mihaitza76 a spus:
Ce stiti despre caminele din zona Regiei - cele ale Facultatii de Medicina, peste drum de Carrefour Orhideea (U1, U2 ... U6), ca mod de constructie, executare si rezistenta in fata unui cutremur Mw +6.5 grade pe scara Richter?
Avand in vedere ca aceste constructii sunt destinate studentilor si ca nu au fost modificari structurale la nivelul peretilor/grinzilor/stalpilor din interior si mai ales ca nu sunt spatii comerciale construite la parter, ma gandesc ca nu ar trebui sa aibe prea multe probleme.
Totodata, nu stiu de ce nu imi ofera foarte multa incredere - tind sa cred ca toata constructia e pe stalpi si grinzi, dar cu pereti interiori SI exterior din BCA (e posibil sa ma insel si sa fie caramida la peretii exteriori).
Mentionez ca regimul de inaltime este de P + 8 etaje. De asemenea, din ce stiu, aceste cladiri au fost construite in anii 90, dar nu sunt sigur si nu stiu exact cand.
Ar conta etajul in acest caz? De ex, e mai putin periculos sa se locuiasca la etajul 1 fata de etajul 7? Nu ma refer la balansul propriu zis indus de cutremur (si deci pericolul de a cadea obiecte pe cap), ci efectiv de daramarea constructiei cu pricina.
Astept cu mare entuziasm o parere / informatii mai solide din partea cuiva cu cunostinte mai avansate in domeniu. Va rog mult.
Multumesc!
Cred ca acele P+8 sunt de la inceputul anilor 80 (nu 90) si nu pe stalpi, ci pe diafragme, asa cum e economic pentru functiunea de tip camin. O evaluare aproximativa nu se poate face in lipsa proiectului original si macar a unei inspectari vizuale la fata locului, iar o evaluare mai serioasa nu poate fi decat rezultatul unei expertizari, evident cu costuri foarte mari.
Problemele pentru acest tip de constructii nu ar trebui sa apara la 6,5+, dar sigur incep sa apara la 7,0+, ca sa nu mai vorbim de 7,5+, magnitudine la care nu ar scapa nimic inalt din jumatate de Romania, fara cel putin avarii foarte grave. Lucrurile sunt foarte nuantate si energiile eliberate variaza in plaje foarte largi in functie de zeci de factori. La fel, raspunsul structurii este dat de multe aspecte cunoscute sau necunoscute.
In situatia in care o cladire se avariaza, dar nu colapseaza, avariile sunt in general mai mari in apropierea inchiderilor perimetrale si a colturilor, la balcoane sau alte elemente in consola, precum si la primele 3-4 niveluri, uneori si la ultimul, si vizibil mai reduse in miezul structurii. Daca se produce colapsul, este inutil sa facem scenarii si preziceri "pe hartie". In aceasta situatie, nu putem stabili reguli despre "ce etaj sau ce loc anume ar putea fi mai sigur", sunt mii de variabile, efectiv hazardul guverneaza si totul se decide in fractiuni de secunda.
In anii 80 se vorbea de introducerea in proiectare a unui "scenariu la rupere", care sa presupuna intai ruperea elementelor orizontale de structura si abia apoi a celor verticale, pentru a se putea absorbi cat mai multa energie mai inainte de colaps. Dar, nici daca s-ar fi prevazut asta nu se pot defini "locuri mai sigure" in caz de colaps. In general, o structura inalta din beton armat lasa putine sanse de supravietuire. Teoriile alea cu locurile sigure se refera la case mici, care la prabusire intr-adevar lasa niste sanse reale, dovedite statistic. Este vorba si de masa totala a constructiei, care duce la o cu totul alta comportare la rupere, dar si de timpul si tehnologia necesare apoi descarcerarii.
