• Bine ati venit! Acesta este noul server al forumului Cutremur.net!

Urmatorul cutremur vrancean important (ipoteze)

Stare
Nu este deschis pentru răspunsuri viitoare.
Legat de urmatorul cutremur vrancean puternic (de magnitudine MGR > 6,7), cred ca este cat se poate de relevanta tendinta de migratie epicentrala, de "deplasare" a epicentrelor seismelor moderate dinspre Nord-Est catre Sud-Vest. De altfel, fenomenul a fost relevat inclusiv de directorul stiintific al INFP, Mircea Radulian, care a remarcat tendinta de dispunere in linie dreapta, pe axa NE-SV, a epicentrelor cutremurelor din 27 octombrie 2004, 14 mai, 18 iunie si 13 decembrie 2005. Dnul Radulian apreciaza ca aceasta tendinta de migratie epicentrala pe axa NE-SV este un element precursor pe termen lung, intrucat viitorul cutremur vrancean puternic este cel mai probabil sa se produca la marginea de sud-vest a ariei epicentrale, undeva in Muntii Buzaului. Un fenomen asemanator a mai fost evidentiat de undele studii in perioada 1977-1986; mai multi autori (seismologi, geofizicieni) au notat, in studii publicate in Rev Rom de Geofizica, faptul ca inclusiv seismele vrancene mici (de magnitudine 4) au prezentat, in mare, aceasta tendinta, dupa 1977, pana la producerea cutremurului din august 1986. Migratia epicentrala pe directia Nord-Est catre Sud-Vest este, prin urmare, un foarte interesant precursor pe termen lung al viitorului cutremur puternic din Vrancea. Dupa cum spunea si real32 :)55:), s-ar parea ca acest fenomen ar avea o durata de circa 10 ani, cu unele abateri de rigoare. In aceste conditii, in functie si de nivelul activitatii seismice din Estul Turciei/Nord-Vestul Iranului, ar fi posibil ca viitorul cutremur vrancean important sa se produca cel mai probabil in jurul anilor 2013-2014, iar epicentrul seismului va fi, cel mai probabil, la marginea sud-vestica a ariei epicentrale vrancene, in Muntii Buzaului. Este o ipoteza, fireste, sa vedem daca timpul va confirma acest lucru. In orice caz, migratiile epicentrale pe directia NE-SV par a avea semnificatie precursoare pe termen lung pentru cutremurele vrancene mai adanci declansate in Muntii Buzaului.
 
De fapt, migratia epicentrala si hipocentrala este considerata factor precursor pe termen lung si pentru alte zone seismice din lume, dar in cazul Vrancei, in care seismicitatea este concentrata pe un spatiu restrans, se pare ca acest factor este foarte valoros pentru previziunile pe termen lung ale cutremurelor vrancene puternice. Real32, te las pe tine sa continui, iti dau cuvantul...:55: :135: Fiindca modul cum s-au succedat cutremurele moderate si puternice din Vrancea confirma foarte bine acest lucru, este mentionat in multe dintre studiile de specialitate din ultimii 20-30 de ani.
 
Acum, nu trebuie sa se inteleaga ca gata, vine cutremurul in 2014. Sunt multi factori care pot influenta, importanta ramane si activitatea din estul Turciei/nord-vestul Iranului din urmatorii cativa ani. Dar, intr-adevar, se pare ca intre schemele precursoare pe termen lung (adica de ordinul mai multor ani) intra si asa-numita migratie epicentrala. Desigur, fenomenele nu sunt neaparat identice pentru fiecare caz, pot exista anumite variatii, si nu se poate spune sigur cand va fi cutremur, dinamica e una complexa totusi. Dar astfel de tendinte au mai fost relevate, intr-adevar, intr- serie de studii publicare in Revista Romana de Geofizica, in anii 1997-2000, studii in care s-au mentionat concluzii trase din relocalizarea seismelor vrancene produse in perioada 1977-1986.
 
