• Bine ati venit! Acesta este noul server al forumului Cutremur.net!

Comentarii la seismele zilnice din Romania

GeoX a spus:
Tendinta de desprindere a blocului litosferic de crusta influenteaza si ceea ce se intampla pe faliile crustale din Vrancea si din unele zone adiacente. Ca dovada si aceste activitati seismice, aparent anormal de intense. Repet: Vrancea a mai dat cutremure crustale de magnitudini 5,5+ in 1894 si 1734, pentru intervale mai lungi nu se mai stie. Oricum, s-ar parea ca la 140+/-20 de ani revine cate un cutremur vrancean de tip crustal, la adancime de 30-50 km si cu magnitudinea intre 5,5-5,8 grade. Cutremure crustale de magnitudini mai mici (4-4,8 grade) avem, fireste, mai des, in subzonele RAMNICU SARAT, FOCSANI, in Campia Siretului Inferior, chiar si in Muntii Vrancei uneori (a se vedea cazul cutremurului de magnitudine 4,5 produs pe Valea Zabalei la 6 septembrie 2008).

ai cumva o reprezentare grafica a Vrancei ? sunt curios sa vad cam cum arata:d


Ahh, am gasit aici mai detaliat: link
 
E de vazut cand si cum se va termina pauza din capatul de SV al blocului. In Vrancea a mai fost un cutremur subcrustal pe 1 decembrie, dar la 70 km adancime si pe capatul de NE al blocului litosferic. Ca si cum totul e concentrat acolo. Totusi, ma gandesc ca la un moment dat trebuie sa "sara" si la celalalt capat, e inevitabil. E de urmarit acest proces. Nu e probabil totusi un eveniment major (MGR > 7,0), dar in rest..,.nu ma hazardez. De urmarit totusi partea din Muntii Buzaului, pe palierul de adancime 120-140 km.
 
Pentru Vrancea, elementul critic este pendularea sau baleierea intre capetele blocului litosferic, respectiv cat de rapid sau de brusc se intampla treaba asta. Cutremurele importante tind sa se produca pe fondul sau printr-o trecere rapida, aproape brusca, intre doua capete, uneori avand ca evenimente precursoare mai multe cutremure moderate pe partea centrala, eventual spre vest asa.
Deci relevante sunt aceste treceri intre capete, desi nu orice astfel de trecere e si periculoasa. In cazul 2004 a existat un astfel de fenomen, destul de rapid totusi.
Momentan, nu cred ca se poate spune ceva sigur in acest sens. Cutremurele sunt concentrate pe capatul nord-estic, unde am avut si un cutremur subcrustal de magnitudine 3,6 la 70 km adancime pe 1 decembrie 2014. Mai zic si ca seismele crustale din subzona MARASESTI-PANCIU au legatura cu tensiunile din capatul nord-estic al Vrancei. Cutremurul din 1 decembrie arata foarte clar acest lucru.
Este de asteptat ca, in viitor, sa se produca transferul catre capatul sud-vestic al blocului litosferic, deci spre...Muntii Buzaului, fireste. De rapiditatea acestui proces, ca si de factori externi Vrancei (influente regionale si chiar globale de la est) depind foarte multe lucruri. Pe moment, nu prea se poate spune mai mult. Am incercat doar un fel de "diagnoza" a starii actuale, pe baza ultimelor evenimente dar si a caracteristicilor intrinseci ale activitatii seismice vrancene.
Sigur, se pot face speculatii pentru viitor, dar oricum putem continua discutia in acest sens la topicul de Ipoteze privind urmatorul cutremur puternic din Vrancea.
Eu inclin sa cred ca, mai devreme sau mai tarziu, dupa un astfel de cutremur crustal cum a fost cel din 22 noiembrie 2014, va veni un cutremur semnificativ din capatul de sud-vest, cel mai probabil la o adancime de 120-140 km. Perioada optima ar fi, din punct de vedere strict statistic, 2018-2022. Parca nu as crede ca e momentul acum pentru un cutremur semnificativ in Muntii Buzaului; as inclina sa cred ca zona aia ar urma sa "intre in actiune" in jurul anului 2020, sau poate chiar dupa 2020. Poate ma insel, nu bag mana in foc, fireste, deci trebuie sa fiu rezervat.
 
