-
Bine ati venit! Acesta este noul server al forumului Cutremur.net!
Chat on-line :) (5)
- Autor subiect Alex
- Dată creare
- Stare
EarthQuake1
New member
- Înscris
- 14 Apr 2006
- Mesaje
- 487
- Scor reacție
- 0
din pacate insa nu toate seismele de acolo au \"continuare\" si in Vrancea, asa incat e cam greu, fara date suplimentare sa ne dam seama care sunt cele din zona Hindu-Kush care ne afecteaza.
EarthQuake1
New member
- Înscris
- 14 Apr 2006
- Mesaje
- 487
- Scor reacție
- 0
primul meu seism postat la rubrica aceea, deoarece in rest n-am mai prins nici unul in momentele mele online :tongue:
EarthQuake1
New member
- Înscris
- 14 Apr 2006
- Mesaje
- 487
- Scor reacție
- 0
cam greu sa gasesti asa ceva pe net, poate sa gasesti printr-o carte sau revista, din cele cum are Sorin.
o asemenea informatie in mod normal ar trebui sa o poti obine de la INFP, ca doar de aceea avem institut de cercetare, insa e cam greu sa-i faci pe cei de acolo sa-si schimbe metodele de comunicare peste noapte. eventual poti incerca sa trimiti un e-mail la INFP sau la vreo persoana anume de pe acolo si intr-un viitor ffffffffoarte indepartat sa primesti un raspuns de genul : \"N-are legatura zona aceea cu Vrancea, sau sunt informatii cu caracter stiintific care nu pot fi difuzate.\"
dar aici pe forum, cea mai buna sursa de incredere si mereu informata este si va ramane SORIN :wink: :harhar: :wink: :tongue:
GeoX1
Administrator
- Înscris
- 8 Dec 2012
- Mesaje
- 27.321
- Scor reacție
- 5
EarthQuake, multzam fain :wink::wink::hypocrite: Sunt magulit...:wink:
Alty, la ora aia inca faceam nani...:harhar::harhar:
Vad ca revizuirea finala n-a schimbat mare lucru, cam aceleasi valori au ramas. Cred ca baba Vrancioaia o sa incheie socotelile pe anul asta asa cum e acum, cu mici variatii nesemnificative, urmand sa vedem la anu\' ce surprize e in stare sa ne faca...:ack:
Despre zona din Muntii Hindu-Kush se spune ca ar fi oarecum \"inrudita\" cu Vrancea. In practica insa, asemanarile se refera mai mult la adancimile focarelor (care sunt adesea intermediare, intre 70-300 kkm adancime), la faptul ca epicentrele sunt cantonate intr-o zona limitata de la cotul muntilor Hindu-Kush si, de asemenea, la magnitudinea maxima a cutremurelor de acolo, care este in jur de 7,8 pe scara Richter. Se pare insa ca, din punct de vedere al mecanismelor de producere, exista diferente importante. Am vazut doar ca seismele mari din Vrancea au caracter multisoc si se produc prin ruperea in secventa a mai multor asperitati care concentreaza un anumit nivel critic de stress. Or, aceasta caracteristica este aproape unica pentru Vrancea, cele din Hindu-Kush nu au, din cate am inteles, aceasta caracteristica, sau cel putin la un nivel atat de evident ca cele din Vrancea. Caracteristica asta a fost pusa in evidenta la multe cutremure, si, culmea, nu doar la cele catastrofale. Si seismul din 1908 ar fi fost de acelasi tip; asta explica si durata mare, intre 1 si 3 minute. Despre cutremurul din 6 octombrie 1908 se spune ca \"in 3 minute s-au succedat 3 randuri de zguduiri, din ce in ce mai puternice\". Si Cel Mare din 1802 ar fi durat tot vreo 2-3 minute.