Cand spun ca lucrurile sunt mai complexe, ma refer si la faptul ca in perioada 1981-1985 au avut loc cutremure puternice in sudul Iranului (2 seisme in vara lui 1981, de 6,7 si 7,1 grade), in Hindu Kush in 1982 (6,6 grade), in estul Turciei la Erzurum (30 sept 1983, 6,9 grade), precum si in prov. Xinjiang-China la 23 august 1985 (7,3 grade). Deci o serie de cutremure importante pe "centura"...

Cu alte cuvinte, lucrurile pot fi "grabite" sau "intarziate" si de ceea ce se intampla la est, sud-est de Marea Neagra, pana departe chiar in Asia Centrala. Cu cat se prelungeste mai mult perioada de activitate scazuta din Estul Turciei/nord-vestul Iranului, cu cat lucrurile vor evolua mai incet si in Vrancea. Presupuneri putem face, dar asta nu inseamna ca se poate spune sigur cand va fi cutremur. Oricum, doar ca parere personala, nu cred ca se pune problema unui cutremur major mai devreme de 2012-2014 (dupa cum merg lucrurile acum in Turcia, Iran s.a.).
 
As vrea sa atrag totusi atentia asupra unui aspect. Si eu m-am ambalat, dar nu cred ca e corect sa bagatelizem chiar si cutremurele vrancene de magnitudine 6,8-7,0 pe scara Richter (magnitudine moment 7,0-7,2 Mw). Sigur, nu se compara efectele unui astfel de cutremur cu ale celor din 1802, 1838, 1940 si 1977. Totusi, in 1986 au murit 2 oameni in Romania, si indiferent de modul in care au murit, nu e un lucru bun, ceva care sa fie bagatalizat. In urma seismului din 1986, la Chisinau au murit cel putin 100 de oameni in urma distrugerii unor blocuri. Acest lucru nu s-a spus la vremea respectiva, era cenzura sovietica (stiti doar ca au incercat sa ascunda si in cazul accidentului nuclear de la Cernobal). Eu am avut colegi de facultate basarabeni si au confirmat ca in 1986 au existat efecte severe in special in Sudul Basarabiei, dar si la Chisinau. Bine, veti spune, blocurile de tip sovietic erau prost facute, e corect. Dar oricum cutremurul din 31 august 1986 (MGR=7,0 si Mw=7,1-7,2) a avut urmari destul de grave la basarabeni. La Focsani s-a daramat o biserica. Si sa tinem cont de faptul ca, desi aparent cutremurul nu a cauzat distrugeri majore pe teritoriul actual al tarii (in special la Bucuresti),cu certitudine multe cladiri subrezite de seismul din 1977 si neconsolidate au fost si mai mult slabite. Deci pana la urma nu ar trebui subestimat nici un cutremur de magnitudine MGR=7,0. Chiar si un seism de tipul celui din 6 octombrie 1908 (MGR=6,8) nu e chiar o bagatela, de aceea lucrurile trebuie privite cu seriozitate, fiindca pana la urma despre un cutremur se spune ca "se stie cum incepe, dar nu e sigur cum se termina"... :55: :135: :135: :69: :69: E usor sa zici ca "e cutremur de magnitudine sub 7,0 deci nu e intampla nimic", si eu am cazut in capcana aceasta, dar de fapt lucrurile nu sunt simple. Daca viitorul cutremur vrancean asteptat sa se produca in urmatorii 5-10 ani se va manifesta la fel ca cel din 6 octombrie 1908, chiar si la magnitudinea acestuia (MGR=6,8 Mw=7,1), nu va fi tocmai placut, va asigur. Conform ziarului Universul, seismul s-a manifestat prin "trei randuri de zguduiri in interval de 2 minute", ceea ce sugereaza un caracter multisoc.
Pana la urma, nu degeaba sunt considerate ca fiind PUTERNICE toate cutremurele vrancene cu magnitudinea MGR strict mai mare de 6,5. Este vorba de evenimente care pot atinge intensitatea maxima VIII in zona epicentrala si de cel putin VII grade pe scara Mercalli la Bucuresti. La o intensitate a miscarii seismice de VII grade va asigur ca nu e tocmai placut. :32:
Asadar, un astfel de cutremur nu este totusi un fleac. Imi fac si eu mea culpa pentru ca am insistat atatat cu "nici o problema, e sub 7 grade deci e de bine". Nu e tocmai asa, si ma tem ca vom avea ocazia sa constatam acest lucru atunci cand se va produce cutremurul respectiv.
 