Este interesant ca precedentele cutremure crustale vrancene cu magnitudini de 5,5+ au precedat cutremure semnificative din capatul de Sud-Vest:


10 iunie 1734 crustal puternic cu efecte semnificative la FOCSANI si la nord;
11 iunie 1738 marele cutremur din Muntii Buzaului, zona GURA TEGHII-LOPATARI, adancime 125-135 km

1 martie 1894 cutremur crustal de magnitudine 5,5-5,9 si intensitate VI-VII pe scara Mercalli, efecte maxime la est de FOCSANI si la MARASESTI, dar si la BARLAD si PANCIU.
A urmat dubletul seismic vrancean de la 4 martie/31 august 1894, magnitudini 6,2 si 6,8 grade, adancimi in jur de 130 km (Muntii Buzaului).

Si acum, avem cutremurul din 22 noiembrie 2014, care totusi reflecta niste tensiuni crescute pe capatul Nord-Estic al blocului litosferic paleosubdus, tensiuni care s-au transmis si in crusta terestra, respectiv in crusta inferioara (imediat deasupra discontinuitatii Mohorovici).
Intrucat, dupa parerea mea, un cutremur de tip 4 martie 1977 nu mai e posibil pentru foarte mult timp de acum inainte, sanse mai mari sunt pentru un cutremur din capatul de SV, Muntii Buzaului, de tip 1986 sau 1908, sau chiar, Doamne-fereste, 1738. Si nu pentru tipul 1802/1868/1940, pentru care, la sfarsitul anului 2015, se cam termina perioada critica.
Cu alte cuvinte, vedem dupa 2016 asa, mai spre 2020 sau chiar dupa 2020.
 
10 iunie 1734 -> 11 iunie 1738 = 4 ani si a fost mare
1 martie 1894 -> 4 martie 1984/31 august 1894 = 3 zile, respectiv 5 luni si au fost mititele.

Deci cu cat vine mai repede cel din SV cu atat e mai mic? Oare? Pai sa vina mai repede si mai mic.
 
Eu zic ca depinde si de factorul extern, regional sau/si global, respectiv tensiunile dinspre Oceanul Indian si Asia continentala.
 
GeoX a spus:
De fapt, intreaga zona in care cutremurul din 22 noiembrie 2014 a avut intensitatea maxima, aria cuprinsa intre PANCIU, MARASESTI, FOCSANI, GALATI, COROD si TECUCI coincide izbitor cu aria in care cutremurul din 1940 a avut cele mai grave efecte, intensitati de IX-X grade pe scara Mercalli; de remarcat maximul de la PANCIU.

Aici e o chestie foarte interesanta.
Tind sa fiu de acord cu ipotezele care sugereaza ca marile seisme vrancene sunt de tip multisoc. Un soc subcrustal poate duce la declansarea unor falii crustale (astea nici nu se mai vad pe seimograme fiind acoperite de zgomotul principal), insa au un efect determinant in directivitatea si amploarea pagubelor.

Am avut tot timpul unele dubii cu privire la cutremurul din 1940 ce a produs mari pagube in zona descrisa de tine, insa foarte putine la Bucuresti. E foarte posibil ca socul subcrustal din zona Vrancioaia sa fi dus la cedarea unor falii crustale care sa fi amplificat distrugerile in acea zona.

E bine ca zona de sud a Moldovei a scapat (cel putin pentru zeci de ani) de un factor agravant pentru orice cutremur crustal. In fapt asta e si esenta pentru perioada mai putin distructiva dintre 1838 si 1940, foarte multe seisme moderate (ce individual nu au produs mai pagube).


GeoX a spus:
Vrancea nu mai este un proces de subductie activa, e un bloc relict sau paleosubdus, care tinde sa se desprinda de crusta terestra. Nu e intamplator ca blocul care tinde sa se duca in jos determina si miscarea de ridicare a crustei. In Vrancea, miscarea de ridicare a crustei e cam la 4-5 mm/an.

Aici nu pot fi de acord, subductia continua (chiar daca intr-un ritm destul de lent). Sta dovada atat scufundarea continua a culoarului Siretului cat si a intregii zone de avanfosa din fata Curburii Carpatilor (vs ridicare din zona montana dar si din estul platformei).

Inclusiv vulcanismul de data recenta (acum 20.000-10.000 ani dupa datarea radioactiva a ultimelor depozite de origine vulcanica a Ciomatului) dar si intreaga geomorfologie de data recenta a Podisului Moldovenesc (inclusiv usurinta cu care s-au putut devia cursurile Siretului si Barladului) sugereaza ca subductia continua si ca intreaga zona de curbura (inclusiv partea de avanfosa) ramane extem de activa.
 
Daca ar mai fi subductie activa, de ce nu mai sunt cutremure majore si in crusta ? De ce nu mai e vulcanism activ ? De ce cutremurele mari sunt cantonate pe o zona foarte limitata spatial, in loc ca epicentrele sa fie distribuie pe o "fasie" cvasi-lineara mai lunga ? Si de ce distributia in adancime a aproape la verticala, nu in plan inclinat de tip Wadati-Benioff ?
 
