Am aratat in repetate randuri, in special la topicurile despre maxime si minime in activitatea vranceana, respectiv de corelatie dintre Vrancea si seismicitatea globala/regionala, ca, in cele mai multe cazuri, cutremurele vrancene moderate si puternice, cu magnitudini ML de cel putin 5,5 grade, se produc in cadrul unor secvente de evenimente seismice induse la nivel global si regional de megaseisme din Oceanul Indian, mai ales de cele din regiunea de tripla jonctiune de la Sud de Australia: Macquarie-Balleny. De regula, in acea zona se produc cutremure foarte mari, cu magnitudini Mw 8,0+/-0,4, cam la 10-20 de anil plus/minus cativa ani, ceea ce este oarecum ciudat, comparativ cu fenomenele de pe marile falii de decrosare, care se repeta cam la 100-200 de ani. De fiecare data cand in acea zona se produce un eveniment foarte mare, se genereaza o perturbatie majora in Oceanul Indian, cu desprinderea Australienei de Antarctica si aparitia uneia sau a mai multor serii de evenimente pe diferite structuri din Oceanul Indian, cateodata imbricate (adica intrepatrunse, intre o serie indusa de un megaseism si o serie secundara); de fapt, tensiunile respective se propaga in mai multe valuri, care induc si in Vrancea reactii constand in cutremure din clasa 5,5+. Daca aceste tensiuni gasesc Vrancea deja intr-o stare instabila, la cativa ani dupa un cutremur mai important (cu MGR 6,0-7,0), atunci efectul consta in producerea unui nou cutremur semnificativ; in caz contrar, de obicei se produc doar cutremure moderate, cu magnitudini intre 5,5-5,9. In Vrancea, cutremure mari mai pot sa apara dupa mai multe cutremure regionale cu mecanisme de decrosare (Turcia, Iran, Caucaz-Caspica), deci atunci cand este puternic perturbat sub-sistemul anatolian-pontic-caucazian.
In conditiile actuale, insa, cred ca probabilitatea unui cutremur din clasa 5,5+ este foarte mica. Mai degraba, avand in vedere nivelul activitatii crustale recente, dar si faptul ca din 2 august 2017 in Vrancea nu s-a mai produs nici un cutremur cu magnitudinea ML in jur de 5,0 (cel mai puternic fiind seismul de 4,6 grade din 14 martie 2018), si stiind ca pana si in anii cu "saracie seismica" tot se produce pana la urma, intr-un oarecare context, macar un cutremur cu magnitudinea locala in jur de 5,0, eu cred ca este foarte probabil ca in aceasta toamna, deci in urmatoarele doua luni, sa se produca in Vrancea un cutremur cu magnitudinea ML de 5,0+/-0,4. Acest cutremur ar trebui sa fie cel putin de marimea seismului din 14 martie, dar, totusi, magnitudinea lui ar trebui sa nu atinga/depaseasca ML=5,5. Deci mai probabil ne putem astepta la un cutremur cu ML < 5,5 si cel putin comparabil cu cel din 14 martie. Un astfel de cutremur nu e cine stie ce, chiar nu conteaza cand anume se produce, nu ma agit pe acest considerent. Mai degraba ar fi interesant la ce adancime se va produce si ce localizare va avea epicentrul. Palierul de adancime ar putea sugera care ar putea fi zona mai sensibila acolo jos. Nu ne facem griji, eu privesc cu mare detasare situatia, sunt foarte relaxat. A, ar mai fi interesant daca seismul va veni in cadrul unui grup sau va fi unul izolat. Anul asta a lipsit clusterizarea temporala a seismelor vrancene subcrustale cu ML 4,0+. De obicei, cutremurele cu ML in jur de 5,0 nu prea vin izolate, ci in cadrul unor serii, adica fie se produc cateva cutremure cu magnitudini de cca. 4,0 grade, de obicei 4,0-4,6, urmate la scurt timp de cutremurul cu magnitudinea in jur de 5,0, fie vine intai cel de 5 grade, urmat de alte seisme de 4 grade in decurs de zile-cateva saptamani (clusterizarea temporala pre- sau post-, dupa caz).
Ne vedem de treaba, chiar nu e cazul de ceva serios. Interesant ramane doar fenomenul ca atare, atat.
