În perioada comunistă au fost mai multe subperioade, în care s-a construit diferit. Până prin \'77 s-a lucrat bine, chit că pe vechiul normativ seismic, fără economii la materiale, de aceea şi furtişagurile erau nesemnificative, fiindcă abundau materialele. După \'77, mai precis cam după \'80, cu tot noul normativ, a început să apară economia de materiale, optimizarea (cum s-ar spune), ceea ce a început să alimenteze furturile mai însemnate. Cam de pe atunci datează blocurile cu tencuieli care cad jos (în general în praf de piatră făcute), cu pereţii strâmbi, cu finisaje de tot râsul (unele fără glet la pereţi şi tavane). Personal, am mai mare încredere în blocul meu din \'72, decât în unul de după \'80. Fiindcă am trăit perioada şi ştiu. Pe de altă parte, n-am idee despre cum s-a construit după marea îmbulzeală. În mod normal, la preţurile exorbitante la care se face, ar trebui să fie locuinţe sigure. Însă cum ştiu că rechinii imobiliari şi dezvoltatorii caută profit cu orice preţ, sunt cam sceptic.