• Bine ati venit! Acesta este noul server al forumului Cutremur.net!

Perspective seismice pentru 2015 si anii urmatori

Raman la "impresia" mea de nespecialist, ca Vrancea este in primul rand un mecanism de eliberare a unei energii potentiale uriase, data de propria greutate a blocului litosferic aflat intr-o pozitie de echilibru (foarte) instabil si intr-un grad de fracturare foarte ridicat si complex. Ce vine din afara nu schimba fundamental "ritmul" in care toarce Vrancea, ci doar grabeste uneori evolutiile. Acum, judecand fizic, incep sa nu mai cred ca ar putea fi si intarziate aceste evolutii de ceva venit din exterior. Orice ar fi acel ceva, el nu poate trage inapoi blocul paleosubdus, nici ca pozitie si nici ca grad de fracturare. Din cauza asta as pune eventualele "intarzieri" de la ritm exclusiv pe seama unor neomogenitati interne ale acestui bloc, si cu cat intarzierea este mai mare, cu atat este de asteptat ca si ruperea ulterioara sa fie mai mare. As compara fenomenul cu o "opinteala" dupa care se recupereaza cumva timpul pierdut, fie cu mai multe evenimente grupate in lant, fie cu unul devastator, aici cred ca lucrurile se transeaza definitiv abia in primele secunde ale cutremurului deja inceput si nu sunt previzibile decat poate cu cateva ore inainte, maximum cateva zile.

Din aceste motive, reafirm ca magnitudinea ramane caracteristica cea mai putin prognozabila a Vrancei, in timp ce momentele de maxim sunt aproape sigure, fiind in legatura cu ansamblul gravitational Pamant - Luna, asa cum arata si real32. De ce raspunde atat de bine Vrancea mareelor terestre? Pai probabil tocmai fiindca energia potentiala acumulata este in preaplin si nu are nevoie de nimic venit din lateral ca sa se elibereze.

Aici intrevad eu si potentialul risc major pentru Romania, si anume faptul ca oricand, un cutremur odata inceput, poate sa se duca la magnitudini foarte periculoase. Un 5,5+ ar putea declansa in secunda urmatoare un 7,5, sau poate peste o saptamana, sau o luna. In cazul unui mecanism de miscare pe o falie, magnitudinile sunt limitate fizic de sectorul care poate fi rupt si de viteza placilor, dar in cazul unui mecanism in principal gravitational cum avem noi, ma tem ca nu exista un orizont previzibil de magnitudini-limita. Totul pare a depinde de cum evolueaza in cascada fenomenul insusi al ruperii in timp real, cate fisuri devin active, ce directie au ele si ce zone mai tari se impotrivesc ruperii. Un fel de loterie extrem de riscanta ca predictie in ce priveste magnitudinea, dar surprinzator de previzibila ca perioade de crestere a activitatii. De aceea insist a crede ca doar in zilele de dinaintea producerii evenimentului am avea eventual posibilitatea de a face constatari care sa permita o prognoza, e drept pe termen foarte scurt. Dar nu vad cine ar fi interesat sa faca aceasta prognoza accesibila populatiei.
 
Daca lista pe care ma uit e precisa, intre 1838 si 1893 (55 de ani), nu a fost niciun cutremur peste 7.
De asemenea, in primul deceniu al sec. XX, au fost 5 cutremure (2 peste 7.0), in al doilea deceniu tot 5 cutremure, toate peste 6.0 (repet, daca lista e corecta).

Acum in ultimii 25 de ani am avut doar un cutremur de 6.

Cred ca datele pe care le avem, cateva sute de ani, nu reprezinta nimic, e prea putin sa facem statistici, si poate chiar daca am avea serii de date pe zeci de mii de ani, tot nu ne-am putea baza exclusiv pe statistica.

Parerea unui novice.
 
@Arhi Tect, Si eu merg pe ideea ca seismicitatea zonei Vrancea tinde spre un 70% de factorul intern, apoi de cel extern. Dar acest 30% conteaza destul de mult si tine de acest mecanism, la fel cum luna poate sa fie factorul declansator. De ce cred acest lucru, pai pentru ca dupa o activitate seismica intensa de decrosare in zonele sensibile pentru noi, Vrancea nu raspunde neaparat, iar cand o face se intampla fie dupa 1 an, fie dupa 10, sau mai multi ani, asa cum am vazut si pe graficul postat aici pe forum.
O mai buna legatura este intre Vrancea (Buzau) si Fagaras. Aici chiar foarte bine se observa "comunicarea" dintre cele doua zone seismice.
 