Aşa e, domnu' Geo, dar e de preferat 7 în loc de 7,3-7,5 sau mai mult. Pe de altă parte, felicitări pentru modul de a sintetiza problemele în genul unei (să zicem) cercetări, fie ea şi sub formă teoretică. :55:
 
Multumesc ursache :55: Sigur ca este de preferat un cutremur de magnitudine MGR=6,8-7,0 fata de unul de magnitudine MGR=7,3-7,5, asta insa nu inseamna ca trebuie sa subestimam anumite efecte. Nu e el catastrofal, cu urmari distrugatoare pe scara larga, prin comparatie, cu seisme de talia celor din 1802, 1838, 1940 si 1977, dar nici nu ar trebui ca oamenii sa neglijeze anumite lucruri in situatia producerii unui astfel de cutremur. La 30 mai 1990, de exemplu, 10 oameni au murit in Bucuresti pentru ca le-au cazut in cap balcoane pe Stefan cel Mare si spre Colentina. Ce vroiam sa spun e ca nu e bine chiar cand moare un singur om... :135:
 
O stiu, e de cativa ani, totusi lucrurile se mai schimba. Era o ipoteza facuta la vremea respectiva, pana acum nu s-a confirmat si se pare ca nu se va confirma prea curand. Cutremurul vine, dar mai tarziu, probabil pana in 2020-2024 vom avea si un cutremur de magnitudine peste 6,7 grade, sunt convins ca nu scapam de acest seism, dar vor mai trece niste ani.. :55:
 
Eu cred ca ne aflam intr-o perioada de tipul "1850-1870". Am mai multe argumente in acest sens. In primul rand, seismele din 1940, 1977 si 1986 au fost de aceleasi tipuri cu cele din 1802, 1829 si 1838, cu exceptia ordinii (cel din 1838 a fost de tipul 1977, iar cel din 1829 de tipul 1986). In al doilea rand, activitatea seismica din Vrancea la momentul actual pare similara cu cea din anii 1860-1870. De aceea, eu cred ca viitorul seism vrancean mai semnificativ, care este probabil sa apara mai degraba in intervalul 2016-2020, va avea o magnitudine de cel mult 6,6-6,8 grade pe scara Richter (MGR), intensitatea maxima nedepasind VII-VIII pe scara Mercalli. Prin urmare, va fi un cutremur care va fi mai slab chiar decat cel din 31 august 1986. Nici pomeneala de cutremur catastrofal prea curand, din fericire. Probabil ca prin 2045-2050 va veni si un seism de magnitudine MGR peste 7,0. Seismele vrancene de magnitudine MG < 6,5 nu merita o discutie speciala.
Nu inseamna ca nu trebuie sa ne pregatim, Doamne-fereste nu sustin asa ceva. Dar se pare ca realitatea nu e atat de neagra precum parea. S-ar parea ca riscul seismic este mai redus pentru Romania. Spun asta cu mentinerea unei anumite rezerve, evident, nu ma pot hazarda sa spun ca sigur asa va fi.
 
Ipotezele din mesajul anterior le-am formulat cu o anumita rezerva, si anume sa nu se produca seisme foarte puternice (de magnitudini 7-7,6 grade) in estul Turciei-la zona de granita cu Siria (Antioch, Ganziatep zona unde nu s-au mai produs cutremure majore din 1822 si 1872) sau in nord-vestul Iranului la Tabriz (zona care nu a mai cunoscut un seism de magnitudine peste 7,0 de peste 200 de ani!!!). Daca nu se produc cutremure foarte mari la Antioch-Ganziatep (Sud-Estul Turciei spre Siria) sau/si la Tabriz (nord-vestul Iranului), atunci este improbabil un cutremur catastrofal ( MGR > 7,0). in Vrancea in urmatorii 5-10 ani. Daca misca foate puternic la Antioch-Ganziatep (Estul Turciei-Siria) sau la Tabriz (Iranul de nord-vest), atunci se pot crea premise pentru un cutremur periculos si in Romania. Altfel, vine mult mai tarziu...
 
