• Bine ati venit! Acesta este noul server al forumului Cutremur.net!

Preziceri, prezicatori si predictii

Multa lume e tentata sa creada ca daca nu a fost cutremur in perioada 2006-2008, inseamna ca gata am scapat. Nu e chiar asa, si sunt convins ca Vrancioaia va demonstra cu varf si indesat acest lucru.
Daca in unele secole primul seism major a avut loc in primul deceniu (1701, 1802, 1908), in alte secole primul cutremur a intarziat in al doilea deceniu (1411, 1516, 1620). Secolul al XVII-lea a fost mai deosebit, fiindca au fost 2 cutremure importante la inceput de secol, in 1605 si cel mai puternic in 1620.
 
Orice ar zice unii si altii,sorine,in acest secol vom avea 2-3 seisme de peste 7 grade(prin anii 2010-2015,2040-2050 si 2080-2085)si alte 2-3 seisme de cam 6,7-7,0 grade.Cat despre prezicerea viitorului cutr. din zona Vrancea raman la aceeasi parere.
 
Asa zic si eu, rares. Toate cataloagele pe care le-am consultat (nu doar cele ale INFP, dar si ale altor institute seismologice, straine, cu date pentru seisme romanesti), plus ceea ce s-a mai publicat in reviste de geofizica sub egida Academiei etc., reiese ca secol de secol, in Vrancea se produc cam 5 seisme cu magnitudinea egala sau mai mare decat 6,7 pe scara Richter, dintre care 2 sau 3 de magnitudine 7-7 si ceva pe scara Richter. Asemenea seisme apar, cu predilectie, in primii 10-20 de ani din secol (1411, 1516, 1605, 1620, 1701, 1802, 1908), in jurul anilor 30-46 (1446, 1545, 1637, 1738, 1740, 1829, 1838, 1940) si la sfarsit de secol, anii 70-90 (1471, 1571, 1590, 1681, 1790, 1868, 1893, 1894, 1977, 1986, 1990). Prin urmare, sunt toate sansele ca si secolul 21 sa urmeze aceeasi \"evolutie\".
 
Pana la urma, toate prognozele pe termen lung pentru viitoarele cutremure vrancene se bazeaza tot pe statistica, pe datele privind cutremure istorice. Oricum, cataloagele de cutremure romanesti sunt destul de bogate pentru evenimente din ultimii 1000 de ani, fiind mai complete pentru seisme de intensitate minim VIII (magnitudine cel putin 6,7) incepand din 1400 (deci ultimii 600 de ani). Din aceste cataloage, s-ar desprinde urmatoarea situatie, foarte interesanta:

CUTREMURE DE INCEPUT DE SECOL (anii 1-10, 11-20)
1411 M ~ 7,0-7,2
1516 M ~ 7,4
1605 M ~ 6,9 1620 M ~ 7,3-7,4
1701 M ~ 7,0
1802 M ~ 7,7
1908 M = 6,8

CUTREMURE DE LA MIJLOC DE SECOL (anii 30-50)
1446 M ~ 7,3
1545 M ~ 7,0
1637 M ~ 6,8
1738 M ~ 7,5 1740 M ~ 6,8
1829 M ~ 7,0 1838 M ~ 7,3
1940 M = 7,4

CUTREMURE DE LA SFARSIT DE SECOL (anii 70-90)
1471 M ~ 7,5 1473 M ~ 6,8
1571 M ~ 6,8 1590 M ~ 7,2 1595 M ~ 6,7
1681 M ~ 7,3-7,4
1790 M ~ 6,9-7,0
1868 M ~ 6,7 1893 M ~ 6,7 1894 M ~ 6,9
1977 M = 7,2 1986 M = 7,0 1990 M = 6,7
 
Ce e interesant e faptul ca in 13 ani s-au produs 3 cutremure de peste 6,7 grade pe scara Richter( intre anii 1977-1990) iar din catalogul tau reiese ca nu a mai existat in 600 de ani o astfel de situatie.Ar mai fi o situatie asemanatoare la finalul secolului al xix-lea cand in 26 de ani s-au produs tot 3 cutremure cu diferenta ca magnitudinile au fost mai mici.In orice caz acest catalog trebuie analizat in continuare si poate gasim o regula in ceea ce priveste succesiunea seismelor vrancene majore.
 
