• Bine ati venit! Acesta este noul server al forumului Cutremur.net!

Informatii despre cladiri

Merci!
Nu e neaparat necesar imediat un raspuns 100% tehnic, poate este foarte ocupat. Astept si parerile celorlalti participanti la forum.

Daca cineva nu stie ce este structura cu stalpi lamelari, pot da eu cateva explicatii suplimentare sau pot cauta in posturile mele (nu sunt foarte multe) si vor gasi cateva planuri de executie pentru acest tip de structura.

Pe scurt, am mai pus aceasta intrebare si altor persoane, unii chiar au terminat Poli/Constructii. Ca raspuns, am primit in general motivul ca este mai usor de compartimentat structura (peretii despartitori vin in continuarea stalpilor). Mi se pare un raspuns superficial. De ce?

- armarea este mai dificila si necesar suplimentara
- cofrarea este mai dificila, mai ales pentru stalpii cu >2 laturi.
- chiar si stalpii lamelari "subtiri" tot sunt mai grosi decat peretii despartirori, deci tot se vad si "incurca".

De aceea intreb, care este totusi rolul/avantajul/dezavantajul acestor tip de structuri cu acest tip de stalpi?
 
teodormircea a spus:
Merci!
Nu e neaparat necesar imediat un raspuns 100% tehnic, poate este foarte ocupat. Astept si parerile celorlalti participanti la forum.

Daca cineva nu stie ce este structura cu stalpi lamelari, pot da eu cateva explicatii suplimentare sau pot cauta in posturile mele (nu sunt foarte multe) si vor gasi cateva planuri de executie pentru acest tip de structura.

Pe scurt, am mai pus aceasta intrebare si altor persoane, unii chiar au terminat Poli/Constructii. Ca raspuns, am primit in general motivul ca este mai usor de compartimentat structura (peretii despartitori vin in continuarea stalpilor). Mi se pare un raspuns superficial. De ce?

- armarea este mai dificila si necesar suplimentara
- cofrarea este mai dificila, mai ales pentru stalpii cu >2 laturi.
- chiar si stalpii lamelari "subtiri" tot sunt mai grosi decat peretii despartirori, deci tot se vad si "incurca".

De aceea intreb, care este totusi rolul/avantajul/dezavantajul acestor tip de structuri cu acest tip de stalpi?
Click pentru a extinde...
Iti voi raspunde eu, daca imi permiti.
Structurile mixte cu stalpi lamelari au fost prezente inca din perioada interbelica, dar au cazut in dizgratie dupa caderea Carltonului, care avea printre alte defecte invocabile si cativa stalpi lamelari extrem de zvelti si cu posibile depasiri ale tolerantei de centrare pe verticala. Evident, asa cum a aratat-o 1977-le, nu aceasta era problema majora a constructilor interbelice, dar putea fi intr-adevar o "picatura care umple paharul", mai ales la o executie care nu era impecabila.

In anii 1973-76, s-a reluat utilizarea stalpilor lamelari la blocuri unicat in Bucuresti, din motive legate de avantajele unui parter comercial relativ flexibil ca posibilitati de compartimentare, plus sanse mai bune de mobilare a camerelormici de apartament, fata de structurile cu stalpi clasici, care ieseau foarte mult in afara la colturi. Din cate stiu, s-a folosit atunci aceasta structura doar pe artere majore, la proiecte semnificative, si doar combinat cu diafragme rare (sistem "fagure"). Stalpii lamelari au fost doar dreptunghiulari si orientati alternativ pe cele doua directii, pentru asigurarea rigiditatii de ansamblu. Am locuit intr-un astfel de bloc (Calea Dorobantilor 168) si pot spune ca nu prezenta in anii 80 avarii vizibile de pe urma cutremurului din 77 si nici nu a fost consolidat. Inginerii de specialitate apreciau atunci ca acest tip de structura mixta (fagure cu diafragme rare si stalpi lamelari in locul celor obisnuiti) are un mare potential de utilizare in conjunctura noastra seiemica, tocmai datorita combinatiei de elemente rigide si flexibile, care consuma mai bine pe ansamblu energia miscarilor orizontale, insa fara mari deplasari. Insa proiectarea unor astfel de structuri complexe era - in lipsa modelarii pe computer - dificil de realizat economic, rezultand supradimensionari din motive de siguranta.

