• Bine ati venit! Acesta este noul server al forumului Cutremur.net!

Urmatorul cutremur vrancean important (ipoteze)

Stare
Nu este deschis pentru răspunsuri viitoare.
Da, cutremurele de adancime mare au efecte diseminate pe scara larga, si e posibil ca in epicentru sa nu fie probleme grave.
Legat de ceea ce a spus dnul Purcaru, trebuie privit cu multa rezerva. S-au tot formulat prognoze pe termen lung si mediu in ultimii ani, si nici una nu s-a confirmat.
 
Activitatea seismica vranceana se desfasoara oarecum ciclic, cu alternanta a 2 semicicluri de cate 18-20 de ani, in medie. In 18 ani vine ceva de 6,7+ (dar nu intotdeauna), iar in urmatorii 18 ani sigur nu vine nimic peste 6,5-6,7 grade. Chiar daca ne aflam, acum, intr-un semiciclu din categoria celor in care "poate sa vina 6,7+", nu e deloc obligatoriu sa se intample acest lucru. Si, judecand dupa ce se intampla pe moment, s-ar putea sa nu vina 6,5-6,7+ nici chiar pana in 2024. Vom mai vedea ce va fi dupa anul 2014, dar pe moment potentialul Vrancei nu creste la fel ca inaintea seismelor din 1940, 1977, 1986 si 1990. Asa ca...mai avem timp de pregatire. Sigur, asta nu inseamna ca trebuie neglijat acest timp. Nimeni din tara asta nu va mai avea dreptul sa se vaite ca "aoleo, ne-a prins nepregatiti" si bla-bla-bla. Sa nu mai injuram natura ca e asa si pe dincolo. Din pacate, nu pot sa nu remarc, cu regret, 2 atitudini extreme, la fel de paguboase: una, ca nu e nimic, ca ia mai lasati-ne in pace cu prostiile astea, ca nu ni se va intampla noua ceva grav; cealalta atitudine e ca vai, vai, vine cutremurul, vine zgaltul si murim, ca nu e nimic de facut, ca asa si pe dincolo, ca educatia nu conteaza, ca sa vina directorul INFP sa ne anunte cand vine cutremurul, ca nu vor sa ne spuna din egoism...si alte marghioleli din astea, emanate de minti incuiate si care nu inteleg problemele.
 
Pare foarte logic ceea ce zici tu! Asa cum spui nimeni nu educa la noi populatia. Nu se face nimic cu cladirile subrede, cele de dupa 1977 nu s-au consolidat serios iar multe dintre cele noi au greseli grave de constructie. Populatia nu stie ce sa faca in caz de cutremur (in timpul lui sau dupa). Declaratiile de presa sunt ba ca sa stam linistiti, ba ca vine prapadul.
In ceea ce priveste declaratiile domnului Purcaru,.... nu stiu ce sa zic. Se pare ca dansul este presedintele comisiei UE de predictie si cred ca nu oricine ajunge acolo. A prezis se pare cutremurul din 1977 cu 3 an iinainte si detine recordul pentru cea mai exacta predictie.... Am vazut o declaratie a dansului pe RTV si spunea ceva de un cutremur 6,7-7,2 MGR la o adancime medie de 120 - 150 Km parca.... Deci cred ca seamana cu ce se spune pe acest topic. Este drept totusi ca dansul a spus de acest cutremur ca va avea loc in 2009 - 2010 si acum zice de 2012-2013.
 
Pai tocmai asta e. Dumnealui a prevazut un cutremur vrancean de magnitudine MGR=6,75-7,0 in jurul anului 2005. Bine, si altii au vehiculat prognoze asemanatoare pentru intervale de timp ceva de genul 2004...2008 sau 2006...2011. Deocamdata, Vrancea nu a confirmat asteptarile, Tocmai de aceea e bine sa ne pregatim, dar asta nu inseamna ca seismul va veni in 2012 sau 2013. E posibil sa mai treaca niste ani buni, daca lucrurile evolueaza la fel de lent ca pana acum.
 
Sa inteleg ca inainte de cutremurele din 1977, 1986 si cele din 1990 s-a inregistrat ceva anormal in regiunea Vrancea? Adica vreo activitate anormala? Cu cat timp inainte? Are asta vreo legatura cu semaforul seismic al celor de la Fotonsas?
 