Un alt lucru care vad ca este total ignorat in aprecierea amenintarilor reale este faptul ca, spre deosebire de alte riscuri naturale care s-au redus ca urmare a dezvoltarilor tehnologice din ultimii 150 de ani (de ex. riscurile meteo, de sanatate), cel seismic a crescut exponential, si in mod paradoxal tocmai din cauza dezvoltarii tehnologice (care a permis cvasigeneralizarea constructiilor multietajate).

Dupa cum se stie, a existat un secol XVIII care ne-a lasat un buzoian catastrofal in 1738, un cutremur (foarte) puternic in 1890 si, la numai cativa ani, cel mai grav eveniment cunoscut istoric - 1802, resimtit de zeci de ori mai puternic ca 1977. Asta vine in sprijinul ipotezei ca magnitudinea nu este limitata in vreun fel din exterior si ca influenta exterioara doar adauga tensiuni, nu si anuleaza tensiuni oricum scadente.

Dar, 1802 a avut victime foarte putine. Sigur ca a contat mult si faptul ca s-a produs la pranz, dar definitorie a fost predominanta absoluta a cladirilor de locuit cu regim de inaltime doar pe parter. Acestea, chiar daca s-au daramat in final, au lasat ragazul vital necesar pentru evacuare. Nu stiu daca pe teritoriul actual al Romaniei existau la 1802 mai mult de 1% locuinte etajate, si astea fiind in mod cert doar cu maxim un etaj, in special in Ardeal si Banat, datorita influentelor apusene si aglomeratiei din orasele inconjurate de ziduri de aparare. Ce avem acum insa este exact rasturnarea acelei situatii, in care probabil mai exista doar 1% locuinte pe parter, vreo 15-20% cu parter si un etaj si in rest zeci de mii de blocuri cu regim mediu teoretic undeva la 5-7 etaje, in functie de oras. Mai grav este insa faptul ca regimul de peste 7 etaje il avem din pacate intr-o proportie mult prea insemnata, cand de fapt asa ceva nu ar fi trebuit sa existe deloc in apropierea unei zone seismogene precum Vrancea.

Nu neg capacitatea inginereasca de a crea structuri antiseismice si pentru mai mult de 7 etaje, dar reamintesc ca aceasta a fost inexistenta la noi pana in 1963, foarte palida pana in 1977 si in mare parte nesatifacatoare pana in 1992. Marile costuri de executie impiedica si azi (pentru functiunea de locuire) aplicarea unor coeficienti de siguranta acoperitori. Si asta nu numai la noi ci pretutindeni pe pamant. O locuinta la bloc nu poate fi decat ieftina, omul cu bani multi nu o va prefera nicaieri, indiferent de frumusetea sau de siguranta oferita, decat daca nu are alternativa. Nu poti sa faci blocuri de locuit inalte si sigure, dar in acelasi timp ieftine; este doar o utopie acreditata de regimul ceausist in anii 80 si din pacate inca vanturata, acum insa spre folosul afacerilor imobiliare. Romania are cel mai mare risc seismic dintre toate statele est-europene foste comuniste, dar in acelasi timp si cea mai mare proportie de cladiri de locuit cu mai mult de 2-3 etaje. O combinatie total nefericita, care face ca magnitudini chiar mult mai blande decat cele din 1734, 1802, 1940 si 1977 sa aiba potential distructiv deloc neglijabil. Si totusi continuam sa construim blocuri, profitand de ignoranta sau lipsa de alternative a beneficiarului final.
 
Revenind la perspective, eu astept cu mare interes urmatorul cutremur subcrustal de magnitudine 5,5+, cu accent pe localizarea epicentrului si adancimea focarului.
 
