• Bine ati venit! Acesta este noul server al forumului Cutremur.net!

Informatii despre cladiri

Salutare,

Am o frica de cutremur mai ales dupa ce l-am simtit pe cel din octombrie 2013 cand mai ales la etajul 6 s-a smtit cum se balanseaza foarte usor. Cam cat de sigur este blocul in care locuiesc? Tot ce stiu despre el este:

Denumire si localizare: Bloc R12A , Virtutii nr 4, Bloc P+8+1 etaj retras
An constructie: dupa 1990 ( probabil finalizat in 1994)
Tip structura : banuiesc ca este pe grinzi si stalpi deoarece vad cum se formeaza anumite cadre la interior )
Pereti exteriori si interiori din BCA. Cei exteriori au BCA-urile puse pe lungime astfel ca au o grosime de 50-60cm iar cei interiori 30 cm.
Este bloc cu o singura scara, in forma de L cu laturile egale ( am atasat cateva imagini de pe google maps si google earth )

Are o singura crapatura care inconjoara blocul, pe orizontala, la 80-90 cm de sol , cam pe unde se termina acel ornament( am mai observat si la alte blocuri)

Imagini:
http://postimg.org/gallery/2kqwvj08y/ - interior apartament
http://postimg.org/image/uy7kkljf5/ - imagine forma bloc google earth
https://goo.gl/maps/7Vphg - crapatura
https://goo.gl/maps/YYNfL - bloc
https://goo.gl/maps/pqA0B - fata bloc

Multumesc!
 

Da, mi-am dat si eu seama astazi cand am analizat mai de aproape ca este vorba doar de tencuiala de deasupra care este crapata, fara a afecta fundatia. Ma ingrijoreaza faptul ca multi zic ca nu sunt deloc sigure constructiile dupa anul 1990 desi blocul mi se pare a fi construit destul de serios. In caz de cutremur banuiesc ca cel mai sigur loc este cel de sub grinzi sau langa stalpi.

Multumesc!
 
Dupa 1990 nu mai ai siguranta respectarii proiectului si a materialelor folosite.
 
Aia multi care zic sunt croitori ,gr?dinari,tarabagii sau fara ocupa?ie. Un om care raspunde de vorbele lui nu arunca cuvinte aiurea,ca i se pare lui ca pica blocu...
 
Siguranta respectarii proiectului si mai ales a materialelor folosite nu o poti avea niciodata decat daca ai fost pe santier in timpul contruirii imobilului si ai supravegheat tot ce misca. Si de blocul OD16 care s-a prabusit in 77 se vorbea ca s-au furat materiale si nu s-a respectat tot ce trebuia deci...din aceasta privinta nu prea sunt de acord ca cele dupa 90 nu ofera siguranta.

Daca vorbim de materialele in sine , de exemplu dupa 90 s-a folosit BCA care nu e la fel de rezistent ca, caramida sau dupa 90 stalpii si grinzile au avut o grosime mult mai mica fata de cei anteriori ...aici pot fi de acord insa d.p.d.v. al faptului ca s-a furat sau nu s-a respectat nu stiu ce cred ca sunt sanse aproape egale si la cele de dupa 90 si la cele din perioada anterioara sa se intample asta.

Eu doresc sa aflu cat de sigur este acest bloc dpdv al formei ( L ) , al amplasarii, al structurii tip grinzi si stalpi cu umplutura de BCA, al anului de constructie dpdv al codurilor de proiectare antisesismice.
 
Doomy852 a spus:
Siguranta respectarii proiectului si mai ales a materialelor folosite nu o poti avea niciodata decat daca ai fost pe santier in timpul contruirii imobilului si ai supravegheat tot ce misca. [...]
Eu doresc sa aflu cat de sigur este acest bloc dpdv al formei ( L ) , al amplasarii, al structurii tip grinzi si stalpi cu umplutura de BCA, al anului de constructie dpdv al codurilor de proiectare antisesismice.
Aici sunt mai multe aspecte si nu trebuiesc amestecate (ceea ce urmeaza este un raspuns informativ foarte sintetic si departe de a fi o analiza completa):

