocaj mai semnificativ in adancime am inceput sa avem neplacerile din Galati, un 5.5+ de adancime, o noua incetinire de iarna, o acceleare in primavara lui 2014, o incetinire in vara lui 2014, o relansare timida spre toamna, apoi 5.7 crustal pauza doua saptamani si ulterior in decembrie, ian, feb o relansare a activitatii de adancime cu seisme din ce in ce mai adanci (ce totusi nu au trecut de bariera celor 150km). Apoi desigur o pauza si din nou ceva probleme crustale.
In fine, asteptarile mele sunt ca activitatea subcrustala sa se mentina in continuare destul de relaxata pe termen scurt... cel putin atata vreme ca nu se intampla nimic remarcabil.
Insa 2020 e tare departe... si de prin 1999 incoace seismicitatea la nivel global a fost intensa (cu multe seisme majore ce au produs dezechilibre ce s-au cam tot propagat)
Situatia actuala nu mi se pare nici de un verde relaxant si nici de un rosu/portocaliu alarmist. Suntem undeva la un galben palpaitor ce indica o stare de vigilenta. Lucrurile sunt calme si relativ linistitoare deoarece vrancea a cam trecut prin multe incercari din 1999 incoace si tot nu prea a avut chef sa cedeze la provocari.
Pe de alta parte lucrurile se pot schimba relativ repede, sa zicem un 5.5 sau chiar un 6 asa brusc intr-o perioada din asta de melancolie si de liniste ar fi ingrijorator. Ceva scandal in Caucaz sau pe NAF ar fi la fel important de observat. Poate si semne mai subtile (o diminuare puternica/pe multe luni de zile a activitatii subcrustale vs o amplificare a chitaielilor crustale) m-ar face sa nu mai fiu asa de linistit.
In orice caz cutremurele nu pot fi prevazute si cu greu se pot face ceva prognoze inexacte care sa dea un risc procentual pentru perioade extrem de vagi de timp.
Orasele Iasi, Vaslui, Barlad, Tecuci, Marasesti, Galati, Focsani, Pitesti, Buzau, Bucuresti sa pun si Bacaul si Onestiul si alte cateva sunt inca pline de constructii dinainte de 77.
Din statisticile Oficiului Judetean de Constructii in Iasi cladirile construite in perioada 63-69 (ultimul lot a fost in 69 - un bloc in care de altfel stau si eu) sunt destule majoritatea fiind incluse in clasele U1-U3. Constructiile incepute in 77 cf. actelor s-au sistat pentru cateva luni dupa marele cutremur si s-au reluat aproape de la 0 sau cu norme modificate. Dupa 1980 s-a inceput constructia cladirilor pe norme noi etc etc.
In Iasi s-au consolidat doar cladiri de patrimoniu, uriase fonduri fiind investite in acestea, mai ales in unele de pe o strada din fata Primariei. Pe ei i-a interesat si ii intereseaza inca si astazi ca Iasul sa fie atractie turistica, la Primarie zac din 1992 hartiile pentru consolidari prin sertare.
Cand au fost fonduri UE ptr consildari si reabilitari banii s-au evaporat sau conta foarte mult ce relatii ai. Expertizele ptr acele buline s-au realizat ochiometric fara nici o proba concludenta sau analiza de laborator. Declaratii uluitoare ale celor considerati "experti" cu facultati la activ s-au dat foarte usor, astfel facandu-se incadrarea imobilelor rapid pe diferite clase. Nu s-a tinut cont de tipul de sol de sub constructii, modul de accelerare etc etc. Aici trebuiau studii de cercetare facute, cercetare pe monstre de caramida, beton, dar au spus ca nu sunt fonduri ptr asa ceva.
Odata incluse cladirile in categ. U1-U3, ulterior pentru anumite cladiri de la U1 s-a trecut la U3 disparand bulina. Si aici ma refer la cladiri dintr-un acelasi segment (tronson) de cladiri construite in acelasi an, dar care vizibil sunt avariate diferit). Au creat doar panica pentru unii si avantaje imobiliare pentru altii. Au interes sa refaca zone de la 0 daca ar fi dupa ei si daca emit comunicate de presa, pe care orice prost le inghite, aprt tau nu ar mai valora nimic daca vrei sa il vinzi, ca vezi tu e cu bulina, bulina nedemostrata stiintific. Curios ca se vand inca foarte bine si lumea inca cumpara, mai ales pe cele situate in imediata vecinatate a zonei Palas.