GeoX a spus:
Ipotezele din mesajul anterior le-am formulat cu o anumita rezerva, si anume sa nu se produca seisme foarte puternice (de magnitudini 7-7,6 grade) in estul Turciei-la zona de granita cu Siria (Antioch, Ganziatep zona unde nu s-au mai produs cutremure majore din 1822 si 1872) sau in nord-vestul Iranului la Tabriz (zona care nu a mai cunoscut un seism de magnitudine peste 7,0 de peste 200 de ani!!!). Daca nu se produc cutremure foarte mari la Antioch-Ganziatep (Sud-Estul Turciei spre Siria) sau/si la Tabriz (nord-vestul Iranului), atunci este improbabil un cutremur catastrofal ( MGR > 7,0). in Vrancea in urmatorii 5-10 ani. Daca misca foate puternic la Antioch-Ganziatep (Estul Turciei-Siria) sau la Tabriz (Iranul de nord-vest), atunci se pot crea premise pentru un cutremur periculos si in Romania. Altfel, vine mult mai tarziu...

ACTIVITATEA placii asiatice este prevazuta in linii mari din 2006-2024.

Nu a existat din sec.14 perioada de influentza a placii asiatice care sa nu fi generat cel putzin un cutremur mai mare de 6,7!

Deci pana in 2024 vom avea SIGUR unul mai mare de 6,7, dar depinde si cat va dura si la ce adancime va fi!
Ce ne va linisti daca va fi unul de 6,8 la 70 km?
Sau care sa dureze 3 minute?

Sau daca nu astfel, unul de peste 7 grade care sa dureze 2 minute sau unul?

Oricum este anormala lipsa activitatzii din Vrancea tocmai ca dupa 1969!

Iar daca ne raportam la activitatea placii africane dupa 2024 pana in 2040, atunci pana in 2040 nu va fi un cutremur semnificativ, referintza la 1850-1870 este de fapt 1858-1875, sub influentza placii asiatice.

Dar in Vrancea astfel de situatzii nu se repeta identic, exista mereu alte combinatzii, dar influentzele placilor asiatica si africana sunt aproape de netagaduit ca generatoare de cutremure mai mici sau mai mari.

Oricum aceasta liniste este aducatoare de RAU!

Sa fim optimisti :114: , dar aceasta nu ajuta la nimic :113: !

Placa si activitatea pot varia si rapid, tip surpriza, actuala situatzie poate fi asmenata cu 1969-1973. Atunci a acvut loc primul 6 grade, apoi inca unul in 1976, pe 1 octombrie, cu circa 6 luni inainte de 4 martie!
Si in 1802, ultimul an de activitate a placii asiatice a declansat DEVASTATORUL de la 14/26 octombrie 1802!

Atunci ar trebui sa ne LINISTIM, nu, dupa 2020 pana in 2024 va fi cel catastrofal!

ORICUM, cu cat va intarzia mai mult sau daca nu vor mai fi seisme de descarcare, cateva de 5,5 pana in 6 grade, atunci va trebui sa ne asteptam la unul mult peste 7 grade, fie chiar Mw!

Trebuie sa avem SPERANTZA ca nu va fi nimic periculos pana atunci!Atat ne-a ramas, ca nimic nu s-a intreprins pentru cladirile peste 300 subrede in Bucuresti!
 
Mai multe cutremure de magnitudine 5 nu ne scapa totusi e unul mare. Pe de alta parte, eu nu as compara perioada actuala cu 1969-1973, deoarece atunci s-au produs seisme importante in Iran si Turcia, practic a fost un deceniu de activitate intensa in Turcia, 1966-1976, cu cel mai puternic cutremur la Van, granita cu Iranul, pe 24 noiembrie 1976 (magnitudine 7,3). Deocamdata, in Turcia nu am avut cutremur de magnitudine mai mare de 6,0.
 