Legat de cutremurele din 20 august 1973 si 1 octombrie 1976, sa stiti ca ele nu au fost de 6 pe scara Richter, nici pomeneala. Eu am discutat in multe randuri cu ai mei, prima oara imediat dupa cutremurul din 1986, si mi-au zis ca in anii care au precedat cutremurul din 1977 au fost doar cutremure usoare, cat sa zdrangane usor geamurile si sa trepideze podeaua, nici pomeneala de 6,0 pe scara Richter. In realitate, evenimentele din 1973 si 1976 au avut magnitudini MGR de cel mult 5,5-5,7. Intensitatile lor la BUCURESTI au fost de cel mult IV-V, V grade pe scara Mercalli, nici vorba de ceva ca in 2004, deci intensitate VI sau mai mare. Deci cutremurele din 1973 si 1976 in nici un caz nu au fost de marimea celui din 27 octombrie 2004. Mai degraba ca cele din 2005, 2009, 2013 asa.
 
Asta nu inseamna ca nu poate sa vina un 6+ anul asta sau in anii urmatori, sa zicem in 3-5 ani de acum incolo; dimpotriva. Dar ideea e ca multe dintre cutremurele de dinainte de 1977 date cu Mw 6,0 au fost de fapt supraevaluate, date cu niste valori mai generice asa din cauza calitatii reduse a inregistrarilor sau lipsei acestora.
 
Perioada post-1990, cu un singur cutremur de magnitudine 6, nu e deloc anormala pentru Vrancea, si spun asta luand in considerare nu doar perioada de activitate intensa dintre 1977-1990, cu nu mai putin de 3 cutremure de magnitudini MGR peste 6,5 in numai 13 ani!!! Perioada 1946-1976 a fost, de asemenea, una de calm relativ, in care nu am avut decat un singur cutremur de magnitudine MGR=6,0 la 29 mai 1948. Iata deci 31 de ani fara cutremure de 6,5+ si cu un singur cutremur de 6,0. Deci ultimii 25 de ani nu reprezinta o premiera, un caz de exceptie, dimpotriva. Nu e un interval nici macar excesiv de lung. Nimeni nu poate sa stie cat va mai dura, se poate intrerupe, fireste, in acest an, dupa cum mai poate tine inca niste ani. Nu se poate spune ceva concludent deocamdata. Oricum, corect ar fi sa se ia in considerare si cutremurele din 1986 si 1990, nu doar pe cel din 1977.
 
GeoX a spus:
Deci cutremurele din 1973 si 1976 in nici un caz nu au fost de marimea celui din 27 octombrie 2004. Mai degraba ca cele din 2005, 2009, 2013 asa.
Click pentru a extinde...
Imi aduc aminte foarte bine de ambele cutremure, le-am prins fiind in casa si au fost primele cutremure din viata mea pe care le-am simtit foarte bine. Cel din 1973 a fost dupa-amiaza si a avut un soc cu acceleratie destul de mare, o zdruncinatura serioasa si nicidecum leganata, dar scurt si in nici un caz la nivelul din 2004, as zice mai degraba ceva pe la 5,5. Cel din 1976 a fost seara si a avut clar doua socuri, maxim 5,8 zic eu. Interesant este ca de la parintii mei stiam prin 1975-1976, deci mai inainte de acel cutremur, ca lumea incepuse sa discute subiecte de genul "ce se va intampla cu blocurile inalte daca va fi un cutremur ca si cel din 40". Era un subiect care revenise in actualitate, cel putin in anumite cercuri de discutie. In plus, de la Radio Europa Libera se aflase tot in 1976 ca niste seismologi din America au avertizat Statul Roman ca este posibil sa se confrunte in perioada urmatoare cu un cutremur major. Toate acestea nu sunt legende sau speculatii, am trait acele momente.
 
Pai asta ziceam si eu, cele 2 cutremure au avut la Bucuresti intensitati de maxim V grade. Cel din 1973 a fost mai sus, la 73 km adancime, iar cel din 1976 mai adanc, la 146 km adancime. E adevarat ca a fost o pauza relativ lunga intre 1966 si 1973 fara astfel de cutremure de 5,5+. Cutremurul din 20 august 1973 a intrerupt pauza instalata dupa 1966 pentru cutremure de peste 5-5,5 grade.
 