Concluzionand, la nivelul oraselor mentionate exista un nr important de cladiri construite inainte de 77. Nu am inclus aici si sutele de cladiri construite in orasele mentionate, cladiri noi, care nu au nici o dovada de un test seismic facut in planul de constructii.
Un profesor de la Facultatea de Constructii din Iasi a spus intr-un interviu ca foarte putine firme care construiesc in oras vin sa faca si un test seismic care sa il anexeze la planul de constructie. Asa ca pot apare surprize majore chiar in cazul blocurilor noi ...
Si mai sunt si surprizele de genul, cladiri vechi care sa stea in picioare fara sa sufere avarii si altele noi sa pice. Pun aici Palatul Culturii din Iasi, avariat cum e sau nu, a rezistat la atatea intemperii (acum e in finalizare proces de renovare si consolidare dupa N ani). Mitropolia din Iasi la fel (desi era prinsa in consolidare de N ani, bani au fost si se tot adunau din pomelnice si donatii), dar s-a considerat mai de interes complexul Palas la acea vreme plus alte investitii si amanarea lucrurarilor ptr consolidarea acesteia. Abia in 2015 promit ca prin septembrie ar fi gata, lucru imposibil dupa cum se vede din teren.
Etc etc ...
Ca sa inchei ..... la ceva gen 1977, 1938/40 sau alti ani in care Vrancea a miscat foarte intens ca magnitudine si timp, vor fi pagube majore si ce e mai interesant, surprize in teren la constructiile noi post 2000.
Vom vedea ce va fi si cum va fi, cand va fi, asta daca vom mai apuca sa dam reply-uri dupa
Din statisticile Oficiului Judetean de Constructii in Iasi cladirile construite in perioada 63-69 (ultimul lot a fost in 69 - un bloc in care de altfel stau si eu) sunt destule majoritatea fiind incluse in clasele U1-U3. Constructiile incepute in 77 cf. actelor s-au sistat pentru cateva luni dupa marele cutremur si s-au reluat aproape de la 0 sau cu norme modificate. Dupa 1980 s-a inceput constructia cladirilor pe norme noi etc etc.
In Iasi s-au consolidat doar cladiri de patrimoniu, uriase fonduri fiind investite in acestea, mai ales in unele de pe o strada din fata Primariei. Pe ei i-a interesat si ii intereseaza inca si astazi ca Iasul sa fie atractie turistica, la Primarie zac din 1992 hartiile pentru consolidari prin sertare.
Cand au fost fonduri UE ptr consildari si reabilitari banii s-au evaporat sau conta foarte mult ce relatii ai. Expertizele ptr acele buline s-au realizat ochiometric fara nici o proba concludenta sau analiza de laborator. Declaratii uluitoare ale celor considerati "experti" cu facultati la activ s-au dat foarte usor, astfel facandu-se incadrarea imobilelor rapid pe diferite clase. Nu s-a tinut cont de tipul de sol de sub constructii, modul de accelerare etc etc. Aici trebuiau studii de cercetare facute, cercetare pe monstre de caramida, beton, dar au spus ca nu sunt fonduri ptr asa ceva.
Odata incluse cladirile in categ. U1-U3, ulterior pentru anumite cladiri de la U1 s-a trecut la U3 disparand bulina. Si aici ma refer la cladiri dintr-un acelasi segment (tronson) de cladiri construite in acelasi an, dar care vizibil sunt avariate diferit). Au creat doar panica pentru unii si avantaje imobiliare pentru altii. Au interes sa refaca zone de la 0 daca ar fi dupa ei si daca emit comunicate de presa, pe care orice prost le inghite, aprt tau nu ar mai valora nimic daca vrei sa il vinzi, ca vezi tu e cu bulina, bulina nedemostrata stiintific. Curios ca se vand inca foarte bine si lumea inca cumpara, mai ales pe cele situate in imediata vecinatate a zonei Palas.
Concluzionand, la nivelul oraselor mentionate exista un nr important de cladiri construite inainte de 77. Nu am inclus aici si sutele de cladiri construite in orasele mentionate, cladiri noi, care nu au nici o dovada de un test seismic facut in planul de constructii.
