Urmatorul cutremur vrancean important (ipoteze)

[kamath]

@Peteru - chiar sunt novice , dar citesc aici si din alte parti despre acest subiect de cativa ani.
@GeoX - legat de 'feeling' .. Am zis ca ma bazez decat pe 'feeling' adica pe intuitie interioara, presimtirea propie. Am recunoscut deasemeni ca nu am argumente stiintifice altele decat cele enumerate dar care nu (prea) sunt stiintifice.
Oricum ma bucur ca am pus 'gaz pe foc' ; era nevoie de o noua evaluare a situatiei din Vrancea si de noi opinii ca urmare a activitatii seismice mai accentuate din ultimile luni.
Sper sa nu vina nimic si GeoX sa aiba dreptate. Eu unul locuiesc intr-un bloc vechi de 10 etaje, nu departe de Buc.
Va doresc liniste sa aveti!

---

Si totusi ma repet? cutremur de tipul 1802 care se repeta cam pe la 2xx ani (oupss) a fost sau nu anuntat de un 6.x?!
Ca daca imi ziceti unul cu 15 ani inainte in conditiile in care cutremure de 6 grade si peste sunt normal a fi 1 pe deceniu, lasati-o moarta..
Retineti, nu am zis ca veni un cutremur de >7 grade ci am zis ca e mai posibil ca oricand sa vina. Poate veni sau nu, doar ca acum sunt sanse mai mari ca in rest.
Iar daca trebuie sa asteptam ca sa vedem cutremurul intamplat ca sa dam seama ca am putea valida o idee aici cum ca e sau nu e perioada mai periculoasa, inseamna am nimerit forumul prost..Puteam scrie si pe un site de mamici la alte topice si cred ca tot ideea asta cu 'hai sa vedem ce se intampla' se concluziona.
Altfel..Daca aveti nevoie de un 'gica contra" l-ati gasit.

 

[GeoX1]

Nu tii cont ca sunt mai multe tipuri de cutremure, ca exista regularitati specifice acestora. Cutremurele mari nu vin chiar la intamplare, plus ca exista si niste conditionalitati externe. Iar la chestia cu 200 de ani nu e asa, fiindca nu tii cont, din nou, de tipul de cutremure. Cel din 1802 face parte din clasa seismelor majore de foarte mare adancime (150 km), similar celor din 1446, 1516 si 1940.
Avand in vedere intervalul de cca. 140 de ani dintre aceste seisme majore (sau, in cel mai rau caz, de 70 de ani), cred ca un interval de 12 ani intre un cutremur antemergator cum a fost cel din 1790 si cel mare de la 1802 chiar nu se compara cu cele dintre evenimentele majore. Si asta fiindca seismul din 1790 a avut un anume rol, favorizand apoi ceea ce s-a intamplat in 1802.

 

[GeoX1]

In general, exista o ritmicitate in succesiunea marilor seisme vrancene de tipuri diferite, si aceasta ritmicitate se respecta. Nu e deloc corect 1802+200 de ani , fiindca de fapt am mai avut un cutremur de acelasi tip in 1940. Iar intre 1802 si 1940 a mai fost cutremurul mai slab din 1868, care nu a fost catastrofal. De aia iti spun totusi ca nu poti trage concluzia ca vine acum urgia.
In plus, seismele foarte mari de adancime mai mare de 140 km trebuie musai sa aiba un "declansator" inainte, dar "declansatorul" poate fi si cu 12 ani inainte, or daca raportezi 12 ani la intervalul de 70 sau chiar de 140 de ani, e clar ca nu poti face abstractie de asta. Atentie, eu nu exclud un tipar 1790-1802, dar ...sa vina intai cutremurul de tip 1790 si pe urma mai discutam.
Raman totusi la parerea ca daca e sa vina ceva in perioada 2014-2015 (si nu spun ca nu poate sa fie), cel mai probabil ar fi sa ne asteptam la un cutremur de magnitudine MGR=6,6-6,8 (cel mult 7,0 in cel mai rau caz) si la o adancime de 120-140 km pe partea dinspre Muntii Buzaului.