Am citit o grămadă pe threadul ăsta şi pe altele şi unul din lucrurile care m-au intrigat este acela că văd repetându-se, cu argumente pro şi contra, teoria ciclicităţii, bazată pe lista marilor cutremure vrâncene din ultimii 200, 300, 1000 de ani. În contextul ăsta, mă roade o întrebare:


De unde această listă şi cât de exactă poate fi ea? Adică ok, avem dovezi istorice, arheologice etc. în legătură cu acele cutremure şi le putem localiza în timp. Daar, cât de serioase sunt datele privind epicentru, hipocentru, magnitudine? Pentru 1977, 1986 şi restul recente avem date. Poate ar fi ceva date privind 1940. Dar pentru cutremurele mai vechi (inclusiv pentru cele produse acum 600-1.000 de ani) avem doar nişte deducţii bazate pe relatările unor preoţi, călători, cronicari ş.a.m.d. Iar de la Grigore Ureche până la decretarea unui hipocentru la 130 de kilometri adâncime e o cale atât de lungă, încât....

Spun astea pentru că zilele trecute citeam despre cutremurul din San Francisco din 1904, pentru care specialiştii nu s-au putut hotărî nici în ziua de azi unde a fost epicentrul. Asta deşi s-a întâmplat secolul trecut, într-un oraş modern, deşi există mii de relatări are martorilor la eveniment, există fotografii şi în ziua de azi există USGS, plus cel puţin două universităţi ale căror posibilităţi le depăşesc probabil pe cele ale INFP-ului.. Noi, în schimb, se pare că i-am depăşit pe-americani, pentru că am aflat deja la ce adâncime "s-a rupt Vrancea" pe vremea când fiii Vrânceoaiei încă nu-i făcuseră nepoţi...



(Ar mai fi şi alte lucruri pe care vreau să le întreb, dar cred că asta ajunge, deocamdată. De asemenea, menţionez că am scris aici, pentru că restul threadurilor legate de aceste subiecte sunt fie închise, fie "în adormire"...)
 
Bun venit pe forum, anghel ;) ;)
Da, s-a mai ridicat problema asta. Si uite de exemplu cazul cutremurului din 1802, pe care unii specialisti il plaseaza la 120 km adancime, altii la 150 km. In esenta, atribuirea valorilor de adancime pentru seismele vechi s-a facut pe considerente empirice, pe baza informatiilor privind zonele in care seismul s-a simtit mai puternic, in ideea ca un cutremur care se simte mai puternic la nord-est de Vrancea e unul foarte adanc, la 130-160 km adancime, in timp ce un seism care se simte mai puternic la sud-vest de Vrancea e la adancime de 80-110 km. Acum, ce te faci cu diferentiarea 130 km sau 150 km ? Aici e mai greu de spus, ce diferentiaza un seism de la 130-135 km adancime de unul produs la 150 km adancime...
 
GeoX link a spus:
Da, s-a mai ridicat problema asta. Si uite de exemplu cazul cutremurului din 1802, pe care unii specialisti il plaseaza la 120 km adancime, altii la 150 km. In esenta, atribuirea valorilor de adancime pentru seismele vechi s-a facut pe considerente empirice, pe baza informatiilor privind zonele in care seismul s-a simtit mai puternic, in ideea ca un cutremur care se simte mai puternic la nord-est de Vrancea e unul foarte adanc, la 130-160 km adancime, in timp ce un seism care se simte mai puternic la sud-vest de Vrancea e la adancime de 80-110 km.

