• Bine ati venit! Acesta este noul server al forumului Cutremur.net!

Comentarii la seismele zilnice din Romania

Ramane de vazut cum evoluam in perioada urmatoare (nu de alta dar nu mai am nici o parere in momentul de fata), 3.9 ala venit dupa 2 saptamani de liniste cerea cu siguranta ceva iar cu toata caraiala si scandalul din vecinatate (si recentul 3.8) deja suspectam in ultimele doua zile ca am sanse scazute sa raman cu pariul in picioare.
Data viitoare o sa astept minim 20 de zile inainte sa cred ca baba a intepenit (in orice caz chestii interesante se intampla doar de la 30 de zile de intepeneala in sus).
 
Eu am primit avertizare pe Twiter cu magnitudine cu tot....am stat nemiscat si totusi nu am simtit nimic, de aici si o nelamurire. Din moment ce a fost un cutremur de mare adancime cum de s-a simtit mai bine in sud spre Bucuresti si spre est iar in nord nu, stiam ca alea de pe la 130 de km in jos vin mai tare incoace, spre Moldova.
 
A fost la 115 km adancime, deci mai sus de 130 km.
 
Cutremurul de ieri s-a produs la o adancime mai mica decat cea tipica pentru seismele din flancul vestic al Carpatilor de Curbura, si care de regula se produc pe la 140-170 km adancime. O adancime de 115 km este considerata ceva mai mica decat cea medie pentru seismele din clusterul de centru-vest al Vrancei. Sa vedem daca apare si un cutremur ceva mai adanc, sa zicem pe la 130-150 km, care ar putea sa fie mai spre GURA TEGHII sau poate pe la SIRIU ceva; nu exclud ceva tot langa PIETRELE INSIRATE. Nu e nefiresc, de asemenea, ca seismul de 4,6 grade de ieri a fost precedat de un cutremur de magnitudine 3,8 produs duminica seara in capatul nord-estic la adancimea de 74 km (eveniment chiar tipic pentru zona aceea).
 
Pai danezia, de obicei cand dupa o perioada mai lunga sau mai scurte de stabilitate relativa (sa zicem cvasi-stationaritate) sau chiar de scadere relativa a activitatii seismice, se produce aparent pe neasteptate un cutremur de magnitudine 3,9 grade, de obicei urmeaza o mica faza ceva mai agitata. Precedentele perioade de crestere a activitatii subcrustale au venit tot cu un vestitor de magnitudine 3,9:


august-septembrie 2014: vestitor de 3,9 pe 19 august, urmat de cutremurele din 24 august ML=4,6, 29 august ML=4,0 si 10 septembrie ML=4,8-4,9;
decembrie 2014-ianuarie 2015: vestitor de 3,9 pe 22 decembrie urmat de alte cutremure in decembrie si de activitatea din ianuarie


Acum e pentru a 3-a oara cand se intampla aceeasi chestie: dupa o faza cvasi-stationara sau, oricum, de activitate ceva mai redusa decat in ianuarie, se produce pe neasteptate un cutremur de magnitudine 3,9 pe 13 martie, iar dupa el activitatea incepe sa creasca. Am mai notat chestia asta atunci cand am discutat despre activitatea din perioada 22 decembrie 2014-28 ianuarie 2015. Sa vedem acum daca mai continua cu cate ceva, ma refer la alte cutremure de magnitudini 3,5+ la intervale mai mici decat cele medii.
 
Oricum, ramane interesant ca am avut un cutremur de magnitudine ML mai mare de 4,5 grade, cu originea pe flancul vestic dar la o adancime relativ mica totusi, sub 120 km; adancimile tipice pentru cutremurele "de vest" ar fi cam de 135-170 km.
 
In rest, cutremurul de ieri nu a fost totusi mai mare decat cel din 24 ianuarie, tot 4,6 a fost magnitudinea ML. Singura chestie mai aparte ramane adancimea mai mica decat cea tipica pentru seismele localizate pe flancul vestic. Nici asta nu ar fi chiar o noutate absoluta, daca ne gandim de exemplu la cutremurul moderat din 20 august 1973, de magnitudine 5,6 pe scara Richter, cu focar la 73 km adancime si al carui epicentru a fost localizat tot pe centru-vest. Iata, de fapt, cele doua cutremure din 1973 si 1977:

20.08.1973 15h18min28sec UTC 45,74N 26,48E 73 km 5,6
01.10.1976 17h50min43sec UTC 45,68N 26,49E 146 km 5,6
 
Se confirma inca o data caracterul sezonier al activitatii seismice vrancene. Si anul trecut am avut un cutremur de magnitudine ML=5,0 pe 29 martie. De obicei, in perioada martie-mai avem o crestere de seismicitate, la fel si in august si in octombrie-noiembrie; sigur, putem avea activitati intensificate si in alte perioade, de exemplu in ianuarie, dar alea sunt mai neregulate si vin in functie de anumite contexte. Insa in martie-mai, august si octombrie-noiembrie e deja tipic.
 