In perioada 1988-1991 s-au realizat si executat in toata tara si proiecte tip de blocuri P-4 si P-8...11 avand stalpi lamelari in exclusivitate, fara nici o diafragma. Acesti stalpi aveau insa forma complexa (in "L" sau in cruce) si erau prefabricati pe inaltimea unui etaj, deci in principiu se evitau dificultatile de turnare si de axare de pe santier. Din cauza prescriptiilor antiseismice, dupa 1986, stalpii clasici ajunsesera la sectiuni foarte mari de calcul, care faceau imposibil de utilizat colturile incaperilor, dificil de realizat termoizolatia inchiderii exterioare din BCA si presupuneau grinzi masive si inestetice. O proportie insemnata din aceste inconveniente dispareau la stalpii lamelari. Dar era totusi o structura scumpa si oarecum experimentala. De aceea nu s-a folosit, ca de altfel toate structurile pe cadre, decat in situatia cand erau necesare spatii comerciale cu mari deschideri la parter si mezanin.

Probabil cineva implicat efectiv in proiectare in anii 70-80 ar putea sa lamureasca si mai bine problema. Eu atat am avut sansa sa cunosc.
 
Multumesc mult pentru raspuns! Totusi, ca sa pot intelege mai bine, as dori cateva informatii suplimentare (macar pe scurt):

- ce inseamna mai exact diafragme rare/sistem fagure;
- la ce se refera conceptul de "centrare pe verticala";
- ce doriti sa spuneti prin utilizare doar pentru artere majore/proiecte semnificative? (mai exact, de ce?)
- va rog sa detaliati conceptul de stalpi prefabricati/etaj. Inteleg conceptul de stalpi prefabricati in intregime, chiar lucrez intr-o cladire astfel construita (P+6), dar pe etaj....cum se unesc rigid?!?


In rest, ati reusit sa explicati foarte bine si chiar sa "ghiciti" elemente ale constructiei pe care, desi exista, eu nu le-am precizat: pozitionare bulevard important, deschideri mari/spatii la parter, stalpi in forma de cruce.

Inca odata, va multumesc pentru raspunsul detaliat si astept precizarile dvs. la cele de mai sus!

O seara frumoasa!

P.S.- Voi reveni maine cu (,) cateva detalii referitoare la comprtarea seismica a unei astfel de constructii.
 
teodormircea a spus:
Multumesc mult pentru raspuns! Totusi, ca sa pot intelege mai bine, as dori cateva informatii suplimentare (macar pe scurt):

- ce inseamna mai exact diafragme rare/sistem fagure;
- la ce se refera conceptul de "centrare pe verticala";
- ce doriti sa spuneti prin utilizare doar pentru artere majore/proiecte semnificative? (mai exact, de ce?)
- va rog sa detaliati conceptul de stalpi prefabricati/etaj. Inteleg conceptul de stalpi prefabricati in intregime, chiar lucrez intr-o cladire astfel construita (P+6), dar pe etaj....cum se unesc rigid?!?


In rest, ati reusit sa explicati foarte bine si chiar sa "ghiciti" elemente ale constructiei pe care, desi exista, eu nu le-am precizat: pozitionare bulevard important, deschideri mari/spatii la parter, stalpi in forma de cruce.

Inca odata, va multumesc pentru raspunsul detaliat si astept precizarile dvs. la cele de mai sus!

O seara frumoasa!

P.S.- Voi reveni maine cu (,) cateva detalii referitoare la comprtarea seismica a unei astfel de constructii.
Click pentru a extinde...
1. Imi cer scuze ca am facut involuntar o eroare in mesajul anterior: este vorba de sistem de diafragme rare, numit si "CELULAR" (nu "fagure"). Cel numit "fagure" este de fapt cel cu diafragme dese, la care practic fiecare perete despartitor dintre camere este portant. Cel cu diafragme rare are in general pereti portanti (diafragme din beton armat) doar perimetral apartamentului sau a unei arii anume compusa din mai multe incaperi, in rest fiind stalpi punctuali sau lamelari, acestia din urma simpli sau compusi. Repet, corect se numeste "sistem celular", pentru ca diafragmele rare delimiteaza ca o celula in plan. O varianta a sistemului celular este cea cu nod rigid central, unde diafragmele sunt foarte masive si dispuse doar in nucleul cladirii (in jurul casei scarii), iar pe toate fatadele sunt doar stalpi perimetrali - acest sistem fiind foarte potrivit pentru spatii de birouri.

2. Centrarea pe verticala inseamna ca axul geometric vertical al stalpului sa fie acelasi de la un nivel la altul. In practica, pot fi mari probleme cu respectarea acestui ax, atunci cand se trece de la turnarea unui nivel la altul. Ideal, in tarile civilizate, se face trasare cu instrumente topo la fiecare inceput de nou etaj care se toarna. In Romania n-am vazut niciodata pana in anii 90 asa ceva. O centrare imperfecta duce la structuri inclinate si in consecinta la aparitia unor eforturi de compresiune excentrica, intinderi partiale in stalpi, forfecari in grinzi etc.