1. Nivelul de performanta asigurat prin proiect
Din acest punct de vedere, datorita evolutiei in timp a cunostintelor teoretice si a normativelor, blocurile proiectate pana in 1963 sunt in cea mai mare parte total neacoperite ca si risc seismic, cele proiectate dupa 1992 sunt insa foarte bine acoperite. Intre aceste extreme exista toate nuantele, critica fiind mai ales perioada de pana in 1977, si mai ales pentru cladirile mai inalte de 4 etaje sau pentru cele pe stalpi (nelegati rigid in noduri). Depinde insa foarte mult si de cine a fost proiectantul si verificatorul (seriozitate, competenta, buna-credinta), proiectele sunt facute de oameni, nu de zei. Din acest punct de vedere proiectele-tip sunt mai putin susceptibile de vicii ascunse decat proiectele-unicat sau cu modificari.
2. Nivelul de performanta tehnica a executiei
Aici evident sunt fluctuatii mari de la o perioada la alta, de la o regiune la alta si pot exista si surprize unde nu te-ai astepta. Intr-adevar dupa 1990 nu mai exista control eficient din partea statului, dar asta nu inseamna ca automat chiar toata lumea fura. Mai este si problema cu calificarea foarte proasta a fortei de munca de dupa 1990, comparativ cu inainte.
3. Tipul de structura
Nu poti compara mere cu pere, exista foarte multe tipuri de structuri din beton armat utilizate la blocuri, unele dovedindu-se mai potrivite la cutremur (sau la anumite tipuri de cutremure). Intervine aici efectiv nu numai schema statica, dar si raspunsul dinamic complex, un factor critic fiind perioada proprie de vibratie care n-ar trebui sa fie apropiata de cea a seismului. Structurile rigide rezista mai bine la cutremure leganate (cum a fost cel din 77), cele flexibile rezista mai bine la cutremure zgaltaite (cum a fost cel din 86). Discutia despre toate tipurile constructive este foarte ampla si nu isi poate gasi locul aici.
4. Forma in plan si in elevatie a constructiei
Formele cu concavitati, asimetrii si neregularitati genereaza tensiuni mult mai mari in structura in timpul seismului. Poti consolida structura, dar din pacate o forma prost aleasa ramane asa mereu si va crea si cu alte ocazii probleme. Anumite detalii cum ar fi consolele, descarcarile de stalpi in campul grinzilor, stalpii nelegati prin grinzi, elementele verticale foarte subtiri sunt de notorietate in privinta proastei comportari la cutremur si chiar au fost o vreme interzise dupa 1977.
5. Starea reala a constructiei
Aceasta nu poata fi direct dedusa din proiect sau vreun calcul de imbatranire ci se poate estima numai prin expertize extrem de laborioase si de costisitoare. Unele avarii sunt vizibile cu ochiul liber, altele pot fi latente. De asta e neindicat pentru un bloc care a trecut deja prin cel putin un cutremur major sa te pronunti in lipsa unei expertize. Faptele reale nu tin cont de teoriile lui x sau y. De asemenea, nu trebuie uitat ca foarte multe blocuri (inclusiv noi) au suferit modificari structurale grave in ultimii ani, facute de oameni inconstienti - as aminti doar moda de a taia grinzile sau bulbii de bordaj din fatade, pentru a trece deflectoarele minicentralelor termice de apartament prin ele, sau marirea golurilor din diafragme, crearea unor bolti false, inlaturarea completa uneori a diafragmelor dintre incaperi, goluri in plansee pentru scari interioare, grinzi perforate pentru a trece tevi de gaz etc.
6. Amplasamentul concret
Cladirile de pe terenuri dificile de fundare, umede, cu loess-uri, din apropierea faliilor etc vor raspunde intotdeauna mai prost la cutremur, chiar daca fundatiile respecta normativele, pentru ca efectele cutremurului sunt amplificate de aceste terenuri, de multe ori in mod imprevizibil.
7. Comportamentul anterior al constructiei
Daca o constructie a avut un comportament prost la un cutremur (dislocari, fisuri, alte avarii), in mod sigur va avea comportament prost si in continuare.

Deci este total hazardat sa se pronunte cineva ca "blocul X e bun" si "blocul Y nu e bun", mai inainte de a lua in considerare la modul cel mai serios foarte multe aspecte. Totusi, pentru toate cladirile inalte de dinainte de 1977 riscul este omniprezent, mai mult sau mai putin, ca sa nu mai vorbim de cele de dinainte de 1940, care in mod normal ar fi trebuit inlocuite, consolidarea nefiind decat o masura care eventual prelungeste agonia, dar nu la infinit.
 
Multumesc!
Betonul isi pierde din proprietatii in timp? De exemplu am observat la unele blocuri, posibil la spalpi de rezistenta pentru ca se vedeau insertiile de fier printr-o portiune crapata si cazuta ca betonul era oarecum sfaramicios, semana mai degraba cu BCA-ul decat cu beton.