Adica 6 din 12...
Extrem de intensa activitatea din ultimele 5 luni, nu cred sa scapam anul asta fara un 6+...suntem la 9 cutremure peste mag 4 anul asta, medie 3/luna, extrem de mare, probabil un record...
 
De remarcat localizarile foarte apropiate ale epicentrelor cutremurelor din 16 martie si 29 martie 2015, undeva pe langa PIETRELE INSIRATE:


16.03.2015 15:49:49 UTC 45,66N 26,44E 116 km ML=4,6
29.03.2015 00:44:58 UTC 45,62N 26,46E 142 km ML=4,9


In ambele cazuri, epicentrul s-a aflat in zona PIETRELE INSIRATE; cel din 16 martie a fost putin mai la nord, cel de azi-noapte a venit putin mai de la sud fata de cutremurul de acum 2 saptamani. Este o zona foarte sensibila langa PIETRELE INSIRATE. Difera semnificativ adancimea focala, 116 km fata de 142 km. Cel mai adanc a fost si ceva mai maricel, comparabil cu seismul de magnitudine 5,0 din 29 martie 2014. Zona clusterului de la PIETRELE INSIRATE este foarte interesanta.
 
Eu nu pot sa inteleg si pace care e faza cu caracterul sezonier din Vrancea. Daca ar fi cutremure de suprafata as zice ca sunt influentate de ciclul inghet dezghet al pamantului, desi si ideea asta e trasa de par rau, dar cand sunt cutremure la peste 100km adancime cum ar putea ele sa fie influentate de anotimpuri? Cred ca e doar o mare coincidenta care intr-o buna zi o sa fie infirmata.
Si inca o chestie, ptr cei care au setata alerta aia pe Twitter, ati primit-o inainte sau dupa cutremur, ca e a doua oara in ultimele luni cand ma trezeste noaptea si nu simt nimic, asta de 4,9 mai ales zic eu ca nu aveam cum sa nu-l simt treaz fiind si asteptand, trag concluzia ca a venit dupa soc.
 
Chestia asta cu Vrancea si anotimpurile mi se pare foarte interesanta. Dintr-un punct de vedere, nu ar trebui sa conteze luna, anotimpul..etc. Adica, acolo jos, pare sa nu conteze cat de cald e afara, cat de mult ploua...etc. Cu toate acestea, faptul ca respecta un "sablon", ma face sa ma gandesc ca are o legatura cu pozitia pamantului fata de soare. Din punct de vedere al studiilor in seismologie, suntem la inceput (nu noi ca natie...omenirea in general, in comparatie cu studiul astromoniei sau a altor fenomene naturale), dar ar fi interesant de studiat periodicitatea asta.
 
"Preferintele" sezoniere ale Vrancei sunt legate nu de climatul meteorologic de la suprafata, ci de unghiul sub care soarele se afla in raport cu focarul la un moment dat, combinat evident si cu ciclurile lunii. Forte gravitationale care ne par la prima vedere destul de mici sunt in realitate suficiente pentru a crea sau accentua dezechilibre in sistem.
 
Nu stiu daca "anotimpurile" in adevaratul sens al cuvantului sau e vorba de:
1. Inclinarea axiala a Pamantului;
2. Miscarea de rotatie
3. Miscarea de revolutie
+ 4 Miscarea tuturor celorlalte corpuri ceresti (planete, Luna).
Pamantul este cel mai aproape de soare iarna, in cazul emisferei nordice la 3 ianuarie, iar vara, la 3 iulie, Pamantul este cel mai departe de soare (linia apsidelor) http://ro.wikipedia.org/wiki/Mișcar...media/File:Miscarea_de_revolutie_terestra.png
Ceea ce este interesant cu aceasta schema este si faptul ca in preajma echinoctiului de primavara si echinoctiului de toamna acivitatea seismica e mai intensa. Astfel, putem specula ca si aceste forte din exterior induc o tensiune suplimentara corpului vrancean.
 