Mai sunt si alte deosebiri intre cutremurele din Vrancea si cele din Hindu-Kush. De exemplu, pentru seismele din Hindu-Kush nu s-a putut pune in evidenta aceasta regularitate impresionanta, la nivel secular, in declansarea cutremurelor cu magnitudinea peste 6,7 grade, asa cum s-a observat pentru Vrancea. Si cred ca si asta e o deosebire importanta. Vrancea are, practic, 3 maxime de activitate in fiecare secol, in fiecare maxim putand avea 1 sau 2 cutremure cu magnitudinea strict mai mare de 6,7. De fapt, pentru Vrancea este mai corect, se pare, sa se vorbeasca de REGULARITATE in declansarea cutremurelor mari, si NU de CICLICITATE. E o nuanta aici. Ciclicitatea vizeaza, simplist, ca seismele se repeta de fiecare data la un interval aproape fix, pentru anumite magnitudini. Or, pentru Vrancea, nu este foarte riguros sa spui ca 2 seisme de peste 6,7 sau peste 7,0 grade, sa zicem, se repeta neaparat dupa acelasi numar fix de ani. Regularitatea e ceva mai complex. Si aici se tine cont de faptul ca seismele mari se produc la adancimi diferite, ca 2 cutremure consecutive de peste 6,5-6,7 grade, indiferent ca se repeta la 9 ani sau la 45 de ani, nu rup niciodata acelasi etaj de adancimi. Adica urmatorul cutremur important (M>6,7) va rupe initial o alta asperitate decat cea a precedentului. Aici se pune o problema interesanta: La ce adancime va fi initiat, de fapt, urmatorul cutremur vrancean cu magnitudine peste 6,7 (deci unul cu o magnitudine comparabila cu a celui din 1986 sau mai mare) ??? Desi, teoretic, ar trebui sa afecteze partea de jos, totusi se apreciaza ca, de fapt, sunt mai multe asperitati care pot concentra, la nivel de secol, stress critic. In 1940 se pare ca prima asperitate care a cedat ar fi fost foarte jos, la 140 chiar 150 km adancime. In 1986 a cedat un pic mai sus decat in 1940, anume la 130-135 km, desi tot partea mai de jos a fost afectata. Marmureanu zicea mai demult ca seismul din 1986 a fost \"un fel de continuare\" a celui din 1940, cu o evolutie \"ascendenta\" a asperitatilor care au cedat. Si aici revin la o problema pe care am mai discutat-o, EarthQuake. Ce se intampla cu asperitatea de la 120 km adancime ?? Chestia asta a starnit multe controverse in lumea stiintifica, au fost emise pareri diferite, cu argumente si contra-argumente. Pana si Enescu si Marmureanu au luat totusi in discutie acea zona, si se pare ca s-a ajuns la o concluzie conform careia si asperitatea de la 120 km ar putea ceda la un moment dat, ca zona de acolo a actionat in ultima suta de ani mai mult ca o \"bariera\" intre rupturile din 1940 si 1986, pe de o parte, si cea din 1977. Dar ca, totusi, e de asteptat ca in viitor sa cedeze si asperitatea de la 120 km adancime. Studiul unor microseisme produse intre 1980 si 1990 la 120 km adancime a sugerat ca acele microseisme au fost asociate cu \"caderi de tensiune\" mai ridicate decat cele asociate microseismelor produse deasupra si dedesubt. Or, EarthQuake, chestia asta ridica serioase semne de intrebare referitor la urmatorul cutremur major. In plus, s-a mai constatat ca in jurul adancimii de 120 km adancime are loc o oarecare schimbare in distributia pe verticala a hipocentrelor, ca si cum ar exista o modificare a starii de stress la 120 km adancime fata de 100 km si, respectiv, 130-140 km adancime. Asta ar fi un alt argument pentru faptul ca cercetatorii acorda o atentie speciala adancimii de 120 km ! Ultimele cutremure de magnitudine Ms peste 5,0 in jurul adancimii de 120 km au avut loc in 1997 (11 octombrie, 116 km adancime, 18 noiembrie, 123 km adancime). Exista ipoteza ca ruptura ar putea totusi incepe aici, si sa se propage descendent, pana jos, deci intre 120-160 km. E o ipoteza ca oricare alta, si toti seismologii asteapta cu sufletul la gura sa vada daca se va confirma sau nu...:tongue::tongue: Zoana aia e presupus nerupta din 1802 sau din 1838 ! In fine, asteptam si noi tot cu sufletul la gura sa vedem ce si cum...