Sunt ceva sanse ca urmatorul cutremur vrancean moderat, cu magnitudinea ML = 5,0+ sau chiar cu ML = 5,5-5,7 sa se produca undeva pe langa PIETRELE INSIRATE, la o adancime foarte mare, de 140-150 km; ar putea sa fie un cutremur de tipul celui din 14 mai 2005.
 
De 10 ani Vrancea nu a mai dat un cutremur moderat cu focar la foarte mare adancime, deci mai jos de pragul h = 140 km. Eu cred in continuare ca primul cutremur moderat (ML=5,5+), indiferent cand se va produce el, va avea loc la foarte mare adancime (140-160 km) iar epicentrul va fi plasat pe linia vestica, undeva pe centru-vest asa. Aceasta ar fi un cutremur tipic pentru Vrancea, iar eu cred ca e cazul sa ne mai asteptam si la chestii tipice de la Vrancea, nu doar la atipice. Ca atunci de ce mai sunt tipice cutremurele de la 140-150 km, nu ?
 
Deci, subcrustalele de 5,5+ din 2005 incoace au evoluat asa:

2005 5,5 148 km PIETRELE INSIRATE
2009 5,7 110 km NEREJU
2013 5,5 134 km NEREJU-PIETRELE INSIRATE

Eu zic ca trebuie sa vina un cutremur foarte adanc, mai spre 150 km adancime, si cu manifestari mai atenuate fata de cel din 2013, cu o anumita uniformitate a a ariei macroseismice si alungire a izoseistelor mai degraba spre Iasi-Chisinau.
 
Mai atenuate decat cel din 2013 la aceeasi magnitudine...daca e mai mare, poate sa fie si la 170 ca tot va fi rau(ma gandesc la ceva gen 6,5+).

Apropo Geo, un cutremur foarte adanc 160+, cu o magnitudine foarte mare gen 1940 e simtit(efecte) mai slab decat cel din 1977? E o pura curiozitate...
 
Depinde de directivitate, conteaza si asta. In 1977 intensitatea la FOCSANI a fost mai mica decat la BUCURESTI, si asta spune multe.
 
Vorbesc in general, lasand deoparte directivitatea, ma gandesc, ca energia se imparte la mult mai multi km patrati...
 
In principiu, cu cat e mai adanc, cu cat e mai atenuat, dar conteaza si diferenta de magnitudine. Oricum nu poti face abstractie de directivitate, nu e acelasi lucru FOCSANI cu BUCURESTI. Intensitatea oricum scade, mai repede sau mai incet, cu cresterea distantei, deci oricum nu e peste tot la fel. Dar conteaza directivitatea, chiar foarte mult.
 
Ma gandeam ca la un cutremur gen 1940(ca asta e asteptat de adancime, nu cel in genul '77) nu conteaza foarte mult distanta/directivitatea...ce conteaza ca e Bucuresti, Focsani sau Iasi...la atata energie, ca esti la 20 km, la 100 sau 300 de epicentru e tot aia, la un cutremur extrem de puternic si de adanc(ca cel din '40). Poate ma insel...
La unul mai putin adanc, ca cel din '77 posibil sa conteze foarte mult directivitatea...cel putin asa le vad eu.
 
Directivitatea este unul dintre aspectele care caracterizeaza efectele seismelor vrancene, mai bine zis orientarea acestora. E o caracteristica ce diferentiaza cutremurele cu epicentrele la NE, respectiv SV, si intre diferitele paliere de adancime. Conteaza mult. Efectele de directivitate s-au observat la toate tipurile de cutremure vrancene subcrustale. Oricum exista si o atenuare inerenta a intensitatii, care variaza in functie de caracteristicile cutremurului respectiv, dar si de alti factori.
Efectele de directivitate s-au observat si in 1908, si in 1940, si in 1977, si in 1986, si in 1990. Deci...e ceva important.
 
La cutremurul din 1986 s-au observat clar efectele diferentiate din cauza directivitatii, efecte mai intense spre Iasi, Chisinau, sudul Basarabiei, Focsani, si mai slabe spre Bucuresti, restul Munteniei, Oltenia...Deci e incorect sa spui ca directivitatea conteaza doar la cutremur de tip 1977.
 
Trebuie să te autentifici sau să te înregistrezi pentru a răspunde aici.
Back
Sus