• Bine ati venit! Acesta este noul server al forumului Cutremur.net!

Siguranta blocurilor

Daca oricare stalp de la blocul din Stefan ce Mare se rupea blocul nu mai exista asta e sigur.Ceea ce s-a vazut
ca betonul de pe stalpii de la parter a crapat este un lucru foarte normal.Stalpii de la parter de la orice constructie sunt cei mai solicitati la cutremur.Daca betonul a crapat nu inseamna ca o sa cada blocul.Dupa cum am mai spus rezistenta la cutremur este data numai de armaturi (longitudinale si in mod special cele transversale adica etrierii).Reparatia unor astfel de elemente din beton crapate consta in turnarea unui nou strat de beton .Nu poti sa darami un stalp si sa faci unul la loc. In ceea ce priveste betonul am mai spus ca de cand s-au facut constructii de beton armat in Romania rezistenta materialelor (atat beton, cat si otel) este luata in calcul mult mai mica decat in realitate.Deci rezistenta care se ia in calcul e corespunzatoare unei perioade de utilizare a constructiei de 50-80 ani cel putin.La unele betoane nici dupa 100 de ani nu se ajunge la rezistenta luata in calcul de pproiectant.Acelasi lucru e valabil si pentru otel cu diferenta ca rezistenta otelului e si mai mult diminuata.Ca o informatie suplimentara betonul poate crapa din foarte multe cauze si in mod normal orice element din beton armat supus este crapat in unele zone.Aceasta situatie nu afecteaza cu nimic rezistenta unei cladiri.
Poate ca nu ai citit cu atentie. Locatarii blocului iti pot confirma, cat si parintii mei - (eu pe atunci aveam 4 ani si nu prea imi amintesc nimic decat niste tipete) - stalpii erau RUPTI nu crapati, suficient cat sa bagi mana cu totul in ruptura. Armaturile se vedeau si erau deja deformate in forma de \"S\". Banuiesc ca in zona crapaturii se tasase si se sfaramase betonul dupa ce a crapat in timpul balansului intregii cladiri. Si completare, dupa ce am discutaat cu tata, casa liftului a avut niste ziduri deplasate, liftul nu se mai putea plimba sus -jos deoarece se lovea de un perete. Locuitorii acelui bloc au avut incredere totusi si au trait cu speranta ca nu vor mai prinde un asa cutremur vreodata (majoritatea celor care s-au mutat de la inceput acolo fiind trecuti de 65-70 de ani), deoarece partea locuibila a blocului - apartamentele nu au avut nici o crapatura. Acest bloc care se afla undeva la numerele 10-15 de pe stefan cel mare NU a fost expertizat de curand, in schimb altul identic ca si constructie de la numarul 30- 35 a fost expertizat si i sa- dat gradul 1. Cel putin asa am citit saptamanile trecute intr-o lista actualizata si publicata intr-unul din cotidienele din bucuresti. Deci pe undeva am avut dreptate, daca in urma expertizei s-a constatat ca o asemenea cladire s-ar darama si chiar ar cauza pagube si cladirilor din jur in urma prabusirii. Probabil ca starea actuala a betonului dupa 44 de ani nu mai corespunde cu rezistenta ceruta pentru a rezista unui cutremur de peste 7 grade.


Cat despre blocul din Lizeanu, cunosc si acolo martori , dar iti pot confirma si altii care au trecut prin zona imediat dupa cutremur, ca toate apartamentele de la etajul 1 pana la 7 au \"cazut\" cu totul in jos din cauza ruperii ultimilor 2 stalpi ramasi dupa ce un al treilea a fost taiat cu totul pentru a introduce o Dacia 1100 in magazin, care altfel nu ar fi incaput. Cine a vazut cum arata blocul de pe lizeanu isi mai poate aminti ca peretele din exterior se daramase aproape complet iar plafoanele orizontale de la fiecare etaj atarnau oblic spre exterior, fiind prinse prin intermediul armaturilor probabil doar de partea care a ramas in picioare a blocului. Se vedeau prin daramaturi mobilierul din casele oamenilor si covoare care au ramas atarnate printre daramaturi... Blocul din lizeanu a fost facut mi se pare tot prin 1963 dupa o arhitectura similara cu a celor de pe Stefan cel mare.
 