 

[kamath]

Ceea ce ai scris mai sus , m-a linistit si multumesc pentru rabdarea de a explica din nou.
Promit ca nu mai intervin.

 

[real321]

Interesant, inainte de cutremurul din 1802 apare un cutremur care pare sa fie fagarasan:

1793/12/08 00:00:00.0 45.70N 24.50E 9.9* 6.2

Aceasta ar fi o confirmare a faptului ca seismul din 1790 s-a produs in Muntii Buzaului, producand un dezechilibru asupra blocului subdus si mutand tensiunile spre capatul de nord-est unde va apare cutremurul din 1802.

 

[GeoX1]

Tocmai de aia consider ca seismele din Muntii Buzaului, chiar cand nu sunt prea mari (MGR=6,6-6,9), pot fi periculoase pe termen lung. E vorba de acele seisme produse la adancimi in jur de 125-135 km, cel mult 140 km, asa cum au fost, in secolul XX, cele din 1908 si 1986. Dupa cutremurul din 1908 au urmat: cutremurul vrancean din 1912 si cel fagarasean din 1916. Dupa cutremurul din 1986 a urmat dubletul seismic din 1990 dar si cutremurul crustal de la SINAIA din 1993.

 

[real321]

Da, cutremurele din Muntii Buzaului pot aduce o anumita instabilitate a blocului subdus. Daca sunt urmate de un nou moment de creste a tensiunilor tectonice pot duce la aparitia unor cutremure si mai puternice. Este cazul perechilor 1790/1802 sau 1829/1838. Iar aparitia unor presocuri inaintea marilor cutremure produse la adancime mai mare nu este intamplatoare. Datorita cresterii temperaturii ruperea la adancime mai mare este mai ductila si necesita anumite deformatii inainte de ruperea efectiva. Acest tip de rupere se caracterizeaza prin faze succesive de nucleatie, crestere, coalescenta care preced ruperea. Cutremurele mai adanci din Vrancea prezinta fenomenul de clusterizare. Tensiunile existente nu pot rupe toate clusterele simultan si de aceea, pentru un cutremur mare este necesara o anumita destabilizare a blocului subdus ca sa concentreze tensiunile pe zona unde se va initia ruperea majora. Cam asa s-ar putea explica necesitatea existentei presocurilor inaintea cutremurelor adanci de magnitudine mare.

 

[GeoX1]

Fenomenul a fost foarte clar inaintea cutremurului din 1986, dar si a celui din 1940. Nu am asa informatii despre cazul din 1908, pe atunci inregistrarile seismice erau mai sarace, dar trebuie sa fi fost tot ceva de genul asta.

 

[danezia]

Da, cutremurele din Muntii Buzaului pot aduce o anumita instabilitate a blocului subdus. Daca sunt urmate de un nou moment de creste a tensiunilor tectonice pot duce la aparitia unor cutremure si mai puternice. Este cazul perechilor 1790/1802 sau 1829/1838. Iar aparitia unor presocuri inaintea marilor cutremure produse la adancime mai mare nu este intamplatoare. Datorita cresterii temperaturii ruperea la adancime mai mare este mai ductila si necesita anumite deformatii inainte de ruperea efectiva. Acest tip de rupere se caracterizeaza prin faze succesive de nucleatie, crestere, coalescenta care preced ruperea. Cutremurele mai adanci din Vrancea prezinta fenomenul de clusterizare. Tensiunile existente nu pot rupe toate clusterele simultan si de aceea, pentru un cutremur mare este necesara o anumita destabilizare a blocului subdus ca sa concentreze tensiunile pe zona unde se va initia ruperea majora. Cam asa s-ar putea explica necesitatea existentei presocurilor inaintea cutremurelor adanci de magnitudine mare.

Ohoho... devine palpitant. Pana si Radulian a lasat-o mai subtire cu: nu sunt sanse pentru un mare cutremur vrancean. Ultimul bastion e Marmureanu. E bine ca exista o discutie vie si foarte multe pareri. Acum sa mai aruncam cu ceva gaz pe foc.