Trebuie tinut cont si de adancimile la care s-au produs aceste cutremure. Din acest punct de vedere, exista o diferenta importanta intre situatia de la sfarsitul secolului XIX-inceputul secolului XX si cea de la sfarsitul secolului XX. Dintre cele 4 cutremure importante produse in intervalul 1868-1908 (in speta, evenimentele din 1868,1893, 1894, 1908), 3 cutremure s-au produs la mare adancime (125-150 km), si numai un singur cutremur, cel din 17 august 1893, s-a produs la 80-100 km. Ma refer la seismele cu magnitudinea egala sau mai mare de 6,7 grade. Dintre cele 3 cutremure produse in perioada 1977-1990, doua s-au produs la 80-100 km, si doar seismul din 1986 s-a produs in sectorul care acumuleaza, de regula, tensiunile cele mai mari (125-150 km). Practic, dupa anul 1986, sectorul cuprins intre 120-160 km a ramas oarecum \"blocat\", fara evenimente mai mari de 5,7 grade pe scara Richter, in timp ce partea de sus a blocului litosferic (80-110 km) s-a mai descarcat in 1990 si in 2004 (cutremur de energie medie, M = 6,0).
 
Sa luam, de exemplu, cutremurul din 13 noiembrie 1868. A fost un cutremur vrancean cu arie macroseismica larga, resimtit intens in toata Moldova, Dobrogea, in Muntenia si Oltenia, in cea mai mare parte a Transilvaniei, in Ucraina pana la Odessa, in Bulgaria. Intensitatea maxima a fost de aproximativ VIII pe scara Mercalli, dar in Muntenia si mai ales la Bucuresti nu a produs pagube mari. Avand in vedere aceste aspecte, se pare ca acest cutremur s-a produs la o foarte mare adancime, de cel putin 150 km !!! De asemenea, este creditat cu o magnitudine Ms = 6,7+/-0,1. A fost urmat si de un cutremur-pereche, 2 saptamani mai tarziu, la 27 noiembrie 1868, mai slab si fara pagube materiale (magnitudine probabil 6,2 si intensitate maxima VII).
Cutremurul din 17 august 1893, de magnitudine 6,7, a fost simtit mai intens in estul Munteniei, si s-a produs se pare la o adancime de 80-100 km.
La 31 august 1894 s-a produs un cutremur vrancean de 6,9 grade pe scara Richter, la 130 km adancime, care a avut efecte mai severe in Moldova; s-au format crapaturi in pamant pe malurile Prutului, si in unele zone malurile Prutului s-au prabusit pe distante de sute de metri !!! La Galati, usile de la dulapuri si intrarile in case se deschideau singure !!! La Bucuresti, au fost avariate unele locuinte mai subrede.
Cutremurul din 6 octombrie 1908, de magnitudine 6,8 si cu adancimea focala 125 km, a avut, de asemenea, o arie macroseismica larga, fiind resimtit relativ puternic de la Dorohoi pana la Drobeta Turnu Severin; a avut accentuari de intensitate (gradul VIII) cu deosebire la Roman, Adjud, Ramnicu Sarat si Ploiesti. Seismul s-a manifestat prin 3 randuri de zguduiri consecutive, desfasurate in interval de circa 2 minute ! Clopotele turlelor bisericilor se miscau prelungit, sporind panica oamenilor; cutremurul a fost insotit de zgomote puternice.

Iata deci ca dintre cele 4 seisme produse in perioada 1868-1908, 3 au avut loc la foarte mare adancime (125-150 km), si numai unul singur la 80-100 km. In schimb, in prezent sectorul 125-150 km este oarecum \"blocat\", stare care s-a mentinut dupa cutremurul din 1986.
 
Sa nu uitam ca tot in aceeasi perioada (1868-1908), s-au produs si multe cutremure de magnitudine mai mica (6-6,5 pe scara Richter) in zona cea mai adanca a blocului litosferic (120-160 km); or, acest lucru a contribuit la descarcarea progresiva a acestui sector, care in general acumuleaza tensiunile cele mai mari; consecinta acestui fapt a constat in \"intarzierea\" urmatorului cutremur vrancean catastrofal pana in anul 1940. Din pacate, in ultimii 30 de ani, nu au existat descarcari consecutive, in afara cutremurului din 1986. Acesta este unul dintre argumentele serioase care sustin ideea ca viitorul cutremur puternic se va produce undeva la 125-150 km adancime.
 