Eu am citit suficient de atent si iti mai spun inca o data:DACA UN STALP S-AR FI RUPT BLOCUL NU AR MAI FI EXISTAT(sau cel putin scara).Un stalp rupt nu inseamna ca s-a crapat betonul, inseamna ca s-au rupt armaturile.O rupere a unui stalp=cedare a cladirii.In privinta blocului din Lizeanu sunt de acord cu tine ca a cazut din cauza cedarii unui (unor)stalpi.Chestia asta cu taiatul unui stalp nu mi se pare prea corecta din mai multe motive:intai grinzile care rezemau pe acel stalp s-ar fi deformat foarte mult(ar fi facut o sageata destul de mare);apoi stalpii nu sunt chiar asa de apropiati incat sa nu poata intra o Dacie 1100 printre ei;eliminarea unui stalp de parter produce eforturi foarte mari in stalpii apropiati care ar fi fost destul de afectati (un stalp de parter poate fi incarcat cu 7000-8000 kN).Iti mai spun inca o data inca un lucru-aportul adus de beton la rezistenta unei cladiri in timpul unui cutremur E FOARTE MICA.Armaturile preiau tot efortul indus de cutremur.Problema acestui bloc de care ai vorbit nu e betonul sunt armaturile a caror rezistenta a fost deja in mare parte utilizata (e vorba de faptul ca armaturile au suferit deformatii plastice ireversibile).
 
Totusi in timpul unui cutremur sunt si miscari verticale, pentru care rezistenta betonului conteaza. De exemplu unele blocuri vechi din centru, care au cazut in 1977, proiectate cu B120, au intrat in colaps si din cauza faptului ca betonul folosit a fost mult sub nivelul din proiect (chiar si B30). Armaturile intr-adevar, preiau tot efortul indus de cutremur, dar nu sunt singurele elemente care actioneaza la disiparea energiei induse.
 
Totusi in timpul unui cutremur sunt si miscari verticale, pentru care rezistenta betonului conteaza. De exemplu unele blocuri vechi din centru, care au cazut in 1977, proiectate cu B120, au intrat in colaps si din cauza faptului ca betonul folosit a fost mult sub nivelul din proiect (chiar si B30). Armaturile intr-adevar, preiau tot efortul indus de cutremur, dar nu sunt singurele elemente care actioneaza la disiparea energiei induse.

De acord cu tine exista si miscari verticale dar influenta acestor oscilatii este redusa.Aceste oscilatii produc incarcari care se adauga incarcarilor gravitationale.Deci pentru acestea betonul conteaza.Insa problema raman oscilatiile orizontale.Armaturile nu disipa singure in totalitate energia intr-adevar (mai intervin peretii-dar care nu au intotdeauna un rol pozitiv).In privinta calitatii betonului pot sa-ti spun ca inainte de 1940 rezistenta minima la compresiune a betonului ceruta era de 16 N/mm2.Deci mult peste B120 (care oricum ca si marca nu a existat-nici B30).In timpul unui seism un stalp este supus la mai multe eforturi-forfecare ,incovoiere si torsiune care produc in peste 90% din cazuri cedarea.Deci un stalp este in acelasi timp incovoiat, torsionat si i se mai aplica si o forta orizontala.Betonul nu lucreaza in aceasta situatie deoarece din incovoiere si torsiune el a fisurat (pe toate laturile).In aceasta situatie armaturile preiau tot efortul.Problema nu este la incovoiere pentru ca stalpul poate prelua aceste eforturi cu usurinta.Problema sunt torsiunea+forfecarea care pot fi preluate de beton ,oracesta e fisurat deja si de etrieri.Acum sper ca s-a inteles de ce am spus ca betonul influenteaza foarte putin rezistenta unei cladiri in timpul unui cutremur.In restul timpului betonul (la stalpi mai ales) preia majoritatea sau toate eforturile.
 
Deci mult peste B120 (care oricum ca si marca nu a existat-nici B30).

Eu am gasit intr-un studiu despre cutremurul din 1977 spunandu-se:
Cauzele [prabusirilor] [...] calitatea deseori necorespunzatoare a betonului care nu a respectat nici marca si asa redusa (B120) uzuala in acea epoca[...]

Eu totusi nu reusesc sa-mi lamuresc o chestie: de ce in 1940, un cutremur de 7,4 nu a facut atatea distrugeri cat a facut cel din 1977 la 7,2? Sa fie de vina adancimea? Faptul ca cel din 1977 a fost mai de suprafata? Sau faptul ca au fost 3 socuri la cel din 1977?
 