Ok, problema pe care o am cu 1802 e ca nu se incadreaza in tiparul cutremurelor din secolul XX, pare ceva intr-o clasa a lui speciala. Nu am gasit nicaieri informatii care sa sugereze o clusterizare (la fel ca in cazul lui 1940), cutremure premegatoare in anii manifestarii... da, insa nimic care sa sugereze un cluster seismic premergator marelui soc.

Singurul cutremur istoric care seamana dupa mine cu 1940 e 1738 cand ar fi vorba de ceva clusterizare premergatoare marelui soc.

Problema mea a urmatoarea 1738-1838 foarte multe seisme ce au produs scandal
1838-1940 foarte putine seisme ce au produs scandal.
1940,1977,1986,1990... toate seisme ce au produs scandal (si oarecum similare prin manifestare/si nu neaparat prin ordine cu ce a inceput cu 1738.

Acum ca Vrancea intra intr-o binemeritata pauza (cred) incepe cu adevarat suspansul, sa vedem unde e urmatoarea miscare. Merg pe 4 ipoteze (in ordinea pe care o vad a probabilitatilor):

- vine cu un 5-6, mergem inainte, bussiness as usual asteptam urmatorul cluster, ne frecam creierii in continuare.
- 6/6,5 situatia devine interesanta (riscul creste foarte mult pentru scandal in viitorul apropiat)
-6,5/7 scapam ieftin, lasam nepotilor grijile noastre seismice.
-un putin probabil 7 si ceva pe nepregatite, scandal mare, primul episod intr-un dublet.

 

[GeoX1]

Aici te contrazic un pic. Clusterizarea se refera la gruparea spatiala a epicentrelor/hipocentrelor, care nu inseamna numai cutremurele precursoare unor seisme majore.
In al doilea rand, un cutremur de magnitudine 6,6-7,0 grade MGR nu ne scapa de un eventual seism major peste 8-12 ani, vezi modelele 1790-1802, 1829-1838.

 

[qbox1234]

Este cunoscuta cauza producerii cutremurelor cu magnitudini mari atat de des in Vrancea? Alte zone seismice au cutremure mult mai rar decat noi. Orasul San Francisco a avut secolul trecut doar un cutremur 7,8 si unul de 6,9 si e unul din cele mai celebre orase cu risc seismic. Alte zone au cutremure la sute chiar mii de ani.

Din ce am studiat eu (foarte superficial) as spune ca Vrancea e cea mai activa arie epicentrala. Ce nu mai inteleg eu este de ce este si asa violenta pe o arie extinsa? Cutremurul de 9 grade din Japonia a produs acceleratii relativ mici in Japonia (de ex, maximul in Tokyo a fost 0,16g), la fel si cel din 2010 din Chile. E adevarat ca mega seismele astea sunt mai violente aproape de epicentru dar violeaza miscarii scade extrem de repede.

Se zice ca astea mai de adancime se simt mai slab pe o arie mai mare dar acceleratii de 0,35g-0,40g pe toata aria judetelor Vrancea, Buzau, Prahova si mai restrans in Bacau, Galati, Vaslui, Braila, Ilfov, Dambovita nu mi se par deloc mici; >= 0,40 g corespunde chiar maximului intensitatii pe scara japonezilor.

 

[GeoX1]