Prin desprinderea unor parti din blocul subdus greutatea locala scade, iar crusta se ridica.
Daca o bucata se desprinde din unul din capete, aceasta desprindere provoaca un dezechilibru in celalalt capat si apar astfel celebrele dublete de cutremure.
Modificarea densitatii locale (diferenta de densitate dintre roca desprinsa si magma care ii ia locul) explica inaltarea zonei de curbura a Carpatilor.
 
Evident ca nu mai exista subductie activa in Vrancea. Zonele de subductie apar pe fronturi largi, nu asa cum este in Vrancea, sub forma de macaroana. Iar mecanismul de focar al cutremurelor crustale au aratat clar o divergenta.
 
In nici o zona de subductie activa cutremurele mari nu sunt atat de concentrate spatial si in adancime, intr-un volum litosferic atat de limitat pe orizontala si pe verticala. Subductia nu poate fi punctuala, se intinde in lungime si in adancime, e un plan inclinat oricum.
 
Partea interesanta este ca si zona de subductie din care a rezultat blocul subdus din Vrancea trebuie sa fi fost destul de mare. Chiar daca s-a desprins de crusta probabil se mai mentin inca unele legaturi, mai sunt unele portiuni care nu s-au pierdut in manta.
 
Cutremurul de astazi s-a produs tot pe capatul de Nord-Est al blocului litosferic. Acolo unde sunt concentrate niste tensiuni, dovada si cutremurele crustale din zona MARASESTI-PANCIU. Micile cutremure de ieri nu sunt relevante pentru o eventuala tranzitie spre Sud-Vest, parerea mea e ca inca nu a inceput trecerea spre celalalt capat. Ramane pe mai departe acolo, in Nord-Est. Vom vedea cand si cum se va realiza baleierea spre celalalt capat. Totusi, ar fi de precizat ca, in principiu, pendularile NE-SV ar fi mai putin periculoase decat cele SV-NE. Ceea ce s-a intamplat in ultimele cateva sute de ani ne-ar sugera ca trecerile SV-NE ar fi, in general, mult mai agresive decat cele de la NE spre SV. A se vedea cazurile 1790-1802 si 1829-1838, de exemplu. Asta inseamna ca doar un cutremur primar din Muntii Buzaului si de magnitudine MGR=6,7+ reuseste sa destabilizeze intr-adevar semnificativ blocul litosferic pentru a antrena o reactie rapida, adesea mai violenta, dinspre partea din Muntii Vrancei. Altfel, nu ar trebui sa se intample lucruri serioase.
Sigur ca daca in 2015 sau 2016 vine un cutremur semnificativ in Muntii Buzaului, treaba se incurca pe un termen mai lung. Speram ca nu vine, adica sa ne mai amane pana prin 2020 sau dupa.
 
Deci retineti treaba asta:
DE REGULA PENDULARILE NE CATRE SV SUNT MAI PUTIN AGRESIVE, MAI PUTIN PERICULOASE, DECAT CELE CARE SE PETREC INVERS, DE LA SV SPRE NE. Sigur, ramane de vazut ce se va intampla mai departe, Vrancea are hachite, fireste, nu poti sa excluzi anumite surprize, dar totusi inclin sa cred ca trecerea de la NE spre SV ramane mai putin periculoasa decat cea inversa, de la SV spre NE. Si, deocamdata, noi suntem in situatia ca asteptam o trecere de la NE spre SV. Sa vedem cand si cum se va intampla fenomenul.
 
GeoX a spus:
Deci retineti treaba asta:
DE REGULA PENDULARILE NE CATRE SV SUNT MAI PUTIN AGRESIVE, MAI PUTIN PERICULOASE, DECAT CELE CARE SE PETREC INVERS, DE LA SV SPRE NE. Sigur, ramane de vazut ce se va intampla mai departe, Vrancea are hachite, fireste, nu poti sa excluzi anumite surprize, dar totusi inclin sa cred ca trecerea de la NE spre SV ramane mai putin periculoasa decat cea inversa, de la SV spre NE. Si, deocamdata, noi suntem in situatia ca asteptam o trecere de la NE spre SV. Sa vedem cand si cum se va intampla fenomenul.
Interesant ca s-a reluat trend-ul subcrustal, exact dupa incheierea "cu succes" a secventei crustale... Parca ar fi de serviciu cu schimbul - Vrancea de Suprafata si Vrancea Profunda... La fel a fost si anul trecut. Nu m-ar linisti deloc un "buzoian" de 6,8 acum, caci ar insemna ca cel tarziu in 2018 (sau, cu noroc, in 2023) vom avea ceva major de tot. Pe de alta parte, nici o succesiune discreta de tip 1738 nu ar fi deloc agreabila... Dar nu depinde de preferintele noastre...
 