Alty, la ora aia inca faceam nani...:harhar::harhar:
Vad ca revizuirea finala n-a schimbat mare lucru, cam aceleasi valori au ramas. Cred ca baba Vrancioaia o sa incheie socotelile pe anul asta asa cum e acum, cu mici variatii nesemnificative, urmand sa vedem la anu\' ce surprize e in stare sa ne faca...:ack:
Despre zona din Muntii Hindu-Kush se spune ca ar fi oarecum \"inrudita\" cu Vrancea. In practica insa, asemanarile se refera mai mult la adancimile focarelor (care sunt adesea intermediare, intre 70-300 kkm adancime), la faptul ca epicentrele sunt cantonate intr-o zona limitata de la cotul muntilor Hindu-Kush si, de asemenea, la magnitudinea maxima a cutremurelor de acolo, care este in jur de 7,8 pe scara Richter. Se pare insa ca, din punct de vedere al mecanismelor de producere, exista diferente importante. Am vazut doar ca seismele mari din Vrancea au caracter multisoc si se produc prin ruperea in secventa a mai multor asperitati care concentreaza un anumit nivel critic de stress. Or, aceasta caracteristica este aproape unica pentru Vrancea, cele din Hindu-Kush nu au, din cate am inteles, aceasta caracteristica, sau cel putin la un nivel atat de evident ca cele din Vrancea. Caracteristica asta a fost pusa in evidenta la multe cutremure, si, culmea, nu doar la cele catastrofale. Si seismul din 1908 ar fi fost de acelasi tip; asta explica si durata mare, intre 1 si 3 minute. Despre cutremurul din 6 octombrie 1908 se spune ca \"in 3 minute s-au succedat 3 randuri de zguduiri, din ce in ce mai puternice\". Si Cel Mare din 1802 ar fi durat tot vreo 2-3 minute.
Mai sunt si alte deosebiri intre cutremurele din Vrancea si cele din Hindu-Kush. De exemplu, pentru seismele din Hindu-Kush nu s-a putut pune in evidenta aceasta regularitate impresionanta, la nivel secular, in declansarea cutremurelor cu magnitudinea peste 6,7 grade, asa cum s-a observat pentru Vrancea. Si cred ca si asta e o deosebire importanta. Vrancea are, practic, 3 maxime de activitate in fiecare secol, in fiecare maxim putand avea 1 sau 2 cutremure cu magnitudinea strict mai mare de 6,7. De fapt, pentru Vrancea este mai corect, se pare, sa se vorbeasca de REGULARITATE in declansarea cutremurelor mari, si NU de CICLICITATE. E o nuanta aici. Ciclicitatea vizeaza, simplist, ca seismele se repeta de fiecare data la un interval aproape fix, pentru anumite magnitudini. Or, pentru Vrancea, nu este foarte riguros sa spui ca 2 seisme de peste 6,7 sau peste 7,0 grade, sa zicem, se repeta neaparat dupa acelasi numar fix de ani. Regularitatea e ceva mai complex. Si aici se tine cont de faptul ca seismele mari se produc la adancimi diferite, ca 2 cutremure consecutive de peste 6,5-6,7 grade, indiferent ca se repeta la 9 ani sau la 45 de ani, nu rup niciodata acelasi etaj de adancimi. Adica urmatorul cutremur important (M>6,7) va rupe initial o alta asperitate decat cea a precedentului. Aici se pune o problema interesanta: La ce adancime va fi initiat, de fapt, urmatorul cutremur vrancean cu magnitudine peste 6,7 (deci unul cu o magnitudine comparabila cu a celui din 1986 sau mai mare) ??? Desi, teoretic, ar trebui sa afecteze partea de jos, totusi se apreciaza ca, de fapt, sunt mai multe asperitati care pot concentra, la nivel de secol, stress critic. In 1940 se pare ca prima asperitate care a cedat ar fi fost foarte jos, la 140 chiar 150 km adancime. In 1986 a cedat un pic mai sus decat in 1940, anume la 130-135 km, desi tot partea mai de jos a fost afectata. Marmureanu zicea mai demult ca seismul din 1986 a fost \"un fel de continuare\" a celui din 1940, cu o evolutie \"ascendenta\" a asperitatilor care au cedat. Si aici revin la o problema pe care am mai discutat-o, EarthQuake. Ce se intampla