Tin minte si la blocul meu ca la un moment dat am vrut sa prind ceva intr-o grinda. Am incercat sa bat un cui si acesta a strapuns 1-2 cm dupa care s-a oprit. Asta am incercat in 2 locuri , la distante de 30-40 cm. Am fost surpins de faptul ca intr-o anumita portiune( undeva la intersectia a 15 cm de tavan si 15 cm de coltul camerei, unde se intersecteaza grinzile) a intrat cu totul un cui de lungime 60-70mm. Ma gandesc ca in portiunea aceea ar fi trebuit sa fie o grinda mult mai tare si sa nu poata fi strapunsa atat de usor.

Sau este posibil ca grinda sa fie mult mai subtire si sa fie acoperita cu un rand de bca-uri. Grinda nu se cunoaste pentru ca peretele este perfect drept de sus pana jos, insa se vede ca pleaca din baie, unde in partea de sus este iesita in exterior cu 10 cm fata de restul peretelui, traverseaza holul si banuiesc ca se continua prin dormitor pana la capatul balconului.

Grinda se cunoaste numai pe o parte a peretelui(in baie de exemplu)iar pe cealalta parte, din camera alaturata nu se mai cunoaste . Eu am incercat sa bat cuiul exact pe partea cealalta, unde nu este evidenta.
 
Plac?ri cu BCA se fac pe exterior in scop de termoizola?ie.Se produce o degradare a betonului in timp (cred ca se cheam? calcifiere) ,cu exfoliere a betonului si ruginirea armaturii.Posibil sa fie caverne in beton unde a intrat cuiul,adic? nu s-a vibrat bine si nu a intrat beton in cofrag peste tot.Sau la monolitizare intre prefabricate.Grinda nu se vede pe partea cealalt?,ca zidul este la fata cu ea.
 
Am inteles. Am incercat sa fac o schita a apartamentului si poate ma lamuriti unde ar trebui sa fie stalpi si grinzi.

Am ingrosat cu creionul acolo unde eu vad clar ca pleaca grinzi de la un capat la altul al blocului. Banuiesc ca intre 1 si 2 ar trebui sa fie iarasi o grinda pentru ca pe celalalt perete paralel (3-4) ingrosat cu rosu nu are cum sa fie grinda pt ca deasupra usilor sunt ferestre mici lipite de tavan.

Deasemenea ar trebui sa fie grinda si pe peretele 5-6 care este capat de bloc ( dincolo de el este constructia altui bloc )
Cercurile verzi sunt stalpii care se vad in interiorul apartamentului. Banuiesc ca este un stalp si la cercul albastru.

Distanta dintre grinzi este de 3,5-4 metri iar intre stalpii de pe hol si cei de la exteriorul blocului 5- 5,5 metri.
Grinda pare a avea 50 cm inaltime si 35-40 latime . Stalpii de la exteriorul cladirii nu imi dau seama cat sunt de grosi defapt pt ca probabil sunt incarcati cu ceva deoarece cei din balcon au 80/80 iar cei din celelalte camere au 45/45 . Cei de pe hol au 30/30 .

Peretele colorat cu rosu este mult mai subtite decat restul peretilor care din cate stiu sunt din BCA. Este posibil ca acesta sa fie dintr-o placa de beton ? Adica turnata cu totul ?

Avand in vedere aceste lucruri cum vi se pare structura ca rezistenta si unde ar fi cel mai bun loc in care sa stau in caz de cutremur ?

Imagine - http://s29.postimg.org/h4bcx602f/image.jpg
 
Doomy852 a spus:
Am inteles. Am incercat sa fac o schita a apartamentului si poate ma lamuriti unde ar trebui sa fie stalpi si grinzi.

Am ingrosat cu creionul acolo unde eu vad clar ca pleaca grinzi de la un capat la altul al blocului. Banuiesc ca intre 1 si 2 ar trebui sa fie iarasi o grinda pentru ca pe celalalt perete paralel (3-4) ingrosat cu rosu nu are cum sa fie grinda pt ca deasupra usilor sunt ferestre mici lipite de tavan.

Deasemenea ar trebui sa fie grinda si pe peretele 5-6 care este capat de bloc ( dincolo de el este constructia altui bloc )
Cercurile verzi sunt stalpii care se vad in interiorul apartamentului. Banuiesc ca este un stalp si la cercul albastru.

Distanta dintre grinzi este de 3,5-4 metri iar intre stalpii de pe hol si cei de la exteriorul blocului 5- 5,5 metri.
Grinda pare a avea 50 cm inaltime si 35-40 latime . Stalpii de la exteriorul cladirii nu imi dau seama cat sunt de grosi defapt pt ca probabil sunt incarcati cu ceva deoarece cei din balcon au 80/80 iar cei din celelalte camere au 45/45 . Cei de pe hol au 30/30 .