Conteaza si mecanismul din sursa, care oricum e diferit de ce se intampla in cazul cutremure crustale. Sunt aspecte de directivitate preferentiala, care fac ca la sud-vest si/sau la nord-vest de zona epicentrala efectele sa fie foarte severe. Uneori mai este afectata si Transilvania, care de fapt nu "scapa" intotdeauna. Plus natura solului, conditiile fizice ale mediului de propagare a undelor seismice, care influenteaza si atenuarea undelor seismice la distante mari de epicentru.
Intr-adevar, e foarte neobisnuit ca intr-un volum litosferic atat de limitat spatial sa se genereze 4-5 cutremure semnificative pe secol (MGR=6,7+). Explicatia tine de faptul ca sunt tipuri diferite de cutremure, legate de proprietatea de clusterizare/grupare a focarelor/epicentrelor. Se rupe in clustere diferite si se parcurg, intr-o anume ordine, diferite clustere. Avem 3 tipuri de cutremure mari, fiecare cu specificul lui in ceea ce priveste secventierea:
-cutremure din palierul foarte adanc de adancime, de pe partea Muntilor Vrancei: h=140-170 km. Asa au fost, in ultimii 300 de ani, cutremurele din 1701, 1802, 1868, 1940. Aici e o nuanta, nu exclud ca in viitor sa se produca un cutremur major foarte adanc si mai la sud, in Muntii Buzaului;
-cutremure dintr-un palier mijlociu (120-140 km), localizate mai ales in Muntii Buzaului. Astfel de cutremure au fost in 1738, 1790, 1829, 1894, 1908 si 1986;
-cutremure mai putin adanci de la nord, nord-est de Vrancioaia, in palierul de adancime 70-110 km. Asa au fost cele din 1838, 1893, 1977, 1990.

 

[danezia]

Aici te contrazic un pic. Clusterizarea se refera la gruparea spatiala a epicentrelor/hipocentrelor, care nu inseamna numai cutremurele precursoare unor seisme majore.
In al doilea rand, un cutremur de magnitudine 6,6-7,0 grade MGR nu ne scapa de un eventual seism major peste 8-12 ani, vezi modelele 1790-1802, 1829-1838.

Problema cu aceste cutremure istorice e ca putem face doar extimari cu privire la adancime si magnitudine. Asta e un mare pacat... si lasa probabil dezlegarea tututor misterelor zonei Vrancea pentru generatii viitoare (odata ce se va strange un sir mai lung de date).

Am vaga impresie ca atat 1790 dar si 1829 au fost putin mai mari decat interpretarea lor. Memoria colectiva judeca putin ciudat lucrurile. Prea putina lume iti poate spune ceva despre 1986 in timp ce 1990 e foarte viu in memoria colectiva.

Mi-am propus doua lucruri pentru momentul cand voi avea timp liber (perioada de free-lancing :d) sa imi public teza (e climatologie by the way), sa citesc toate cartiele astea in care se descriu seismele vechi... si sa compar cu catalogul seismic din era instrumentala.
Pe un climatolog nu il intereseza prognoza vremii, insa noi suntem putin defecti si ne plac mediile, extremele, sa clasam totul pe zile, luni, trimeste, ani. O preocupare aproape autistica de a clasifica si clarifica totul.
Din punctul meu de vedere catalogul infp ce nu e pus deloc pe caprarii ma enerveaza.
Au trecut mai mult de 100 de ani de la Hepites (si de cand avem o era instrumentala) si nu stiu sa existe o lucrare care sa aranjeze pe cutremurele vrancene pe magnitudine, sa fac medii anuale etc. Atunci cand s-au schimbat instrumentele sa stiu corelatia dintre instrumente etc.
Chiar vreau sa stiu cata energia a eliberat zona Vrancea in era instrumentala... pe tipuri de seisme, daca avem inregistrari ale unor eliberari de energie aseismice.
Nu ma intereseaza atat de mult istoria marilor cutremure... cat statistica micilor cutremure.

In Climatologia avem niste cartoaie grandioase cu niste volume mari si grele si un atlas, astea se cheama simplu: Clima Romaniei. Datele incep tot dupa Hepites....

Exista o astfel de lucrare de sinteza si in seismologia noastra
? Nu prea gasesc la vede in forumul asta o lista de bibliografie. Chiar as vrea sa citesc tot ce se poate gasi (online si pe hartie despre domeniul asta)...