Legat de predictii si previziuni, trebuie totusi facuta o observatie.
Si anume, sunt 3 categorii de previziuni/prognoze seismice:
-pe termen lung (intre 1 si n ani, sa zicem 1-5 ani sau 1-10 ani): de regula, pe baze statistice;
-pe termen mediu (intre o luna si 1 an): de regula, prin analiza unor anomalii seismice cu durata de ordinul lunilor;
-pe termen scurt si iminent (sub o luna pana la zile, ore): precursori de termen scurt, anomalii geofizice, comportament neobisnuit al animalelor (ore, minute).
 
Pentru urmatorul cutremur vrancean puternic, se apreciaza ca se va produce la o adancime de 125-150 km, dar nu e sigur unde anume va avea loc cedarea.
Succesiunea adancimilor cutremurelor importante din ultimii 200 de ani ar fi urmatoarea:

1802 125 km
1829 150 km
1838 100 km
1868 150 km
1893 100 km
1894 130 km
1908 125 km
1940 150 km
1977 95 km
1986 132 km
1990 91 km

Previziunile actuale privind urmatorul cutremur sugereaza ruptura la 150 km sau ruptura la 125 km. Sunt argumente pro si contra ambelor variante.
 
In orice caz, afirmatia ca un cutremur vrancean de magnitudine 7 revine la 32 de ani nu are nici un fundament, este chiar falsa, e o minciuna. Succesiunea cutremurelor din ultimii 200 de ani demonstreaza cu prisosinta acest lucru. In ultimii 200 de ani s-au produs chiar 11 seisme vrancene de magnitudine mai mare de 6,5-6,7 pe scara Richter si intensitatea de aproape VIII sau mai mare, si anume: 1802, 1829, 1838, 1868, 1893, 1894, 1908, 1940, 1977, 1986, 1990. Asa ca fas-ul e limpede ca lumina zilei. Vedeti voi vreun interval egal intre 2 seisme consecutive ? Eu nu vad, poate oi fi eu chior si port ochelari, ce e drept, dar nu vad 32 de ani de fiecare data. Plus ca 2 evenimente consecutive nu au aceeasi magnitudine si nu se produc la aceleasi adancimi. Dar astea sunt \"detalii\", fineturi prea mari pentru persoane mai superficiale asa, care se reped sa vorbeasca de ciclicitate fara sa stie despre ce e vorba. Ciclicitate inseamna interval aproximativ acelasi intre 2 evenimente de magnitudine comparabila. Or, nu e adevarat !
Asa ca prezicerile bazate pe \"32\" nu ar trebui considerate in acest spirit, ci doar in ideea de pregatire a populatiei, pentru ca este sigur ca in urmatorii maxim 5-10 ani vom avea cel putin un cutremur vrancean cu magnitudinea egala sau mai mare de 6,7 grade pe scara Richter, si cu intensitatea maxima de cel putin VIII grade pe scara Mercalli. Cutremurul de venit vine el, sa fim constienti de acest lucru. Nu stim cat de mare, iarasi sunt discutii in ceea ce priveste adancimea (daca va fi la 125 km sau la 150 km), dar astea, cum spuneam, sunt detalii de ordin stiintific.
Inchei cu un citat din Dumitru Enescu, geofizician, fost director general al INFP:\"Cutremurul vine cand vrea el, nu cand credem si zicem noi\"....:harhar:
 
Cred ca aici este locul sa lamurim niste aspecte. Fiindca adesea se face o confuzie intre notiunea de AVERTIZARE SEISMICA si cea de PREDICTIE SEISMICA. Au vazut si eu unele materiale de presa care se refereau la sisteme de predictie seismica din Japonia si Mexic. Gresit. Acelea nu sunt sisteme de PREDICTIE, sunt sisteme de AVERTIZARE SEISMICA.
Care este diferenta intre cele doua ?
AVERTIZAREA SEISMICA se refera la situatia in care fenomenul fizic a inceput deja, ruptura in zona focala este in curs de desfasurare, dar undele seismice generate urmeaza sa soseasca intr-o anumita locatie de interes. Prin urmare, este un fenomen cert, care deja are loc, este in desfasurare, iar sistemul alerteaza respectiva locatie in legatura cu sosirea undelor seismice, care ar urma sa ajunga intr-un numar de secunde, poate chiar 1-2 minute, in functie de distanta dintre respectiva locatie si sursa seismica. Un astfel de sistem este adecvat pentru locatii critice situate la o anumita distanta fata de epicentru, si de regula pentru seisme cu focare ceva mai adanci, de regula peste 50-60 km. Sisteme de avertizare exista in Japonia, Mexic si Romania (pentru Bucuresti). Pentru cutremure crustale, de foarte mica adancime, este practic imposibil, nerealist sa se realizeze sisteme de avertizare, din 2 motive: unu, zonele care ar trebui avertizate ar fi regiunile situate in apropierea epicentrului, nu zonele mai indepartate, deoarece intensitatea acestor cutremure scade repede cu cresterea distantei, si ele devin mai putin periculoase pentru locatii situate la zeci sau sute de km de epicentru; doi, in cazul unei locatii din zona epicentrala, avand in vedere ca diferenta dintre unda P si unda S este extrem de mica (1-2 secunde), nu se justifica crearea unui sistem de avertizare, deoarece atunci cand se receptioneaza unda P, deja e tarziu pentru a se mai lua decizii critice. Repet, in Japonia si in Mexic se realizeaza AVERTIZARE SEISMICA. Japonezii nu fac predictie seismica.
PREDICTIA presupune ca fenomenul nu a avut loc, este o referire la viitor, la ceva care s-ar putea intampla intr-o perioada viitoare, nu la un fenomen in desfasurare. De fapt, nici nu exista un sistem de predictie seismica, ceva concret care sa fi dat si rezultate, in mod sistematic, in aceeasi zona, si care sa dea rezultate pozitive pentru fiecare seism din respectiva zona. Predictia seismica ramane la stadiul de ipoteza stiintifica, de teorie.
 