Ai pus punctul pe i, Arhi Tect.
Eu deocamdata imi mentin parerea ca trecerile de la NE spre SV nu conduc imediat la un cutremur catastrofal, sigur insa ca nu se poate neglija un cutremur de magnitudine 6,7-6,9 in Muntii Buzaului.

In perioada ultimilor 40 de ani avem asa:

1977 NE-1986 SV;
1986 SV-1990 NE;
1990 NE-1999 SV;
1999 SV-2004 NE;
2004 NE- ?????? (Cand se finalizeaza trecerea spre SV ???).


Deci:
1977-1986 la 9 ani si cu magnitudine in scadere;
1986-1990 la numai 4 ani si cu magnitudine tot in scadere;
1990-1999 din nou la 9 ani si cu magnitudine in scadere;
1999-2004 la numai 5 ani si cu magnitudine...in crestere;
2004---????

Ce urmeaza ? Greu de spus.
 
GeoX a spus:
Deci retineti treaba asta:
DE REGULA PENDULARILE NE CATRE SV SUNT MAI PUTIN AGRESIVE, MAI PUTIN PERICULOASE, DECAT CELE CARE SE PETREC INVERS, DE LA SV SPRE NE.
Mai putin periculoase pentru Muntenia si Bucuresti, caci pentru Sudul Moldovei si Estul Transilvaniei sau dovedit chiar foarte agresive si periculoase succesiunile NE catre SV...


GeoX a spus:
Deci:
1977-1986 la 9 ani si cu magnitudine in scadere;
1986-1990 la numai 4 ani si cu magnitudine tot in scadere;
1990-1999 din nou la 9 ani si cu magnitudine in scadere;
1999-2004 la numai 5 ani si cu magnitudine...in crestere;
2004---????

Ce urmeaza ? Greu de spus.
Cred ca nu e atat de greu de spus ce anume urmeaza, cam toti de aici intuim cum se va termina "baletul", ci cand anume exact si cu ce costuri umane...
 
Arhi Tect...poate ai dreptate, dar nu cred ca putem privi acest "balet" doar din punct de vedere fatalist... Poate se incheie cu un cutremur de 5...5.5...6...chiar 7. Dar cred ca ne hazardam sa vorbim neaparat de pierderi de vieti... Am mai avut cutremure de 6... Ei si? Vin si pleaca! Duca-s-ar pe pustiu.
Desigur daca vorbim de 7...7.4 e altceva. Dar eu nu cred ca vom avea curand asa un seism de mare. Si chiar de va fi la un moment dat...oare pe cati ne va prinde cu mobila ancorata in pereti? Ei...iata victime! Mai credibil este ca iti vine lemnul masiv in cap...decat tavanul! Totusi desi dupa revolutie s-a furat ca in codru de pe santiere...la noi se lucreaza puuuutin mai bine decat in Turcia (de ex.).

P.S. eu nu am mobila ancorata! Rusine mie...:)
 
stef30 a spus:
[...]
P.S. eu nu am mobila ancorata! Rusine mie...:)
Mobila o poti ancora de pereti, dar peretii de ce ii mai ancorezi...?:ack:
Statistic vorbind, victimele Vrancei sunt 99% de la betoane si zidarii prabusite (>6.9), apoi de la bucati de fatada sau tigle cazute pe trotuar (>6.3). Restul e parfum.
Mai mult de 40 de ani fara 7 sau 7+ nu prea s-au vazut, in general se succed in intervalul de 18-36 ani, asa ca vreau sa cred ca nu sunt fatalist, ci doar ca accept sa pun rationamentele matematice inaintea autoamagirilor confortabile. Nu este insa nimic sigur. Chiar si trecutul e greu de aflat, darmite viitorul...

PS.
Tocmai gandirea "nefatalista" din anii 50-60, care statuta ca in Romania cutremurele catastrofale se produc DOAR o data pe secol (luand ca referinta perioada de exceptie 1838-1940) a dus la situatia complet nasoala in care ne aflam cu blocurile socialiste, care pana in 1963 nu au avut deloc parte de proiectare antiseismica si pana in 1977 doar de o bruma de proiectare, total puerila si insuficienta. Intre timp, acestea mai sunt si pline de micro- sau macro-fisuri dobandite in 77, 86, 90... si mai ales pline de modificari haotice si periculoase facute dupa 1990.
 
Back
Sus