 

[GeoX1]

S-au mai publicat lucrari de specialitate, dar nu sunt de sinteza asa cuprinzatoare, sunt mai degraba colectii de studii si rezultatele unor cercetari focalizate pe anumite probleme de hazard seismic local, regional si global.
Singura carte de sinteza ramane cea a lui Atanasiu, veche dar...mereu actuala. Atanasiu a atras atentia, inca din anii '40, asupra problemei seismice din judetul Galati, reactia sau culminatia locala la cutremure vrancene majore si moderate, dar si in ceea ce priveste seismicitatea locala.
Da, ai dreptate, evaluarea cutremurelor din trecut e dificila. De exemplu, doar analizand efectele destul de serioase,mie imi face impresia ca seismul din 1790 a avut o magnitudine mai spre 7,0 si nu 6,8 MGR. Referitor la acest cutremur, Atanasiu, in lucrarea citata, mentiona ca "a fost ceva mai mic decat acela din 1940". Despre 1738, savantul credea ca a fost cam de marimea celui din 1940. Totusi, daca magnitudinile seismelor majore din 1940 si 1738 sunt comparabile (probabil MGR~7,4), sunt niste diferente de directivitate; cel din 1738 a avut efecte serioase la Putna (Suceava) si in Transilvania la Sighisoara, lucru care nu s-a observat in 1940; de asemenea au fost efecte severe la Brasov, in special in Schei, ceea ce nu prea s-a intamplat in 1940. Au fost efecte puternice si la Iasi si Focsani, ceea ce il diferentiaza de 1977. Sever a atras in repetate randuri atentia asupra efectelor foarte complexe ale acestui seism, care pare similar cu cel de pe vremea lui Stefan cel Mare, din 1471.

P.S.: danezia, te astept sa mai postezi ceva si la topicul de meteo. Bine ca mi-ai spus.

 

[GeoX1]

Un cutremur de marimea celui din 6 aprilie 1790 nu e totusi de neglijat. Atunci s-a simtit bine la Sibiu, Brasov, in toata Oltenia, destul de intens la Craiova, chiar si in Banat, in Moldova intensitate destul de mare la Iasi, s-a simtit bine si la Roman, peste Prut destul de tare in Basarabia, in Ucraina mai ales la Odessa, dar nu numai, este mentionat si la Lvov. Au fost ceva avarii si in Bucuresti. Au urmat post-socuri peste noapte. Un astfel de cutremur poate fi periculos si pe termen lung, pentru ca in functie de tensiunile care mai vin din est, dinspre Oceanul Indian, poate conduce la un cutremur catastrofal in interval de 8-12 ani. Vezi cazurile 1790-1802 si 1829-1838. Ce vroiam sa atrag atentia e ca daca va veni un cutremur de marimea si cu caracteristicile celui din 1790, nu inseamna neaparat ca am scapat de ceva catastrofal pana in 2042, nici pomeneala de asa ceva.

 

[GeoX1]