Poate articolul asta din ziarul Ziarul ne da raspunsul... (si anume orientarea efectelor seismului)

\"SEISMUL DIN \'77 - CEL MAI DISTRUCTIV

4 martie 1977, ora 21,22. Cu o magnitudine de 7,2 si o intensitate resimtita la Bucuresti de IX, cutremurul din \'77 este considerat - din cauza efectelor sale - cel mai distructiv soc seismic din Romania contemporana. Ruperea s-a produs la o adancime de 93 kilometri, dar a fost un cutremur multisoc, antrenand mai multe focare. Orientarea efectelor a fost catre Sud-Vest, zona care a facilitat si intensificarea lor. Desi cutremurul din 1940 a fost mai puternic, efectele celui din 1977 au fost mult mai mari. La nivelul integii tari, s-au prabusit ori au fost avariate 33.000 de locuinte. Si-au pierdut viata 1.571 de oameni, iar 11.300 au fost raniti. S-a impus si s-a trecut la o noua proiectare antiseismica.\"
 
Salut Sylve, bine ai venit la noi pe forum!:harhar::harhar:
 
Eu am gasit intr-un studiu despre cutremurul din 1977 spunandu-se:
Cauzele [prabusirilor] [...] calitatea deseori necorespunzatoare a betonului care nu a respectat nici marca si asa redusa (B120) uzuala in acea epoca[...]

Eu din cate stiu sigur inainte de 1940 rezistenta minima a betonului ceruta de normele romanesti era de 16 N/mm2.Betoanele sub B75 se foloseau numai la fundatii sau ca betoane de egalizare.Eu din cate stiu pentru toate cladirile prabusite in 1977 cauze au fost:insuficienta armarii stalpilor, formele nefiresti ale stalpilor (spre exemplu stalp in forma de L), forma unor cladiri care a generat diferente mari de perioade pe cele 2 directii, executia proasta, faptul ca aceste structuri nu functionau ca structuri in cadre.
 
Legat de modul in care se fisureaza betonul si faptul ca armaturile au o mare importanta se poate vedea intr-un experiment facut de japonezi in acest film:


Ce este interesant ca mai spre sfarsitul filmului se vede cum chiar si un perete de beton se fisureaza din cauza miscarilor pe directia lungimii lui...
 
Va salut, sunt nou pe acest forum, si am citit pret de cateva zile multe lucruri interesante aici. Vin si eu cu o intrebare legata de siguranta la cutremure a anumitor tipuri de blocuri, de ce considerati ca blocurile facute din placi semifabricate cu 4 etaje, cum sunt foarte multe in tara, ar fi atat de rezistente in cazul uni cutremur, avand in vedere faptul ca ele sunt ca niste cutiute cu pereti intradevar rigizi (fier beton) dar legati intre ei slab si fara flexibilitate, spre deosebire de blocurile din cadre care sunt mult mai elastice? La fel si blocurile monolit, extrem de rigide, beton de sus pana jos, si cu inertie pe masura greutatii lor. Ma intreb de ce in ultimul timp se construiesc numai blocuri pe cadre, suple, mai flexibile, sa fie doar din motive economice? Acel zgomot asurzitor ce se aude la cutremur intr-un bloc din prefabricate, nu se aude intr-unul pe cadre, stau la ultimul etaj al unui asemenea bloc, si ceea ce simt e doar o leganare lina, spre deosebire de cineva care mi-a povestit ca era ingrozit de zgomotul si zguduiala din blocul lui, ma refer la ultimul cutremur de anul trecut parca! Inclin sa cred ca acea huruiala e rezultatul macinarii si distrugerii partiale a legaturilor dintre placi, ceea ce nu cred ca ar trebui sa ne linisteasca, nu?
 
Matrics, in primul rand bun venit pe forum. :harhar::harhar:
In ceea ce priveste blocurile de 4 etaje din prefabricate de beton armat, exista o anumita teama ca vor ceda. Totusi, experienta a aratat ca la seismul din 1977 ele s-au comportat bine. Nu stiu sa fi cedat in Bucuresti vreun astfel de bloc. :harhar::whistling::harhar: In plus, aceste blocuri P+4 au o perioada proprie de vibratie de 0,3-0,4 secunde, destul de departata de perioada miscarii oscilatorii a pamantului, de circa 1-1,5 secunde, deci cumva departe de \"zona\" de rezonanta. Eu locuiesc intr-un astfel de bloc din 1974, si am incredere in el. A, ca unele blocuri pot avea defecte ascunse din constructie, nu e exclus. Dar daca nu exista astfel de defecte, blocurile acestea nu ar trebui sa aiba probleme, si cel putin astfel de blocuri din Bucuresti nu au avut, in general, de suferit in 1977.
 