Ceea ce e remarcabila este "preferinta" Vrancei pentru perioadele martie-mai, octombrie-noiembrie si eventual sfarsit de august. Asta sugereaza influenta unor forte externe, evident.
 
Da, dar care forte. Asta mi ar placea sa se studieze. Si mai am o curiozitate. Doar Vrancea reactioneaza la "perioade" (nu stiu cum sa ma exprim altfel), sau mai sunt si alte epicentre cu aceasi predilectie? Daca sunt doar cateva, atunci de ce este asa?
 
timelessangel a spus:
Da, dar care forte. Asta mi ar placea sa se studieze. Si mai am o curiozitate. Doar Vrancea reactioneaza la "perioade" (nu stiu cum sa ma exprim altfel), sau mai sunt si alte epicentre cu aceasi predilectie? Daca sunt doar cateva, atunci de ce este asa?
Este vorba de gravitatie intre corpuri ceresti, care se adauga in anumite intervale de timp tensiunilor interne ale Vrancei. Faptul ca Vrancea reactioneaza atat de consecvent, din timpuri atat de indelungate si atat de decisiv la forte externe conjuncturii tectonice poate sugera ca ea este in permanenta extrem de incarcata si orice mic adaus o face "sa dea pe-afara". Iar ciclicitatile multianuale absolut remarcabile intaresc ipoteza influentelor astronomice.

S-a demonstrat prin evenimente, daca nu si prin teorie, faptul ca micile cutremure nu numai ca nu descarca Vrancea, dar aparent chiar o incarca. As zice tot ca presupunere ca nici cutremurele mari si foarte mari nu descarca mereu. Potentialul Vrancei este clar ca nu rezulta din tensiunile generate de miscarea placilor tectonice dintre doua seisme majore succesive, se poate demonstra matematic ca deplasarile nu pot duce in cazul Vrancei la acumulari in asemenea cantitate. Evident, trebuie luat in calcul ca vorbim de mai multe focare cand spunem "Vrancea", cu coordonate si adancimi diferite, dar tot nu este clar de unde acea rezerva uriasa care alimenteaza evenimente atat de frecvente.

O ipoteza ar putea fi aceea ca la un moment dat miscarile au fost intrerupte dintr-o cauza oarecare, timp in care s-ar fi putut acumula uriase tensiuni nedescarcate. Sa zicem cu ocazia unei schimbari legate de erele glaciare. Nu putem gasi insa in istoria cunoscuta un astfel de exemplu, ba chiar constatam ca in secolele trecute pare a fi fost o activitate mult mai substantiala.

Ca ultima explicatie, de nespecialist, m-as gandi la insasi structura interna si pozitionarea cvasiverticala ale blocului litosferic subdus in care se genereaza ruperile. Gradul inalt de fracturare al acestuia ar putea explica faptul ca succesiunile de seisme mai mici nu linistesc de regula lucrurile, ci anunta miscari mai mari. Iar greutatea proprie a blocului, probabil echilibrata foarte labil de fortele de coeziune interna si de frecarea cu vecinatatile, ar putea fi acea sursa aparent inepuizabila de energie potentiala. Deci, o faramitare a blocului, cu ruperi si caderi repetate de materie in magma, care nu numai ca nu stabilizeaza situatia, ci creeaza noi oportunitati de rupere. Intr-o astfel de situatie, ar fi pe deplin explicabil si raspunsul sensibil si consecvent la conjuncturi astronomice specifice. Ar fi explicabile si caracterul greu predictibil al magnitudinilor si predispozitia spre surprize. Posibilitatea ca si alte epicentre din lume sa aiba raspuns astronomic similar Vrancei nu o pot comenta, din lipsa de cultura tehnica. Dar este cert ca printre toate, Vrancea este un fel de unicat, fiind o manifestare la finele unui proces de subductie, pe cand in majoritatea zonelor seismogene majore subductia este inca foarte activa. Este doar o parere personala de observator "laic", se poate foarte bine sa ma insel si sa fie de fapt vorba despre cu totul altceva.
 
Bucaramanga, Columbia si Hindu Kush, Afganistan-Pakistan ar fi singurele zone seismice care se aseamana cu Vrancea. Aceste zone ar trebui urmarite pentru eventuale similaritati.
 
Intr-adevar, cutremurele mici si medii, chiar si cele mai marisoare asa (cu magnitudini in jur de 6,0 sau putin peste 6,0-6,2 grade MGR) nu descarca mai nimic, dimpotriva in multe cazuri grabesc aparitia unor cutremure mai mari.
 
Back
Sus