Sa vedem totusi contextul in care a aparut episodul seismic din 1790-1802.
Pai, in 1762 s-a produs megaseismul de magnitudne 8,8 din golful Bengal, detalii aici: Bay of Bengal Faces Major Tsunami Threat, Study Says
. A urmat marele cutremur din zona de subductie Makran din 1765, mentionat si in catalogul (tabel 1) din materialul A Probabilistic Tsunami Hazard Assessment for the Makran Subduction Zone at the Northwestern Indian Ocean.
Mai tarziu, efectele acestor perturbatii majore din Oceanul Indian s-au propagat, treptat, si pe partea continentala, astfel incat: in 1781 s-a produs un mare cutremur in nord-vestul Iranului, zona TABRIZ, urmat de un mare cutremur in estul Turciei pe la ERZINCAN in 1784 si de inca un cutremur major in Turcia, dar pe falia est-anatoliana, in 1789. La 6 aprilie 1790 a venit cutremurul vrancean de magnitudine MGR 6,9-7,0 care a destabilizat ceva blocul litosferic. Vrancea s-a mentinut instabila si in anii urmatori,cu numeroase cutremure mai mici. In 1797 se genereaza o noua perturbatie majora in Oceanul Indian: megaseism de magnitudine 8,5 in zona Sumatrei cu tsunami. La 26 octombrie 1802 vine "Cutremurul cel Mare" din Vrancea, un seism major de magnitudine MGR 7,6-7,8 produs la o adancime de 150 km.
Urmatoarele perturbatii majore din Oceanul Indian, respectiv megaseismele din Sumatra din 1833 (magnitudine moment 8,7-9,0) si 1861 (magnitudine moment 8,5) au incadrat seismele vrancene puternice din 1838 si 1868. De notat ca seismul din 1838 (de tip 1977) a fost mai puternic decat cel din 1829 pe fondul perturbatiei majore din Indian de la 1833.
Vedeti, prin urmare, ca se poate stabili un cadru general de evolutie pentru producerea viitoarelor cutremure vrancene puternice, pornind de la perturbatiile majore din Oceanul Indian. Noi am fost norocosi in perioada 2006-2011 deoarece efectele perturbatiilor majore din 2004-2005-2007 au fost semnificativ atenuate,pe partea vestica, de marele cutremur de decrosare de pe Dorsala Carlsberg din 15 iulie 2003 (magnitudine 7,6). Sa vedem insa, pentru ca in 2012 s-a generat o noua perturbatie majora in Oceanul Indian, iar efectele acesteia au inceput sa se propage si pe partea continentala, dovada fiind si cutremurele din sud-estul Iranului din 16 aprilie 2013 (magnitudine 7,8) si din vestul Pakistanului din 24 septembrie 2013 (magnitudine 7,7), ca si seismele mai frecvente de pe fractura Owen si Dorsala Carlsberg, seismul de 6,7 grade din Mauritius-Reunion din 26 iulie 2013, cutremurele din nord-vestul Iranului din zona TABRIZ-AHAR din 11 august 2012, nu prea mari, ce e drept (6,4 si 6,3 grade), cutremurul din 12 februarie 2014 de pe falia Altyn Tagh din China-Tibet, destul de puternic si el (magnitudine 6,9). La 6 octombrie 2013 a inceput si Vrancea sa mai ciripeasca (cutremur moderat de magnitudine 5,5-5,6), ceea ce era absolut previzibil. Trebuie sa vedem mai departe cum se propaga pe partea continentala efectele perturbatiei majore din 2012.

 

[real321]

In 1797 se genereaza o noua perturbatie majora in Oceanul Indian: megaseism de magnitudine 8,5 in zona Sumatrei cu tsunami. La 26 octombrie 1802 vine "Cutremurul cel Mare" din Vrancea, un seism major de magnitudine MGR 7,6-7,8 produs la o adancime de 150 km.

Ca o confirmare a faptului ca a fost o noua miscare a Placii Indiene spre nord in 1803 apare cutremurul himalaian Kumaon:

In the 1800's, the largest was the M8.2 Kumaon earthquake in the state of Uttaranchal in 1803 which damaged the Kutub Minar in Delhi and was felt as far as Kolkata.

Orogeneza himalaiana impreuna cu faliile de decrosare Sagaing si Chaman care delimiteaza Placa Indiana de Placa Asiei sunt foarte sensibile la astfel de miscari spre nord ale Indiei.

In 26 August 1833 se produce un nou cutremur himalaian in Nepal estimat la o magnitudine Mw 7.7 urmat de un megaseism in Sumatra pe 25 noiembrie - 1833 Sumatra earthquake - cu o magnitudine estimata de Mw 8.8-9.2. Blocul subdus vrancean - probabil dezechilibrat de cutremurul din 1829 - produce un alt seism si mai puternic in 1838:

1838/01/23 18:45:00.0 45.70N 26.60E 150. M7.5

In acelasi timp falia Sagaing reactioneaza violent in perioada 1838-1939, fosta capitala imperiala a regatului Birmaniei Inwa (Ava) fiind puternic afectata.