În cazul ăsta, înseamnă că ipoteza că următorul cutremur mare va ”merge” pe direcţia NV pentru că va fi un cutremur ”adânc” se bazează pe ipoteza că acele cutremure ”adânci” sunt acelea care merg pe direcţia NV... ;) ... adică avem două ipoteze de lucru, fără nicio dată certă între ele, şi care nu pot să se verifice una pe alta... Bine, cred / sper că cei ce au formulat teoriile astea s-au bazat pe ceva, eventual pe observaţii făcute cu ocazia altor seisme recente şi de mai mică magnitudine / intensitate (bag şi intensitatea în calcul pentru că deducerea magnitudinii (şi hipocentrului) seismelor vechi se face pornind de la evocările din epocă referitoare la intensitate)...
Are cineva idee, referitor la cutremurul din 1940, există ceva date ştiinţifice? Având în vedere că Richter şi Gutenberg doar ce puseseră la punct scara magnitudinii locale, iar seismometrele aflate în uz la acea dată erau puţine şi nu foarte ştiinţifice, m-aş mira. Dar dacă aceste date există şi se pot accesa pe net, sau la bibliotecă, vă rog să-mi daţi linkul. ;)
 
Pe baza descrierilor privind modul cum s-au simtit seismele respective in Moldova si, respectiv, in Muntenia, au fost trasate asa-numite izoseiste sintetice, si s-au facut intr-adevar comparatii cu seisme mai recente, de magnitudini medii, dar si cu cel din 1986. Legat de 1940, chiar si in acest caz exista diferente in ceea ce priveste adancimea, unele studii il plaseaza la 133-135 km, altele la 150 km.
In orice caz, pe baza alternantelor intre cutremure adanci si cutremure mai putin adanci, s-a ajuns la concluzia ca urmatorul cutremur major se va produce, oricum, la o adancime mai mare de 120-130 km, posibil spre 150 km.
 
GeoX link a spus:
Pe baza descrierilor privind modul cum s-au simtit seismele respective in Moldova si, respectiv, in Muntenia, au fost trasate asa-numite izoseiste sintetice, si s-au facut intr-adevar comparatii cu seisme mai recente, de magnitudini medii, dar si cu cel din 1986. Legat de 1940, chiar si in acest caz exista diferente in ceea ce priveste adancimea, unele studii il plaseaza la 133-135 km, altele la 150 km.
In orice caz, pe baza alternantelor intre cutremure adanci si cutremure mai putin adanci, s-a ajuns la concluzia ca urmatorul cutremur major se va produce, oricum, la o adancime mai mare de 120-130 km, posibil spre 150 km.

GeoX, Am citit multe din postarile tale pe acest forum si pe "premonitii" legate de zonele seismice din Romania. Mi se pare un material deosebit de interesant si coerent. E greu daca nu chiar imposibil sa gasesti informatii la fel de complete pe net in legatura cu seismicitatea din Romania. So felicitari ;)

Cateva intrebari:

Care este relatia intre magnitudine, adancime si intensitatile locale in orasele importante din Romania in cazul unui curemur Vrancean mai mare de 6.0?

Avand in vedere ca cutremurele din 86 si 90 care au avut magnitudinea de 7.1 si respectiv 6.9 nu au provocat nici o paguba importanta in romania (din cate am inteles intesitatile la Iasi si Bucuresti au fost VI-VII pe scara Mercalli), de ce se asteapta ca (noul) cutremur cu magnitudinea m7-7,4 sa fie chiar atat de catastrofal?

Cutremurul din 86 nu poate fi considerat de fapt un fenomen major, similar cu cel din 77, fiind de magnitudini practic egale?

Numai bine,
 
Borat, in primul rand bun venit pe forum :32: ;) ;)


Acum sa le luam pe rand:

Care este relatia intre magnitudine, adancime si intensitatile locale in orasele importante din Romania in cazul unui curemur Vrancean mai mare de 6.0?

Efectele unui cutremur vrancean in anumite regiuni din Romania depind si de adancimea la care se produce. Astfel, un cutremur produs la 80-110 km adancime va avea o intensitate mai mare la Bucuresti decat la Iasi. Desigur, intervin si factori legati de natura solului. Oricum, un seism de magnitudine peste 6,0 produs la 90 km adancime are de regula o intensitate mai mare, adica se simte mai puternic, la sud-vest de epicentru, ar fi un efect de directivitate cauzat de propagarea ruperii de la nord-est catre sud-vest. Un cutremur produs la 130-160 km adancime are directivitate spre Moldova. Atentie insa: in cazul unui cutremur foarte puternic, de magnitudine peste 7,0-7,2, sa zicem de 7,5 grade, nu se poate spune ca Bucurestiul e neafectat. Pagube mari vor fi si in Bucuresti. Dar directivitatea este spre Moldova, in sensul ca ruperea se propaga de regula spre nord-est.
Ca sa rezum: pentru un cutremur produs la circa 100 km adancime, Bucurestiul are o intensitate mai mare decat Iasiul. Pentru o adancime focala de 140 km, Iasiul are intensitate mai mare decat Bucurestiul.