Un profesor de la Facultatea de Constructii din Iasi a spus intr-un interviu ca foarte putine firme care construiesc in oras vin sa faca si un test seismic care sa il anexeze la planul de constructie. Asa ca pot apare surprize majore chiar in cazul blocurilor noi ...
Si mai sunt si surprizele de genul, cladiri vechi care sa stea in picioare fara sa sufere avarii si altele noi sa pice. Pun aici Palatul Culturii din Iasi, avariat cum e sau nu, a rezistat la atatea intemperii (acum e in finalizare proces de renovare si consolidare dupa N ani). Mitropolia din Iasi la fel (desi era prinsa in consolidare de N ani, bani au fost si se tot adunau din pomelnice si donatii), dar s-a considerat mai de interes complexul Palas la acea vreme plus alte investitii si amanarea lucrurarilor ptr consolidarea acesteia. Abia in 2015 promit ca prin septembrie ar fi gata, lucru imposibil dupa cum se vede din teren.
Etc etc ...
Ca sa inchei ..... la ceva gen 1977, 1938/40 sau alti ani in care Vrancea a miscat foarte intens ca magnitudine si timp, vor fi pagube majore si ce e mai interesant, surprize in teren la constructiile noi post 2000.
Vom vedea ce va fi si cum va fi, cand va fi, asta daca vom mai apuca sa dam reply-uri dupa
Lcro77, nu putem lua in calcul pentru predictii efectele umane de la cutremurele anterioare, pentru ca alcatuirea si starea constructiilor era complet diferita in acele momente istorice. Numarul mic de victime raportat in 1802 poate se datoreaza si lipsei mijloacelor de comunicare si informare, dar sigur se datoreaza faptului ca peste 99% din populatie locuia atunci in case care aveau doar parter si iesire in curte, multe din lemn (deci foarte adaptabile), iar ora producerii seismului a favorizat fructificarea posibilitatii de evacuare rapida in timp util a oamenilor din cladiri. Iarasi, inregistrarea a doar unei prabusiri majore in 1940 se explica prin cateva secunde care au facut diferenta, precum si prin starea inca neimbatranita si numarul mic de structuri inalte. La fel, in 1977 am avut un numar redus de doar 2000 decedati, ceea ce s-a interpretat gresit in sensul ca s-au considerat bune ca solutie constructiva blocurile inalte din beton armat si s-a continuat cu nesabuinta umplerea oraselor cu ele. Din nefericire, nimic din toare acestea nu ajuta in viitor si nici autoritatile nu constientizeaza ca riscurile sunt acum mult mai mari, tocmai datorita dublarii sau triplarii vulnerabilitatilor, prin continuarea unei politici de "housing" complet nepotrivita regimului seismic real al Romaniei. Am dubii referitor la eficienta reala si de durata a "consolidarilor", probabil mai potrivita ar fi demolarea si reconstruirea pe alte principii.Lcro77 a spus:Vom vedea ce va fi si cum va fi, cand va fi, asta daca vom mai apuca sa dam reply-uri dupa
GeoX1
Administrator
- Înscris
- 8 Dec 2012
- Mesaje
- 27.321
- Scor reacție
- 4
Am zis si mentin: primul cutremur vrancean puternic (MGR=6,5-6,7+) va veni insotit, intre alte ciudatenii, si de miscari mai semnificative in zona Galati-Pechea. Ma astept ca seismul vrancean puternic de magnitudine 6,5+ sa fie precedat de cel putin un cutremur crustal de magnitudine 4,4-4,6 in zona Galati. De asemenea, cu o secventa mai lunga de seisme locale mici in zona Galati. Nu stim cand se va intampla, poate sa fie in 2015-2016, dar poate sa se intample si mai tarziu, peste cel putin 3-5 ani de acum inainte, in jurul anilor 2020-2022 sau chiar mai tarziu. Vom vedea, nu se poate spune absolut nimic acum.
GeoX1
Administrator
- Înscris
- 8 Dec 2012
- Mesaje
- 27.321
- Scor reacție
- 4
Marele geolog Ion Atanasiu a aratat ca seismele vrancene puternice din 1908 si 1940 au indus reactii semnificative in zona Galati. Se pare ca urmatorul cutremur vrancean important, indiferent cand va veni (peste x ani, 5-10 ani...), le va urma exemplul.