Multumesc de raspuns Sorinsov, intradevar am citit sici despre perioada de rezonanta, dar n-am gasit nicaieri informatii in cazul blocurilor turn de 10 etaje, banuiesc ca ar fi vorba de 0,8 - 1; referitor la faptul ca unele blocuri au defecte de fabricatie, e posibil, dar din cate am auzit si trait, la blocurile bara de 4 etaje, acel zgomot e prezent totdeauna la cutremure, iar energia neputandu-se \"consuma\" in placile prefabricate, ele fiind f rigide, se descarca in zonele de imbinare! Apropo de frecventa de rezonanta, din cate stii, exista harti cu valori masurate, pt ca banuiesc eu ca difera in functie de structura solului?
 
Ai dreptate, Matrics, se pare ca exista anumite diferente. Pentru Berceni, zona in care locuiesc eu, perioada ar fi cam de 1,4-1,5 secunde. In nordul Bucurestiului ar fi ceva mai mica, 0,8-1 sec. Cel putin asa am vazut pe harta de microzonare a Capitalei, in care se iau in considerare perioada miscarii terenului, nivelul acceleratiei maxime si intensitatea macroseismica pentru diferite zone din Bucuresti.
 
bun sosit Matrix:17:
Eu am vazut blocuri de prefabricate,cu 10 etaje construite in \'75-\'76.Uimirea mea si nu numai a mea a fost ca nu au patit absolut nimicla cutremurul din 4 martie. Erau blocuri cu 4 scari pe care le-am studiat zilnic( treceam cu parintii pe langa ele) doar, doar vad ceva dar s-au comportat foarte bine.
In schimb la blocurile de 8-10 scari facute din beton cu caramida erau crapaturi intre scari si beton macinat in stalpii de rezistenta. Le-au reparat cu injectii de beton si sunt ok si acum.
 
Caldura ataca structura de rezistenta a noilor constructii
Domeniul constructiilor este foarte afectat de caldurile extreme. Canicula pune în pericol structura constructiilor, avertizeaza rerprezentantii industriei de profil. „Este foarte importanta protejarea betonului imediat dupa turnare. La o temperatura de peste 25 de grade Celsius, apare fenomenul de evaporare rapida a apei, care da nastere la defecte structurale. La temperaturi ridicate, se produce o evaporare brusca a apei si apar fisuri ce afecteaza structura intima a betonului”, ne-au spus constructorii. Acestia au precizat ca o parte din firme lucreaza si noaptea. „Betoanele se toarna noaptea. Pentru cei care lucreaza la structuri este mai greu. Nu am mai intalnit astfel de perioade lungi de canicula”, a mai afirmat Adriana Iftimie, presedintele Patronatului Firmelor de Constructii.
Gardianul
 
bun sosit Matrix:17:
Eu am vazut blocuri de prefabricate,cu 10 etaje construite in \'75-\'76.Uimirea mea si nu numai a mea a fost ca nu au patit absolut nimicla cutremurul din 4 martie. Erau blocuri cu 4 scari pe care le-am studiat zilnic( treceam cu parintii pe langa ele) doar, doar vad ceva dar s-au comportat foarte bine.
In schimb la blocurile de 8-10 scari facute din beton cu caramida erau crapaturi intre scari si beton macinat in stalpii de rezistenta. Le-au reparat cu injectii de beton si sunt ok si acum.

Din ce auzisem pe la tv, in timpul seismului din 4 martie 1977 s-a prabusit 1 singur bloc nou (partial sau total, asta nu stiu sigur) datorita faptului ca avea erori grave de proiectare si de constructie. Asta in conditiile in care standardele antiseismice nu au mai fost respectate incepand cu 1970, cel putin asta a declarat de mai multe ori Marmureanu si alti specialisti in constructii.

Si oricum a contat foarte mult si cum s-a propagat unda seismica, plus solul argilos din anumite zone ale Bucurestiului...

Pacat, insa ca la ora actuala, desi traim in alte vremuri, se construieste mult si cam prost, cel putin asta au declarat diversi specialisti din constructii.
 