cu asperitatea de la 120 km adancime ?? Chestia asta a starnit multe controverse in lumea stiintifica, au fost emise pareri diferite, cu argumente si contra-argumente. Pana si Enescu si Marmureanu au luat totusi in discutie acea zona, si se pare ca s-a ajuns la o concluzie conform careia si asperitatea de la 120 km ar putea ceda la un moment dat, ca zona de acolo a actionat in ultima suta de ani mai mult ca o \"bariera\" intre rupturile din 1940 si 1986, pe de o parte, si cea din 1977. Dar ca, totusi, e de asteptat ca in viitor sa cedeze si asperitatea de la 120 km adancime. Studiul unor microseisme produse intre 1980 si 1990 la 120 km adancime a sugerat ca acele microseisme au fost asociate cu \"caderi de tensiune\" mai ridicate decat cele asociate microseismelor produse deasupra si dedesubt. Or, EarthQuake, chestia asta ridica serioase semne de intrebare referitor la urmatorul cutremur major. In plus, s-a mai constatat ca in jurul adancimii de 120 km adancime are loc o oarecare schimbare in distributia pe verticala a hipocentrelor, ca si cum ar exista o modificare a starii de stress la 120 km adancime fata de 100 km si, respectiv, 130-140 km adancime. Asta ar fi un alt argument pentru faptul ca cercetatorii acorda o atentie speciala adancimii de 120 km ! Ultimele cutremure de magnitudine Ms peste 5,0 in jurul adancimii de 120 km au avut loc in 1997 (11 octombrie, 116 km adancime, 18 noiembrie, 123 km adancime). Exista ipoteza ca ruptura ar putea totusi incepe aici, si sa se propage descendent, pana jos, deci intre 120-160 km. E o ipoteza ca oricare alta, si toti seismologii asteapta cu sufletul la gura sa vada daca se va confirma sau nu...:tongue::tongue: Zoana aia e presupus nerupta din 1802 sau din 1838 ! In fine, asteptam si noi tot cu sufletul la gura sa vedem ce si cum...
Sorin, fara gluma ar trebui sa selectezi tot ce ai scris despre Vrancioaia (in toate topicurile) sa tai alte comentarii si cu ajutorul lui Alex sa le pui langa celelalte link-uri pe prima pagina...este pacat de Dumnezeu sa caute cineva o informatie prin zeci de topicuri...Mai rar o coerenta ca a ta, o modalitate de a explica cursiv si linistit, hai te rog:biggrin: gandeste-te la chestia asta...explicatia de mai sus ar fi trebuit sa fie la ipoteze nu la chat...:biggrin:am mai citit ceva in alt topic .....tot asa.:ack:.. Acum inteleg de ce ma trimitea Dodo sa citesc in stanga si-n dreapta:tongue:...Dar ai mila de cel \"nerabdator\" sa afle ceva nou si coerent (corectitudinea o las pe seama altora)..
:hypocrite::worthy::harhar:
:hypocrite::worthy::harhar:
GeoX1
Administrator
- Înscris
- 8 Dec 2012
- Mesaje
- 27.321
- Scor reacție
- 5
Dodo, cutremurul a fost unul normal daca te gandesti ca Vrancea actioneaza, de regula, \"imperecheat\"...:ack::harhar::hypocrite: E un cutremur, stii ca mai vine unul...:harhar::harhar: Asa face baba...Oricum toate au fost sub 4,0. Nu le-a simtit nimeni.
GeoX1
Administrator
- Înscris
- 8 Dec 2012
- Mesaje
- 27.321
- Scor reacție
- 5
A fost doar \"perechea\" celui de acum cateva zile. Stii doar ca seismele vrancene vin in perechi...:ack::harhar: Nu putem vorbi de o amplificare, de ceva iesit din comun. Gandeste-te ca au fost 3 saptamani cu activitate aproape nula, incepand de prin octombrie. Asa ca taci si fa nani. Hushhh, Dodo, la culcushh :hypocrite::harhar::harhar:
Alty doarmeeeeeeeee in culcusssssss si earthquake in rumegusssssssssss mak makkkkkkk maaaakkkkkkkkkkkkkk:harhar:
ce sa spun acum...pana si bobarnacele vin perechi:whistling::ack:
familista convinsa vrancea asta, nu primeste decat perechi:ack:
ce sa spun acum...pana si bobarnacele vin perechi:whistling::ack:
familista convinsa vrancea asta, nu primeste decat perechi:ack:
- Stare