Doomy852 a spus:
Siguranta respectarii proiectului si mai ales a materialelor folosite nu o poti avea niciodata decat daca ai fost pe santier in timpul contruirii imobilului si ai supravegheat tot ce misca. [...]
Eu doresc sa aflu cat de sigur este acest bloc dpdv al formei ( L ) , al amplasarii, al structurii tip grinzi si stalpi cu umplutura de BCA, al anului de constructie dpdv al codurilor de proiectare antisesismice.
Aici sunt mai multe aspecte si nu trebuiesc amestecate (ceea ce urmeaza este un raspuns informativ foarte sintetic si departe de a fi o analiza completa):
1. Nivelul de performanta asigurat prin proiect
Din acest punct de vedere, datorita evolutiei in timp a cunostintelor teoretice si a normativelor, blocurile proiectate pana in 1963 sunt in cea mai mare parte total neacoperite ca si risc seismic, cele proiectate dupa 1992 sunt insa foarte bine acoperite. Intre aceste extreme exista toate nuantele, critica fiind mai ales perioada de pana in 1977, si mai ales pentru cladirile mai inalte de 4 etaje sau pentru cele pe stalpi (nelegati rigid in noduri). Depinde insa foarte mult si de cine a fost proiectantul si verificatorul (seriozitate, competenta, buna-credinta), proiectele sunt facute de oameni, nu de zei. Din acest punct de vedere proiectele-tip sunt mai putin susceptibile de vicii ascunse decat proiectele-unicat sau cu modificari.
2. Nivelul de performanta tehnica a executiei
Aici evident sunt fluctuatii mari de la o perioada la alta, de la o regiune la alta si pot exista si surprize unde nu te-ai astepta. Intr-adevar dupa 1990 nu mai exista control eficient din partea statului, dar asta nu inseamna ca automat chiar toata lumea fura. Mai este si problema cu calificarea foarte proasta a fortei de munca de dupa 1990, comparativ cu inainte.
3. Tipul de structura
Nu poti compara mere cu pere, exista foarte multe tipuri de structuri din beton armat utilizate la blocuri, unele dovedindu-se mai potrivite la cutremur (sau la anumite tipuri de cutremure). Intervine aici efectiv nu numai schema statica, dar si raspunsul dinamic complex, un factor critic fiind perioada proprie de vibratie care n-ar trebui sa fie apropiata de cea a seismului. Structurile rigide rezista mai bine la cutremure leganate (cum a fost cel din 77), cele flexibile rezista mai bine la cutremure zgaltaite (cum a fost cel din 86). Discutia despre toate tipurile constructive este foarte ampla si nu isi poate gasi locul aici.
4. Forma in plan si in elevatie a constructiei
Formele cu concavitati, asimetrii si neregularitati genereaza tensiuni mult mai mari in structura in timpul seismului. Poti consolida structura, dar din pacate o forma prost aleasa ramane asa mereu si va crea si cu alte ocazii probleme. Anumite detalii cum ar fi consolele, descarcarile de stalpi in campul grinzilor, stalpii nelegati prin grinzi, elementele verticale foarte subtiri sunt de notorietate in privinta proastei comportari la cutremur si chiar au fost o vreme interzise dupa 1977.
5. Starea reala a constructiei
Aceasta nu poata fi direct dedusa din proiect sau vreun calcul de imbatranire ci se poate estima numai prin expertize extrem de laborioase si de costisitoare. Unele avarii sunt vizibile cu ochiul liber, altele pot fi latente. De asta e neindicat pentru un bloc care a trecut deja prin cel putin un cutremur major sa te pronunti in lipsa unei expertize. Faptele reale nu tin cont de teoriile lui x sau y. De asemenea, nu trebuie uitat ca foarte multe blocuri (inclusiv noi) au suferit modificari structurale grave in ultimii ani, facute de oameni inconstienti - as aminti doar moda de a taia grinzile sau bulbii de bordaj din fatade, pentru a trece deflectoarele minicentralelor termice de apartament prin ele, sau marirea golurilor din diafragme, crearea unor bolti false, inlaturarea completa uneori a diafragmelor dintre incaperi, goluri in plansee pentru scari interioare, grinzi perforate pentru a trece tevi de gaz etc.
6. Amplasamentul concret
Cladirile de pe terenuri dificile de fundare, umede, cu loess-uri, din apropierea faliilor etc vor raspunde intotdeauna mai prost la cutremur, chiar daca fundatiile respecta normativele, pentru ca efectele cutremurului sunt amplificate de aceste terenuri, de multe ori in mod imprevizibil.
7. Comportamentul anterior al constructiei
Daca o constructie a avut un comportament prost la un cutremur (dislocari, fisuri, alte avarii), in mod sigur va avea comportament prost si in continuare.
Deci este total hazardat sa se pronunte cineva ca "blocul X e bun" si "blocul Y nu e bun", mai inainte de a lua in considerare la modul cel mai serios foarte multe aspecte. Totusi, pentru toate cladirile inalte de dinainte de 1977 riscul este omniprezent, mai mult sau mai putin, ca sa nu mai vorbim de cele de dinainte de 1940, care in mod normal ar fi trebuit inlocuite, consolidarea nefiind decat o masura care eventual prelungeste agonia, dar nu la infinit.