Eu nu m-as lua dupa acel semafor, pana acum s-a potrivit cam ca nuca in perete chiar si la cutremure mici si moderate. Nu prea are valoare predictiva, dat fiind ca unele seisme au venit pe verde. Nu ii vad relevanta, mai ales ca nu a fost evaluat si pentru cutremure cu magnitudinea de cel putin 6,0.
Au fost, e drept, anumite lacune alternand cu roiuri sau migratii/progresii epicentrale inaintea seismelor din 1977 si 1986, dar inainte de 1990 au fost doar fluctuatii de seismicitate mai putin clare. Inainte de 1977 Marza ar fi identificat o lacuna seismica in zona de adancime 85-110 km, problema e ca acolo oricum seismicitatea e mai scazuta comparativ cu zona foarte adanca (mai jos de 120-130 km). Plus ca e importanta si localizarea epicentrelor, fie la nord-est, fie la sud-vest. Exista o alternanta clara in producerea seismelor vrancene mari la cele 2 capete ale blocului litosferic.
 
In orice caz, afirmatiile dnului Purcaru nu trebuie luate ca ceva sigur. Ca oricum in cazul din 1977 era destul de evident ca urma ceva pe model 1838, similar evolutiei din prima jumatate a secolului XIX (1802-1838).
 
De ce era evident? Cutremurul din 1838 nu a avut adancimea de 150 Km? Ce legatura ar avea cu un cutremur de suprafata? Aceasta ciclitate vranceana nu se stabileste in functie de stratul de rupere?
 
Cutremurul din 1838 a avut toate caracteristicile seismului din 1977, din punct de vedere al distributiei efectelor macroseismice, intensitate mare in special in Munteniei, efecte foarte distrugatoare la Bucuresti, mai putin grave la Iasi. De asemenea, caracterul multisoc foarte evident in 1977 s-a regasit si in 1838, prin modul de manifestare a miscarii seismice la Bucuresti. Toate acestea arata ca a fost un cutremur de tip 4 martie 1977, cu focar la adancimea de maxim 100-110 km. Catalogul online este vechi, nu tine cont de noile concluzii. De altfel, era evident ca la 35-37 de ani dupa un seism foarte adanc cum a fost cel din 1802 (140-160 km) nu putea veni decat unul mai de sus, produs la capatul nord-estic al Vrancei.
In general, Vrancea cam respecta o alternanta intre cutremurele foarte adanci, de la 140 km in jos (140-160 km) si cutremurele mai putin adanci (de la 90-110 km adancime), precum si intre seismele de la capatul nord-estic si cele de la capatul sud-vestic.
 
Sunt date din vechiul catalog ROMPLUS, care oricum nu era complet (lipsesc evenimente). Intre timp catalogul a fost completat, unele informatii au fost revizuite. Plus ca nu prea era plauzibil sa fie 4 seisme consecutive la 150 km adancime: 1790, 1802, 1829, 1838. Adancimea data acolo, de 150 km, este una generica, dar de fapt sunt niste nuante. Sunt mai multe etaje de adancime care se manifesta, dupa cum s-a observat si in secolul XX, cand 2 cutremure puternice consecutive nu au venit niciodata din acelasi punct, de la aceeasi adancime. Este o alternanta, cum spuneam.

De exemplu, de cand exista inregistrari instrumentale, a rezultat urmatoarea situatie:
1893 cutremur la circa 100 km adancime
1894 cutremur la circa 130-140 km adancime
1908 cutremur la circa 125 km adancime
(e drept, acestea au fost cutremure mai mici, cu magnitudini M[sub]GR[/sub]=6,7-6,8).
1940 cutremur la circa 145-150 km adancime
1977 cutremur la 94 km adancime
1986 cutremur la 131 km adancime
1990 cutremur la 89 km adancime
 
Am inteles, adica cel din 1838 nu a fost inregistrat instrumental pentru ca nu exista aparatura. Dar de ce se presupune ca a avut loc la o adancime mica? Doar ca sa iasa aceasta ciclitate? Daca este asa, atunci de ce nu presupunem ca si cutremurul din 1738 s-a produs in alt strat decat cel mediu, pentru ca nu are nimic in comun cu cele din 1894, 1908 sau 1986 dpdv al MGR?
 
Sigur ca atribuirea de adancimi pentru seismele din trecut este relativa, si se bazeaza pe analiza efectelor macroseismice observate, prin comparatie cu cele ale cutremurelor moderate si puternice din secolul XX. Totusi, recurenta seismelor mai vechi, comparativ cu a celor din secolul XX, sugereaza tendinta de alternanta intre seisme mai adanci, de la 150 km, cu seisme mai putin adanci, de la 100 km. Intre ele mai apar si seisme cumva "mijlocii", de la 120-130 km adancime, de obicei de magnitudini mai mici (6,8-7,0). Cutremurul din 1738, foarte puternic resimtit atat in Muntenia, cat si in Moldova si chiar in Transilvania, pare a fi o exceptie, si pare a fi fost de acelasi tip cu evenimentul major de pe vremea lui Stefan cel Mare, din 1471, care iarasi ar fi avut efecte diseminate oarecum simetric, in toate directiile.
Cutremurul din 1838 a avut efecte mai grave in Muntenia, la fel ca in 1977.
 