Predictia seismica ramane la stadiul de ipoteza stiintifica, de teorie.
Click pentru a extinde...

Si speranta ca intr-un viitor mai apropiat sau indepartat predictia seismica pe baze stiintifice se va putea realiza cu o probabilitate suficienta pentru a fi utila.

Pentru ca altfel nu vad motivul pentru care se pompeaza atatia bani in atatea institute de seismologie. Doar pentru a afla cine a mai facut un experiment atomic? Sau doar pentru a cunoaste cate grade a avut cutremurul care a trecut?

Se elaboreaza modele, se strang date, si se spera ca pe viitor odata cu evolutia tehnologica se va putea face predictie seismica.

Asa cum si vremea este anuntata ca \"timp probabil\" asa si cutremurele ar trebui ca pe viitor sa poata fi anuntate ca si \"cutremure probabile\". Interesant este ca in Japonia institutul care se ocupa de cutremure se ocupa si cu starea vremii. (sau cel putin asa spunea la TV).

Asa cum la vreme cu cat sunt mai multe date (colectate de satelitii meteo, statii locale automatizate), si cu cat computerele sunt mai performante, predictia meteo poate fi mai precisa. Cu cat ai mai multe date colectate si putere de calcul mai mare poti face prognoza meteo mai precisa.

Ma gandesc ca acelasi lucru se poate face si la cutremure: Date mai multe colectate, putere de calcul mai mare, modele cat mai precise, si nu cred ca nu se va putea face predictie seismica... dar usor de zis, greu de facut. Cineva spunea ca am ajuns la Luna, la planete, dar cativa zeci de km in pamant n-am ajuns, adica tocmai acolo de unde ar trebui colectate datele necesare unei predictii seismice pe baze stiintifice.

Iar firmele de asigurari ar fi primele care ar fi interesate de predictii seismice stiintifice.

In concluzie sper ca pe viitor sa se poata face predictii seismice pe baze stiintifice, si raman cu speranta ca in prezent cercetatorii de la institutele seismice din lume nu se ocupa doar cu colectare de date, si nu au doar o munca de rutina ci fac si cercetare reala.
 
Dupa cutremurul din 1995, japonezii si-au pus problema renuntatii la ideea de predictie seismica, pe care au ajuns sa o considere teorie pura.
Avand in vedere ca nici o zona seismica nu seamana una cu cealalta, si ca in cadrul aceleiasi zone seismice se pot manifesta anomalii diferite de la un cutremur major la altul, anomalii greu de interpretat (mai ales in cazul seismelor de mare adancime), sunt sceptic ca problema predictiei seismice va fi rezolvata, cel putin nu foarte curand.
 
Buna seara,
Cum vi s-a parut sistemul de predictie al IRSA, atunci cand era public? Am inteles ca o anumita perioada incepand din 2005 predictiile lor erau publicate pe site.
 
Daca se renunta si la ideea de a face predictie seismica atunci chiar ca nu se va putea face acest lucru niciodata.

Asta e parerea mea.
 
Daca se renunta si la ideea de a face predictie seismica atunci chiar ca nu se va putea face acest lucru niciodata.

Asta e parerea mea.
Click pentru a extinde...