Peretele colorat cu rosu este mult mai subtite decat restul peretilor care din cate stiu sunt din BCA. Este posibil ca acesta sa fie dintr-o placa de beton ? Adica turnata cu totul ?

Avand in vedere aceste lucruri cum vi se pare structura ca rezistenta si unde ar fi cel mai bun loc in care sa stau in caz de cutremur ?
Este cel mai probabil o structura clasica "in cadre de beton armat". Stalpii sunt bine pusi, exista si cel albastru in mod sigur. Tot atat de sigur si grinda pe directia 1-2. Peretii despartitori mai subtiri pot fi din fasii verticale din BCA (daca au cca 10-12 cm grosime) sau din beton armat prefabricat (daca au intre 5-8 cm grosime), acestia din urma fiind mult mai rezistenti. Daca blocul este facut dupa 1990, este posibil ca intre anumiti stalpi sa existe si diafragme din beton armat, ceea ce ar fi o situatie foarte fericita ca rezistenta, dar in general putin utilizata (structura mixta fiind mai greu de dimensionat economic).
Locurile mai sigure (teoretic) intr-o astfel de structura sunt cat mai in adancul cladirii, in apropierea peretilor care despart apartamentul de apartamentele vecine sau de casa scarii, acestia fiind mai grosi (BCA de 20-25 cm) sau pot fi uneori chiar diafragme de rigidizare, si cat mai departe de ceilalti pereti din BCA subtire (10-12 cm). Acestia din urma se pot mai usor dezmembra si deveni astfel un pericol local, chiar daca structura de rezistenta nu este nicidecum afectata. Cei facuti din fasii verticale sau resturi zidite haotic din BCA sunt cei mai putin rezistenti, nefiind de regula nici impanati cum trebuie intre plansee (se pot ghici dupa fisurile dintre elementele componente). In nici un caz tocul usii dintr-un perete din BCA nu este sigur, spre deosebire de cele din diafragme de beton armat (dar blocul de fata cred ca nu are diafragme). Nu este indicata adapostirea in apropierea ferestrelor, a peretilor de inchidere catre exterior, zona perimetrala fiind cu precadere avariata. De asemenea nu sunt indicate logiile si balcoanele. Baile din elemente spatiale prefabricate din beton subtire vibrat (foarte greu de strapuns cu burghiul) sunt foarte rezistente, cada ofera si ea un anumit grad de protectie (dar numai daca este din fonta), insa instalatiile din bai pot duce la alte neajunsuri daca se fisureaza...

Toate aceste recomandari sunt insa strict teoretice si nu au cum sa tina cont de situatia reala de detaliu; de ex. de eventuale vicii ascunse, avarii sau modificari neautorizate deja existente, sau de amplasarea mobilierului. Ele pot fi valabile pentru a evita eventuale accidentari, si doar in situatia in care cladirea nu ajunge la prabusire. Pentru cladiri din cadre care ajung la prabusire nu cred ca poate cineva stabili reguli privind locuri sigure, dar oricum centrul lungimii sau latimii cladirii este mai sigur decat extremitatile, in cazul unei prabusiri partiale. Dupa linistirea cutremurului si o inspectare vizuala a starii casei scarii, o eventuala parasire fara panica a cladirii poate evita unele pericole care inca pandesc in aceasta (scurgeri de gaze, incendii, inundatii), desi oficial ISU nu recomanda acest lucru, probabil din motive care tin de ordinea publica.
 
Multumesc pt ajutor. Banuiesc ca si pe directia 5-6 este deasemenea grinda. Am masurat dimensiunile peretilor:

Cei exteriori ( pe care sunt marcate cu portocaliu ferestrele) au grosime de 45 cm.

Peretele despartitor (colorat cu rosu) are 16 cm deci nu prea se incadreaza la domensiunile unui perete de beton armat.

Peretele 1-2 ( paralel cu cel desenat cu rosu) unde se afla si grinda are grosimea de 34cm.

Peretii care despart Dormitorul 1 de Dormitorul 2 , respectiv Dormitorul 3 de Baie au grosimea de 30 cm.

Tind sa cred ca toti sunt din BCA.
Imagine - http://s29.postimg.org/h4bcx602f/image.jpg
 
Doomy852 a spus:
Peretele 1-2 ( paralel cu cel desenat cu rosu) unde se afla si grinda are grosimea de 34cm.
Peretii care despart Dormitorul 1 de Dormitorul 2 , respectiv Dormitorul 3 de Baie au grosimea de 30 cm.
La grosimile astea uriase de pereti interiori, tind sa cred ca este vorba de o structura pe zidarie portanta, doar intarita cu samburi (stalpisori) din beton, in care caz este posibil sa fie in anumite locuri grinzi iar in altele doar centuri. Asta ar insemna cu totul si cu totul altceva decat am discutat pana acum. Cate etaje ai zis ca are blocul? Are parter cu magazine sau tot locuinte?
 