Pai asta spuneam si eu. Adica recitind topicul cred ca mai degraba stratul mediu nu ar fi capabil sa genereze energii mari, cel putin nu exista dovada clara pentru asta. Iar cutremurul din 1738 ar fi putut avea sediul mai degraba in alt strat (superficial sau profund).
 
Analiza cutremurelor din trecut este, oricum, foarte complicata. Interpretarea acestora in raport cu ceea ce s-a observat in secolul XX nu e sigura, evident. De exemplu, seismele din secolul XX nu au dat efecte majore la Suceava. Dar seismele majore din 1738 si 1471, spre deosebire de cele din 1940 si 1977, au provocat daune in zona Putna, iar cel din 1471 s-a remarcat prin efectele de la Suceava, Cetatea de Scaun a Moldovei...or, e vorba de lucruri care diferentiaza aceste seisme majore de cele din ultimii 200 de ani. Se pune intrebarea: daca urmatorul cutremur vrancean major va avea caracterul celor din 1471 si 1738 ?
 
Pai tocmai pentru ca ne bazam pe cronici si inscrisuri este posibil ca aceste doua cutremure (1471 si 1738) sa nu fie ceea ce se spune despre ele. De exemplu, cutremurul din 1940 s-a simtit serios si a facut pagube si in Bucuresti iar cel din 1977 s-a simtit si in Moldova si poate ca de aceea se spune despre cele doua vechi ca au facut pagube in ambele regiuni.... Poate ca cel din 1471 a fost de suprafata si cel din 1738 mai din adancime decat se crede. La o MGR >/= 7,3 este posibil sa se simta serios in ambele regiuni.
 
Pai e normal sa se simta puternic. Bucurestiul a avut, oricum, probleme serioase la toate cutremurele vrancene majore. Asa, sigur, se discuta de nuante, ca e directivitate predominanta spre sud-vest sau spre nord-est, dar nu trebuie neglijat faptul ca, de fapt, toate seismele majore din trecut au provocat pagube importante si in Bucuresti. Capitala a fost afectata puternic si in 1802, 1940, nu doar in 1838 si 1977. Totusi, exista anumite diferentieri, dar acestea trebuie analizate cu atentie.
 
Avand in vedere tipurile de cutremure vrancene puternice si succesiunea lor temporala, se pot formula urmatoarele ipoteze privind urmatorul cutremur vrancean important (M[sub]GR[/sub] > 6,5):