3. Pai s-a utilizat sistemul doar in zone de asa-zis lux din capitala pentru ca evident erau niste costuri suplimentare fata de un proiect-tip sau o alta "cale batuta". Dar a existat dorinta de a veni si cu alte raspunsuri la problema combinarii locuintelor de la etaje cu spatiile comerciale de la parter, problema care in perioada 1964-1973 a fost lasata in suspensie, construindu-se atunci mai mult spatii comerciale independente sau in evazare fata de bloc. Probabil dupa cutremurul de la Skopie din 1963, s-au cam evitat o vreme structurile pe stalpi si grinzi. Apoi au revenit, dupa adoptarea filozofiei de "structura in cadre", respectiv aceea care presupune tot stalpi si grinzi, dar cu noduri rigide intre ele, ca o incastrare. Deci e firesc ca un lucru mai costisitor si cu titlu experimental sa fie utilizat doar pe bulevarde importante, unde conteaza foarte mult aspectul arhitectural. Mai existase si dorinta de experimentare, pentru ca noi am avut in acea vreme institute puternice de cercetare in domeniul constructiilor si specialisti cu pregatire de prestigiu la nivel mondial chiar.

4. Stalpii prefabricati se monolitizeaza "in situ", dupa sudarea armaturilor, ca orice alt element prefabricat de structura. Se lasa neturnata cam 1/3 din distanta pana la nod, care se toarna monolit pe santier impreuna cu portiuni din grinzile aferente. In zona imbinarii, prefabricatele sunt prevazute cu dinti in zig-zag, pentru ca aderenta lipiturii sa fie cat mai buna. Exista cam la 1/3 din inaltimea etajului o zona in care eforturile din incovoiere sunt minime in stalp si exact acolo se face "carpitura", tocmai pentru ca riscurile sa fie cat mai mici. Niciodata insa un beton turnat din doua bucati, la interval de timp dupa prima intarire, nu se va comporta ca unul dintr-o bucata turnata in flux continuu. Dar armaturile din otel erau supradimensionate pentru a prelua eventuala lipsa de aderenta a imbinarilor din beton. De fapt, asta o fost problema tuturor blocurilor prefabricate din Romania: se folosea imens de mult otel, din cauza ca imbinarile beton/beton nu pot fi niciodata perfecte. Totusi, s-a platit acest pret, pentru ca permitea termene de executie mult mai scurte si manopera mai putina in aer liber.

Toate cele bune si multumesc si eu pentru receptivitate! Oricand stau la dispozitie cu ceea ce stiu, dar nu le pot sti nici eu pe toate...
 
Daca tot e topicul asta aici, as avea si eu o intrebare. Ma starneste curiozitatea sa aflu ce tip de constructie este blocul in care locuiesc, deoarece stau in chirie si nu stiu "istoricul blocului". Nu ma pricep sa explic in termeni tehnici: blocul este de 10 etaje pe o baza patrata, astfel fiecare locatar are 2 pereti la exterior in dormitor. Cand ma uit de pe strada la bloc, acesta are caramida in zona dormitoarelor iar pe mijloc unde este situata peretele de la balcon si bucatarie pare a fi din beton (deci doar pe partea dormitoarelor este caramida. Totusi, in balcon pe unul dintre pereti se vede totusi caramida. Blocul este construit in 1965 si tin minte ca odata m-am intalnit intamplator cu cineva necunoscut in lift care mi-a zis ca a fost inginer constructor si ca blocurile sunt foarte bune in cazul cutremurelor pronuntand ceva de glisabil dar nu mai retin exact. Sunt cele din poza din urmatorul link: Poza
 
Fagure:) Suntem vecini. Eu stau la G2, dar din cate stiu al meu e construit in 1971. Din ce am auzit si eu de la tatal meu care e arhitect...cica se comporta foarte bine si sunt ok. Totusi au trecut inclusiv testul 77. Acuma depinde si de modificarile aduse... Nu prea imi plac magazilele de la parter. Aici e clar ca s-au spart pereti pentru a face iesiri. In rest...cred ca sunt sigure:)
 
Si pe mine ma interesau informatii legate de blocul in care locuiesc. M-am mutat aici de 3 ani.
Din ce am gasit pe internet legat de blocurile situate pe Str. Vigoniei, sunt blocuri alcatuite din panouri mari prefabricate construite in 1961-1963. Geamurile sunt cat toata lungimea peretelui, iar bucatariile au deschidere in interiorul blocului. Doar apartamentele care sunt la extremitatile blocului (asa cum este al meu), au bucatariile cu geam exterior.
Blocul cred ca are 8 scari (nici nu le-am numarat), e foarte lung.
Ce am observat: perete de caramida se gaseste intre o debara si bucatarie, la baie nu stiu, in rest cred ca peretii sunt din beton. In hol, pare a fi in relief o grinda care este in T si care se continua constituind peretele unei debarale.
De cand m-am mutat am simtit un singur cutremur si pe acela foarte slab. Ultimele 2 cutremure nu le-am simtit. Cu siguranta ajuta ca locuiesc la parter.
Am cautat informatii legate de probleme sau blocuri daramate in zona in urma cutremurului din 1977, insa nu am gasit mare lucru. Stiu ca blocurile de 10 etaje de pe sos. Giurgiului care la acel moment erau in constructie au necesitat reparatii.
Ma puteti ajuta cu informatii? Cum se comporta un bloc precum al meu in cauzul unui cutremur major, respectiv peste 7? Ce alte informatii as putea primi?
Va multumesc mult!
 