De acord cu tine. In situatia asta, ce sens ar mai avea cercetarea stiinfica? Chiar daca predictia nu poate fi facuta cu probabilitate considerabila, atunci cand e vorba de un eveniment major cred ca se poate accepta o marja de eroare. Eu una prefer sa fiu prevenita degeaba de 9 ori, daca a 10-a este pe bune:)
Si eu, care asteptam cu atata interes ca IRSA sa faca din nou publice predictiile...
 
Din pacate INFP a incheiat un contract de colaborare cu IRSA iar unul din termenii contractului a fost ca IRSA sa nu mai faca publice predictiile. Ii multumim din suflet inca o data INFP-ului pentru grija pe care o are fata de psihicul sensibilos al populatiei! :):smile::harhar::))

P.S. Alex + INFP = LOVE :))
 
Institutele seismologice din lume nu fac, evident, doar colectare de date doar pentru a le strange. Fac si cercetari de predictie, dar la stadiul actual nu au putut furniza rezultate concrete, in sensul ca nu exista numeroase cazuri de cutremure majore prevazute in timp util, si care sa fi fost anuntate populatiei inainte de producere. Au existat multe esecuri, alarme false etc. Chinezii au reusit sa prevada un cutremur major in anul 1975 (provincia Haicheng) coroborand anomalii geofizice si seismice locale-regionale cu reactia animalelor. Ei au un sistem foarte organizat de monitorizare a comportamentului animalelor, sistem in care sunt mobilizati si antrenati inclusiv elevii din scoli, parintiii acestora, tarani in regiuni rurale etc. Se trimit raportari periodice la comandamente regionale. Se apreciaza totusi ca daca nu existau acele reactii clare ale animalelor inainte de seismul major din 4 februarie 1975, in ciuda detectarii unor anomalii geofizice si a aparitiei unor pre-socuri seismice, nu se dadea alarma si nu se hotara evacuarea populatiei din orasul cel mai important din provincia Haicheng-Liaoning. Acesta a fost singurul caz de cutremur major prevazut in toata lumea. Restul au fost doar ipoteze stiintifice, teorii, dar fara o formulare clara a predictiei si fara consecinte practice notabile.
Legat de cercetarile institutelor seismologice din lume, as mai sublinia ca ei colecteaza date nu doar de dragul de a colecta date, ci pentru a putea construi modele mai bune ale structurii geotectonice in zonele de interes. Ele fac cercetare fundamentala, dar in unele cazuri si cercetare aplicativa.
Sa revenim la Vrancea. Ma tem ca la 120-150 km adancime nu poate ajunge nimeni sa masoare presiunea, asa cum se masoara presiunea atmosferica sau temperatura. Asta e situatia. De aceea, nu cred ca vom putea discuta prea curand despre o predictie reusita a unui cutremur vrancean. Unii iau in considerare modificari anormale ale campului electromagnetic terestru. Dar cum le detecteaza ? Si cum separa semanul util, purtator de informatie relevanta, de zgomot, de variatiile naturale de fond, nelegate de pregatirea unui cutremur ?
Vedeti, sunt o sumedenie de probleme, care fac ca problema predictiei seismice sa nu fie considerata ca fiind aproape rezolvata. Nu se poate spune ca e suficient sa inregistram cu 10 cutremure mai mult decat media lunara, intr-o anumita zona, si sa prevedem un cutremur mare in acea zona. In orice caz, va mai trece mult timp pana cand se vor putea obtine rezultate cat de cat relevante. Si, oricum, nu cu metode comune, ci prin abordari specifice fiecarei zone seismice in parte.
 
Sa nu ziceti ca nu vreau sa se prevada cutremurele. Dar apreciez ca mai devreme de mijlocul acestui secol, sau chiar de sfarsitul secolului, nu vor exista metode convingatoare de predictie, cu rezultante relevante. Eventual, cazuri izolate de seisme anticipate, bazate in buna masura pe comportamentul animalelor. Nu este simplu de descifrat comportamentul blocurilor tectonice, mai ales la adancimi mari. Va rog sa nu imi dati in cap pentru scepticismul afisat, sigur ca imi doresc ca intr-o zi sa beneficiez si eu, ca si voi, de rezultatele extraordinare ale unei predictii reusite. Dar ma tem ca acea zi este inca departe, mult prea departe de viitorul nostru imediat. Asta este situatia.
 
Trebuie să te autentifici sau să te înregistrezi pentru a răspunde aici.
Back
Sus