1. In mod normal, in perioada 2012-2015 ar trebui sa se produca un cutremur de tip A, epicentru in capatul nordic al Vrancei si de foarte mare adancime (140-165 km), deoarece suntem deja la peste 70 de ani de la precedentul cutremur de tip A, care s-a produs la 10 noiembrie 1940 si a avut magnitudinea M[sub]GR[/sub]=7,4. Cutremurele de acest tip s-au succedat la intervale de 70 de ani, 100-120 de ani sau la circa 140 de ani (pentru seismele catastrofale). Exceptia a reprezentat-o succesiunea celor 2 cutremure majore din 1446 si 1516, la numai 70 de ani. Marimea seismului din 1516 s-ar justifica si prin intensa activitate seismica din estul Turciei consemnata in partea a doua a secolului al XV-lea, care a indus si tensiuni suplimentare majore in zona cea mai adanca a Vrancei, acolo unde au loc ruperi care tind sa "usureze" blocul litosferic. Dupa seismul din 1516, urmatoarele seisme de tip A au fost mai slabe pana la 1802 (1637,1701). Prin urmare, zona foarte adanca a Vrancei nu prea s-a detensionat, ceea ce explica de ce la aproape 300 de ani de la cutremurul major din 1516, a avut loc Cutremurul cel Mare din 1802. Probabil ca tensiunile acumulate in acest timp in segmentul foarte adanc de la nord de Vrancioaia au fost atat de mari, la inceputul secolului al XIX-lea, incat nu a mai fost nevoie de cutremur major in estul Turciei, cu 6 luni-2-3 ani inainte de marele cutremur din 1802. Trebuie doar sa notam influenta necesara a placii Indo-Australiene, concretizata in marele cutremur din Sumatra din 1797 (de magnitudine moment 8,5). Dupa aceea, a urmat un alt cutremur de tip A in 1868, mult mai slab (M[sub]GR[/sub]=6,6), dar cu arie macroseismica foarte larga, extinsa pana la Moscova si in mare parte a Ucrainei (sugerand o adancime focala de cel putin 150 km). La aproape 70 de ani de la cutremurul din 1868, vine un nou cutremur de tip A, in 1940, catastrofal de data asta. Si...iata ca acum ne aflam din nou la circa 70 de ani de la precedentul seism de tip A. Parerea mea e ca nu poate veni un cutremur catastrofal de tip A acum, daca va veni ceva, va fi de o magnitudine ce nu va depasi 6,6-6,8 grade pe scara Richter. Zona foarte adanca de la nord de Vrancioaia s-a detensionat bine atat in 1802, cat si in 1940, si nu prea are cum sa dea acum un cutremur cu magnitudinea mai mare de 6,9-7,0. Sigur, nu e de neglijat un astfel de cutremur, dar daca vine, nu va fi catastrofal. Repet: un cutremur de tip A poate veni doar cel mai tarziu pana in 2015, dupa acel an intram in perioada optima pentru un alt tip de seism (numai daca nu vine cutremurul de tip A). Daca nu vine tipul A pana in 2015, urmatoarea perioada cand mai poate veni acest tip de seism vrancean esre dupa anul 2040 !!! Si iata, oameni buni, ca urmand acest rationament simplu, tinand cont de periodicitatea diferitelor tipuri de seisme vrancene, ajungem exact la ceea ce spune, de ani de zile, dnul Marmureanu !!! Vedeti ? Daca vine acest seism pana in 2014-2015 (si de magnitudine maxim 6,9), scapam pentru urmatoarele cateva decenii de alte probleme seismice vrancene importante, deoarece ruperile din zona foarte adanca tind sa reechilibreze sau sa usureze blocul litosferic in intregime, astfel incat Vrancea intra intr-o oarecare acalmie seismica relativa timp de 22-45 de ani.

2. In ipoteza in care nu vine seismul de tip A pana in 2015, atunci, din pacate, va trebui sa ne pregatim pentru cutremur in Muntii Buzaului, zona GURA TEGHII, dar dupa anul 2016, cel mai probabil in jurul anului 2020. Din fericire, avand in vedere si nivelul actual relativ scazut al tensiunilor dinspre estul Turciei, precum si faptul ca precedentul seism de tip C, produs in 1986, a eliberat destul de multa energie, este foarte probabil si ca acest seism (care, repet, se poate produce NUMAI daca nu vine tipul A in urmatorii 2-3 ani) sa aiba o magnitudine de maxim 6,8-7,0 grade. Singura problema cu tipul C de cutremur este ca, de regula, o astfel de rupere tinde sa dezechilibreze blocul litosferic si sa induca tensiuni suplimentare la celalalt capat al Vrancei, la nord-est, in zona de adancime mai mica (90-110 km). La cativa ani dupa seismul de tip C, se produce un balans sau o baleiere a tensiunilor seismice, declansand un cutremur vrancean de tip B la 80-110 km adancime. In acest caz, ne putem astepta ca in perioada 2021-2024 sa se produca si un cutremur de magnitudine 6,5-6,8 la 80-110 km adancime, in capatul nord-estic al Vrancei, la interval de 4-8 ani dupa seismul din Muntii Buzaului. O alta consecinta a seismului de la GURA TEGHII va fi inducerea de tensiuni suplimentare pe faliile din Carpatii Meridionali, tensiuni care vor fi rezolvate, dupa anul 2020, prin producerea unui cutremur fagarasan crustal relativ puternic.

Asta e situatia. In orice caz, nu ne asteptam, deocamdata, la un cutremur foarte mare in Vrancea, dar lucrurile depind in masura semnificativa de ceea ce se intampla in estul Turciei. Cutremurul de anul trecut nu a fost de tipul celor care influenteaza Vrancea, am fost FOARTE NOROCOSI !!!!!!
 
Sa inteleg ca ceea ce s-a produs acum doua zile vestul Turciei, adica un cutrmur cu magnitudinea 5,1 nu are nicio implicare?
 
Nu are nici o implicare directa, doar cutremurele din estul Turciei, falia nord-Anatoliana influenteaza direct Vrancea prin presiunea care se exercita asupra microplacii Marii Negre.
 
Stare
Nu este deschis pentru răspunsuri viitoare.
Back
Sus