In iulie 1840 se produce cutremurul din estul Turciei de langa muntele Ararat

1840-07-02 43.9 39.5 7.4 1000 EASTERN TURKEY

However, it is known that Ararat was shaken by a large earthquake in July 1840, the effects of which were largest in the neighborhood of the Ahora Gorge (a northeast trending chasm that drops 1,825 metres (5,988 ft) from the top of the mountain). An unstable part of the northern slope collapsed and a chapel, a monastery, and a village were covered by rubble. According to some sources, Ararat erupted then as well, albeit under the ground water level.

 

[danezia]

O sa imi inchei discutia de pe chat aici spunand ca exista o uriasa diferenta in frecventa si tipologia cutremurelor vrancene intre 1737 (poate chiar extinzand spre 1701) si 1838 si ce a fost intre 1838 si 1912.

Avem doua moduri de functionare pentru zona vrancea:
A) un mod cu frecvente seisme intre 6.5 si 7 ce apar fara a fi replici sau precursori pentru seime distructive (ce elibereaza aproximativ 1PJ in mod direct si cred vreo 0,5 in replici si miscari aseismice). Si acesta modalitate e una non-distructiva si de preferat.

B) un mod cu foarte rare seisme intre 6.5 si 7 (ce apar in doar ca replici intarziate ale unor mari seisme vrancene insa in care apar seismele extrem de distructive

Dupa 1912 am avut doar evenimentele centrate in jurul lui 1940 si 1990 ce pare a fi legat de 1986 ce a fost la randul sau general de 1977.

0 cutremure independente in ultimii 100 de ani!
Avand in vedere ca intre 1838 si 1940 au fost eliberati aproximativ 10-15PJ prin zecile de cutremurele moderate si semnificative din a doua jumatate a secolului 19 si inceputul de secol XX si ca 1940 a eliberat 15 PJ, vrancea ar trebui sa elibereze cam 30-35PJ per secol in versiunea soft (varianta hard 1737-1838 da ceva mai mult).

au trecut cam 70 de ani din 1940 si s-au eliberat in seisme majore doar 4-6PJ in 1977, 2 in 1986 si 1 in 1990 (si aici extrem de darnic darnic).

In modalitatea de functionare A lipsesc doar 10PJ, insa in modalitatea B cred ca lipsesc aproape 20PJ si mi se pare evident ca functionam in modalitatea B.
In aceste conditii consider ca daca maine s-ar produce urmatorul mare seism vrancea el ar avea magnitudinea minima de 7.5 si ca e de preferat ca seimul sa se produca mai devreme decat mai tarziu (fiecare an adauga aproximativ 0.4PJ in sistem).

Ca sa descarci 0.4PJ iti trebuie 1 cutremur de 6,5 pe an sau aproximativ 20 de 5.5 si de ce nu 200 de 5 sau aproximativ 1000 de 4 sau vreo 200.000 de cutremure de gradul 3 (nu stau foarte tare cu matematica si e foarte tarziu asa ca nu bag mana in foc asupra aproximarii energiei eliberate la seime mai mici).

Intre 1990 si momentul de fata... nu cred vrancea a reusit sa cheltuie mai mult de 1PJ (cineva istet poate sa adune energia tuturor seismelor inregistrate instrumental) si sa adauge inca 50% bonus pentru procese aseismice.

Din fericire cred ca acesti 10-20PJ lipsa sunt totusi la mare adancime (130-160) si apartin acelui tip de cutremur pe care inca nu l-am vazut prea recent, M-tii Buzaului. Cu cat e mai repede cu atata mai bine!
Inca am putea sa iesim ieftin din problema asta...

 

[GeoX1]

Trebuie remarcat totusi ca in perioada 1838-1940 au fost parcurse toate tipurile de cutremure vrancene subcrustale, dar cu magnitudini limitate la 6,5-6,8 grade. Iata o recapitulare a acestora:


13.11.1868 cutremur tip A, zona adanca din Muntii Vrancei, adancime 140-160 km, MGR=6,6-6,7;
25.12.1880 cutremur tip C, Muntii Buzaului, adancime 120-140 km, MGR=6,5;
17.08.1893 cutremur tip B, zona putin adanca din Muntii Vrancei, adancime 80-110 km, MGR=6,5-6,7;
31.08.1894 cutremur tip C, Muntii Buzaului, adancime 120-140 km, MGR=6,8;
06.10.1908 cutremur tip C, Muntii Buzaului, adancime 125 km, MGR=6,75;