Blocul are 8 etaje + 1 retras. Este tot numai de locuinte. La parter este un singur apartament in care s-a deschis cabinet stomatologic. Tu cunosti mai bine tipurile de constructie. Daca te pot ajuta cu alte informatii care sa stabileasca cu exactitate...

S-au dat diferite gauri in pereti iar de caramida nu cred ca e vorba( nu a iesit niciodata praf rosu) . Apartamentul este foarte,foarte calduros. Mai tot timpul stau cu geamul de la dormitor si balcon deschis pentru ca e insuportabil de cald.

Din cate stiu un BCA are o grosime de 25cm deci cu tot cu ce se incarca peste el nu poate ajunge la 28-30 cm ?

In cazul in care ar fi o structura mixta cu zidarie portanta , este de bine sau de rau ?
 
La 8 etaje nu se poate folosi zidarie portanta, din ce am citit zidaria portanta merge pana la 4 maxim 5 etaje.
 
Am facut niste masuratori mai exacte. Doar o parte din peretii interiori sunt grosi , ceilalti fiind mai subtiri. Ciudat e ca si peretele dintre dormitorul 2 si balcon are aceeasi dimensiune cu cei exteriori (45cm). Precizez ca balconul nu este dintr-ala suspendat, iesit in exteriorul blocului ci este la fata batorita faptului ca , dormitorul 1 este mai lung decat dormitorul 2 iar balconul este exact diferenta de lungime.

Imagine masuratori - http://s30.postimg.org/iqj2ekbo1/image.jpg
 
E clar ca la 8 etaje nu poate fi vorba de zidarie portanta, dar ma intriga aceste grosimi incredibile de pereti interiori care ar rezulta din masuratoare. Am vazut multe dar asta inca nu. Peretii despartitori de peste 15 cm incarca inutil structura cu greutatea lor si nu vad care ar fi ratiunea. Eventual, ca sa nu se vada urat grinda iesita din perete, s-ar putea sa fi facut "pentru frumusete" pereti dublii, cu gol la interior? Sau chiar grosi si plini? Nu stiu ce sa zic, e o situatie ciudata... Fie ceva foarte savant care ma depaseste, fie o inabilitate de proiectare... Se pierde un procent insemnat de spatiu util si se adauga o greutate inutila.
 
Da, ideea e ca grinzile se cunosc doar in baie si bucatarie, unde peretii sunt mult mai subtirii. In restul camerelor unde peretii interiori depasesc 30cm se cunosc grinzile doar la exteriorul blocului desi si acolo peretele are 45cm. In rest nu se mai vad grinzile transversal ca in baie si bucatarie , din hol spre dormitoare li se "pierde urma".

Nu stiu care e explicatia. Am masurat si grosimea stalpilor. Masurate prin interiorul blocului, exact cat sunt iesiti in evidenta pe coltul camerei. In afara de dimensiunile scrise , urmeaza spre exteriorul blocului peretele de 45 cm in interiorul caruia nu stiu daca se mai continua sau nu stalpii.

La fel si intre camere, pe langa dimensiunile scrise se adauga si grosimea peretilor.

Grinzile au 30cm grosime si 50-52cm inaltime.
Masuratori stalpi,grinzi - http://s14.postimg.org/4tggw23c1/image.jpg
 
Blocul respectiv, o plomba de colt nu are cum sa fie format doar din cadre (grinzi si stalpi). trebuie sa aiba si niste diafragme pentru rigidizare. Cel mai probabil blocul are si niste diafragme (poate in capete, poate in locurile unde nu se cunosc grinzile).
 
Nu stiu ce sa zic, posibil sa fie asa dar mai peste tot peretii au grosimile astea, in afara de cei pe care nu pot sa ii masor. Sau poate are dar in alta parte/aripa a blocului. Sistemul de care zici tu se numeste "structura duala cadre/pereti "? Unde ma pot interesa de structura exacta a blocului?
Ar fi o problema daca ar fi numai din cadre? Ideea e ca nu e singurul bloc de genul, pe Virtutii mai sunt si altele , si din poze imi dau seama ca au aceeasi structura( grinzile se cunosc in baie,bucatarie si hol iar apoi se pierd in dormitoare, si se cunoaste iar in balcon.
 
Back
Sus