stef30 a spus:
Fagure:) Suntem vecini. Eu stau la G2, dar din cate stiu al meu e construit in 1971. Din ce am auzit si eu de la tatal meu care e arhitect...cica se comporta foarte bine si sunt ok. Totusi au trecut inclusiv testul 77. Acuma depinde si de modificarile aduse... Nu prea imi plac magazilele de la parter. Aici e clar ca s-au spart pereti pentru a face iesiri. In rest...cred ca sunt sigure:)
Click pentru a extinde...

Salut, da toate G-urile in afara de al meu sunt in 71, asta e singurul turn in 65 :109: ; La mine la parter nu am magazine, de modificari nu am cum sa am habar, am postat aici doar pentru ca pe Internet sunt impartite parerile, ba ca cele din caramida sunt cele mai slabe in caz de un cutremur mare, ba ca sunt bune si is confuz, mai ales ca stau la etajul 8 :ph34r:
 
O poza gasit pe internet facuta la finalizarea blocurilor poate ajuta. Nu este vorba de blocul central turn ci de cel din stanga lui.
Bloc_turn_toporasi.jpg
[/url] host image online[/img]
 

Caramida este ornamentala(placare),din poza par a fi dupa anii 80 deci foarte solide.
 
Buna ziua,

Revin cu o intrebare pentru cei avizati, daca veti avea timpul necesar pentru a raspunde, bineinteles.

Stiti cumva ceva (orice) legat de rezistenta constructiilor din zona Regie, caminele U1, U2...U6 (cele pentru medicina) de 8 etaje? Stiu ca au fost construite in anii 1990 (nu stiu exact cand) si nu stiu structura acestora, dar banuiesc ca ar fi construite pe un sistem de grinzi cu stalpi, iar peretii interiori din BCA.

Stiu sigur totusi ca nu au avut loc modificari structurale in interior (nici macar peretii intra-camerali din BCA), intrucat au stat doar studenti acolo.

Cum considerati dvs. ca s-ar comporta aceste cladiri la un cutremur relativ mai mare ( 6.8- 7.4 grade pe scara Richter) ?
Eu nu as avea prea mare incredere in cum au fost construite, dar totusi doresc sa cer si parerea dvs.

Va multumesc mult anticipat, orice informatie ar fi apreciata!
O zi buna,
Mihai.
 
Se vor balansa bine, pere?ii din BCA vor cr?pa bine dar de c?zut nici vorba.
 
dumitru a spus:
Se vor balansa bine, pere?ii din BCA vor cr?pa bine dar de c?zut nici vorba.
Click pentru a extinde...

Multumesc mult pentru raspuns.

Alte pareri?
Daca mai aveti nevoie de informatii sau poze, sa-mi spuneti ca sa stiu sa fac si sa updatez !

Merci inca o data si weekend placut si linistit tuturor !
O seara buna,
Mihai.
 
pe vremuri am stat si eu intr-un U. sint solide, bine facute. cred ca si forma de L le stabilizeaza in caz de cutremur. eu zic ca nu vor avea probleme
 
Cea mai buna forma este una simetrica, cand apar excentricitati apar tensiuni distribuite neuniform pe structura de rezistrenta a cladirii. Daca structura este proiectata si dimensionata corect nu sunt probleme nici in cazul formelor asimetrice pentru cladiri.
 
undefined

undefined
 

Atașamente

  • DSCN4968.JPG
    DSCN4968.JPG
    489,7 KB · Vizualizări: 39
Blocurile din Ploiesti Nord sunt proiectate pentru grad 6 si asezate intr o zona seismica grad 8 . In 77 toate cladirile au fost foarte avariate de seism iar blocurile 14 si 16 au fost in pragul colapsului fiind evacuate pentru consolidare. Consolidarile au constat in torcretare peste plasa metalica.Adica a fost retesute rezidite zonele distruse s-a montat plasa metalica si s-a tencuit mecanic cu mortar de duritatea betonului. Din cartea Cutremurul de pamant de la4 martie 1977.
 
Uite niste forme de cladiri
 

Atașamente

  • IMG_20150214_152703.jpg
    IMG_20150214_152703.jpg
    363,2 KB · Vizualizări: 20
Trebuie să te autentifici sau să te înregistrezi pentru a răspunde aici.
Back
Sus