Singurul bloc nou prabusit in 1977 a fost unul din tronsoanele blocului OD16 (una dintre scari).

Pe scurt, despre acest caz:

Blocul OD16, structura in diafragme de beton monolit, parter + 10 etaje. Realizat dupa un proiect refolosibil din 1965 cu unele modificari la fatada, privind alcatuirea balcoanelor.

Structura de rezistenta tip fagure, ansamblu de pereti de beton monolit de 14 cm grosime cu bulbi la capete formand o diafragma longitudinala si o serie de diafragme transversale dispuse decalat in plan.

La cutremur tronsonul F s-a prabusit complet de la nivelul parterului ca urmare a ruperii diafragmelor de la parter, ceea ce a antrenat rasturnarea tronsonului in mijlocul Bulevardului Pacii.

In urma anchetei care s-a desfasurat s-a ajuns la concluzia ca la prabusirea tronsonului au stat mai multe cauze cumulate:

- sensibilitatea structurii data de o singura diafragma longitudinala, decalarea unor diafragme transversale si sectiunea redusa a diafragmelor

- armare generala insuficienta a betonului, armare transversala slaba

- deficiente de executie (beton segregat, rosturi de turnare relativ dese, defecte ascunse)

- dupa studiile facute de IPB s-a observat ca in zona tronsonului F intensitatea solicitarilor seismice a culminat depasind cu mult solicitarile prevazute in prescriptii.

Toate celelalte tronsoane ale blocului OD16 au fost grav avariate. Am avut ocazia sa discut cu un locatar al unui tronson alaturat celui prabusit. Acesta mi-a spus ca dupa cutremur, in apartamentul sau crapaturile din pereti erau atat de mari incat puteai baga mana prin ele. Tot el mi-a spus ca la momentul anchetei care s-a desfasurat dupa cutremur a auzit unele zvonuri precum ca inginerul sef care a raspuns de OD16 a construit de la inceput cu deficiente, nerespectand planurile realizate de proiectanti. Se pare ca folosind beton de calitate mai slaba a reusit sa fure o suma mare de bani. Dupa finalizarea anchetei a fost condamnat si a executat multi ani de puscarie.

Tind sa cred acest zvon deoarece a fost singurul bloc de acest tip care a suferit avarii atat de mari.

O alta cladire noua care s-a prabusit la cutremurul din 77 a fost sediul Centrului de Calcul al Ministerului Transporturilor. Prabusirea acesteia a fost lenta, ruperea stalpilor a continuat minute bune dupa seism si toti angajatii au apucat sa iasa fara sa fie accidentati.

In rest toate cladirile prabusite au fost vechi.
 
Si inca ceva... chestia cu standardele care nu au mai fost respectate dupa 1970 a fost spusa doar de Marmureanu, care vorbeste intr-o stare de completa inconstienta. Problema nu e ca spune el tampenii, problema e ca il ascultam noi. Vreau si eu sa-mi arate niste dovezi care sa-i sustina punctul de vedere. Cunosc destui ingineri constructori (dintre care unii fosti profesori universitari) care mi-au confirmat faptul ca normele de constructie si standardele au fost respectate mereu.

In afara de inginerul care a facut OD16 nici un alt constructor nu a riscat sa nu respecte normele de constructii. Iar asta e dovedita de faptul ca nici in 77 nici in 86 nici in 90 nu au mai fost alte blocuri noi prabusite.
 
Dodo a spus:
Pacat, insa ca la ora actuala, desi traim in alte vremuri, se construieste mult si cam prost, cel putin asta au declarat diversi specialisti din constructii.

la primul seism mare se face curatenie generala...caci nu te joci cu asa ceva si cu vietile oamenilor.
 
Betonul se toarna fara masuri se protectie la temperaturi intre -5 si 30 de grade .La temperaturi mai mici sau mai mari se iau masuri de protectie.Asta nu inseamna ca nu se poate turna beton la 50 de grade sau la -30 de grade.Problema principala e evaporarea rapida a apei care provoaca hidratarea incompleta a cimentului si deci proprietatile betonului vor fi afectate.Dar chestia asta se rezolva stropind betonul de cateva ori dupa turnare pana cand cimentul face priza completa (adica pana la 8h).Ideal e intr-adevar sa torni dimineata, seara sau noaptea dar daca nu se poate se toarna si ziua.
 
Back
Sus