Situatia aparent anormala a fost succesiunea 1894-1908, dar nu trebuie uitat ca in 1903/1904 am avut un dublet seismic de mai mica amploare (MGR=6,0-6,3) de tip B, deci din zona mai putin adanca din Muntii Vrancei.
Si inca ceva: seria de cutremure 1802-1829-1838 seamana oarecum cu seria 1940-1977-1986, o mica diferenta constand in inversiunea 1977-1986 fata de 1829-1838. Totusi, ar mai fi o diferenta in aceea a existentei seismului din 1790, care a favorizat "cutremurul cel mare" din 1802, deci seria completa ar fi: 1790-1802-1829-1838. Asa cum in secolul XX putem adauga seismul din 1990 venit ca reactie la cel din 1986, deci seria ar fi: 1940-1977-1986-1990.

 

[GeoX1]

Mai trebuie spus ceva. Daca nu vine un cutremur semnificativ pana in 2022, asta nu inseamna ca nu mai poate veni pana in 2042 pentru ca ar intra in joc placa Africana si bla-bla-bla. Stiu ca era teoria asta mai demult, dar de fapt nu e asa. NU E DELOC ASA!!! DINAMICA PLACILOR TECTONICE, MAI ALES A CELOR CU CARACTER CONTINENTAL, NU SE SCHIMBA DIN 18 IN 18 ANI, E CEVA PE MILIOANE DE ANI!!! Deci nici pomeneala ca din 2022 incepe sa joace placa Africana si ca aia nu mai vine cutremur in Vrancea pana in 2050-2060. E total fals !!! Placa Africana se misca spre NORD-VEST, o logica elementara ar trebui sa ne spuna ca NU PREA ARE CUM SA IMPINGA VRANCEA!! Si uite asa mai cade un mit, recunosc ca am fost antrenat in asta acum vreo 6-7 ani, dar am inteles si eu niste lucruri de atunci.
Variatiile in mecanismul de focar al cutremurelor vrancene (care oricum nu sunt similare cu ale celor crustale) se explica mai degraba prin particularitati geometrice si fizice ale blocului litosferic subdus in zona care se rupe. Si nu ca vine Africana si joaca, asa ii trazneste ei prin cap.
Daca ar fi asa,adica daca in cutare perioade de 18 ani joaca Africana, daca ne uitam in urma, am gasi SURPRIZE-SURPRIZE: 1802 e dat de Africana!!! Niet !!! Nooo, nooo, nici pomeneala de asa ceva. Nu e nici o treaba cu Africana. Toate cutremurele vrancene au fost induse de influente estice, inclusiv cele din 1990 !! Clar. Si atunci ce facem, marim si micsoram intervalele alea doar ca sa ne iasa ca e cand Africana, cand Indiana ? Nu se pupa absolut deloc treaba asta.
Intervalul acela de 18-19 ani e dat EXCLUSIV DE DINAMICA INTERNA A VRANCEI, SUCCESIUNEA CUTREMURELOR DE DIFERITE TIPURI, PROPRIETATEA DE CLUSTERIZARE dar si de EVENTUALE CORELATII CU FACTORI GEOFIZICI GLOBALI, dar nu CA DIN 18 IN 18 ANI SE SCHIMBA CUTARE PLACA. Nu e logic, de fapt.
Sigur ca pare socant ce va spun, dar repet, ducandu-ne inapoi in timp, vezi ca de fapt multe cutremure vrancene puternice (MGR=6,7+) nu prea se pupa cu faptul ca Africana nu da cutremure mari...de fapt nu au nici o treaba; daca ar fi fost in perioade dominate de Africana, CUTREMURELE RESPECTIVE AR FI TREBUIT SA LIPSEASCA. Inclusiv 1802 !!!!!!!!