Avand in vedere ca cutremurele din 86 si 90 care au avut magnitudinea de 7.1 si respectiv 6.9 nu au provocat nici o paguba importanta in romania (din cate am inteles intesitatile la Iasi si Bucuresti au fost VI-VII pe scara Mercalli), de ce se asteapta ca (noul) cutremur cu magnitudinea m7-7,4 sa fie chiar atat de catastrofal?

Cutremurul din 86 nu poate fi considerat de fapt un fenomen major, similar cu cel din 77, fiind de magnitudini practic egale?

Atentie la magnitudini. Valorile de 7,1 si 6,9 pentru seismele din 1986 si 1990 sunt magnitudini bazate pe moment seismic Mw; relatia dintre magnitudinea moment Mw si magnitudinea Richter MGR pentru cutremurele adanci vrancene de peste 6,0 este aproximativ Mw=MGR+0,2...0,3. In realitate, seismul din 1986 a avut magnitudinea MGR 6,9-7,0 iar cel din 1990 MGR 6,7. Cutremurul din 1977 a avut MGR=7,2 corespunzatoare unei magnitudini moment Mw=7,4-7,5. Diferenta intre un cutremur ca in 1977 si unul ca in 1986 este mare.
 
GeoX link a spus:
Borat, in primul rand bun venit pe forum :57: ;) ;)


Acum sa le luam pe rand:



Efectele unui cutremur vrancean in anumite regiuni din Romania depind si de adancimea la care se produce. Astfel, un cutremur produs la 80-110 km adancime va avea o intensitate mai mare la Bucuresti decat la Iasi. Desigur, intervin si factori legati de natura solului. Oricum, un seism de magnitudine peste 6,0 produs la 90 km adancime are de regula o intensitate mai mare, adica se simte mai puternic, la sud-vest de epicentru, ar fi un efect de directivitate cauzat de propagarea ruperii de la nord-est catre sud-vest. Un cutremur produs la 130-160 km adancime are directivitate spre Moldova. Atentie insa: in cazul unui cutremur foarte puternic, de magnitudine peste 7,0-7,2, sa zicem de 7,5 grade, nu se poate spune ca Bucurestiul e neafectat. Pagube mari vor fi si in Bucuresti. Dar directivitatea este spre Moldova, in sensul ca ruperea se propaga de regula spre nord-est.
Ca sa rezum: pentru un cutremur produs la circa 100 km adancime, Bucurestiul are o intensitate mai mare decat Iasiul. Pentru o adancime focala de 140 km, Iasiul are intensitate mai mare decat Bucurestiul.



Atentie la magnitudini. Valorile de 7,1 si 6,9 pentru seismele din 1986 si 1990 sunt magnitudini bazate pe moment seismic Mw; relatia dintre magnitudinea moment Mw si magnitudinea Richter MGR pentru cutremurele adanci vrancene de peste 6,0 este aproximativ Mw=MGR+0,2...0,3. In realitate, seismul din 1986 a avut magnitudinea MGR 6,9-7,0 iar cel din 1990 MGR 6,7. Cutremurul din 1977 a avut MGR=7,2 corespunzatoare unei magnitudini moment Mw=7,4-7,5. Diferenta intre un cutremur ca in 1977 si unul ca in 1986 este mare.

Multumesc :32: si cer scuze pentru ignoranta. Traiam cu impresia ca cel din 77 a fost Mw 7.2 . :57:
 
Stare
Nu este deschis pentru răspunsuri viitoare.
Back
Sus