teodormircea a spus:
Multumesc mult pentru raspuns! Totusi, ca sa pot intelege mai bine, as dori cateva informatii suplimentare (macar pe scurt):
- ce inseamna mai exact diafragme rare/sistem fagure;
- la ce se refera conceptul de "centrare pe verticala";
- ce doriti sa spuneti prin utilizare doar pentru artere majore/proiecte semnificative? (mai exact, de ce?)
- va rog sa detaliati conceptul de stalpi prefabricati/etaj. Inteleg conceptul de stalpi prefabricati in intregime, chiar lucrez intr-o cladire astfel construita (P+6), dar pe etaj....cum se unesc rigid?!?
In rest, ati reusit sa explicati foarte bine si chiar sa "ghiciti" elemente ale constructiei pe care, desi exista, eu nu le-am precizat: pozitionare bulevard important, deschideri mari/spatii la parter, stalpi in forma de cruce.
Inca odata, va multumesc pentru raspunsul detaliat si astept precizarile dvs. la cele de mai sus!
O seara frumoasa!
P.S.- Voi reveni maine cu (,) cateva detalii referitoare la comprtarea seismica a unei astfel de constructii.
1. Imi cer scuze ca am facut involuntar o eroare in mesajul anterior: este vorba de sistem de diafragme rare, numit si "CELULAR" (nu "fagure"). Cel numit "fagure" este de fapt cel cu diafragme dese, la care practic fiecare perete despartitor dintre camere este portant. Cel cu diafragme rare are in general pereti portanti (diafragme din beton armat) doar perimetral apartamentului sau a unei arii anume compusa din mai multe incaperi, in rest fiind stalpi punctuali sau lamelari, acestia din urma simpli sau compusi. Repet, corect se numeste "sistem celular", pentru ca diafragmele rare delimiteaza ca o celula in plan. O varianta a sistemului celular este cea cu nod rigid central, unde diafragmele sunt foarte masive si dispuse doar in nucleul cladirii (in jurul casei scarii), iar pe toate fatadele sunt doar stalpi perimetrali - acest sistem fiind foarte potrivit pentru spatii de birouri.
2. Centrarea pe verticala inseamna ca axul geometric vertical al stalpului sa fie acelasi de la un nivel la altul. In practica, pot fi mari probleme cu respectarea acestui ax, atunci cand se trece de la turnarea unui nivel la altul. Ideal, in tarile civilizate, se face trasare cu instrumente topo la fiecare inceput de nou etaj care se toarna. In Romania n-am vazut niciodata pana in anii 90 asa ceva. O centrare imperfecta duce la structuri inclinate si in consecinta la aparitia unor eforturi de compresiune excentrica, intinderi partiale in stalpi, forfecari in grinzi etc.
3. Pai s-a utilizat sistemul doar in zone de asa-zis lux din capitala pentru ca evident erau niste costuri suplimentare fata de un proiect-tip sau o alta "cale batuta". Dar a existat dorinta de a veni si cu alte raspunsuri la problema combinarii locuintelor de la etaje cu spatiile comerciale de la parter, problema care in perioada 1964-1973 a fost lasata in suspensie, construindu-se atunci mai mult spatii comerciale independente sau in evazare fata de bloc. Probabil dupa cutremurul de la Skopie din 1963, s-au cam evitat o vreme structurile pe stalpi si grinzi. Apoi au revenit, dupa adoptarea filozofiei de "structura in cadre", respectiv aceea care presupune tot stalpi si grinzi, dar cu noduri rigide intre ele, ca o incastrare. Deci e firesc ca un lucru mai costisitor si cu titlu experimental sa fie utilizat doar pe bulevarde importante, unde conteaza foarte mult aspectul arhitectural. Mai existase si dorinta de experimentare, pentru ca noi am avut in acea vreme institute puternice de cercetare in domeniul constructiilor si specialisti cu pregatire de prestigiu la nivel mondial chiar.
4. Stalpii prefabricati se monolitizeaza "in situ", dupa sudarea armaturilor, ca orice alt element prefabricat de structura. Se lasa neturnata cam 1/3 din distanta pana la nod, care se toarna monolit pe santier impreuna cu portiuni din grinzile aferente. In zona imbinarii, prefabricatele sunt prevazute cu dinti in zig-zag, pentru ca aderenta lipiturii sa fie cat mai buna. Exista cam la 1/3 din inaltimea etajului o zona in care eforturile din incovoiere sunt minime in stalp si exact acolo se face "carpitura", tocmai pentru ca riscurile sa fie cat mai mici. Niciodata insa un beton turnat din doua bucati, la interval de timp dupa prima intarire, nu se va comporta ca unul dintr-o bucata turnata in flux continuu. Dar armaturile din otel erau supradimensionate pentru a prelua eventuala lipsa de aderenta a imbinarilor din beton. De fapt, asta o fost problema tuturor blocurilor prefabricate din Romania: se folosea imens de mult otel, din cauza ca imbinarile beton/beton nu pot fi niciodata perfecte. Totusi, s-a platit acest pret, pentru ca permitea termene de executie mult mai scurte si manopera mai putina in aer liber.
Toate cele bune si multumesc si eu pentru receptivitate! Oricand stau la dispozitie cu ceea ce stiu, dar nu le pot sti nici eu pe toate...